dr. ing.

Oana Marcu

Dinamica si Constructia Navei

http://adl.anmb.ro

Tema de casa I
DETERMINAREA PRELIMINARĂ A
REZISTENȚEI LA ÎNAINTARE
PRIN
METODA HOLTROP-MENNEN
 Bibliografie
1. Crudu L., Rezistenta la inaintare a navei. Note de curs, 2018

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

2. Obreja C.D., 2005, Teoria navei. Concepte şi metode de analiză a performanţelor de
navigaţie, Editura Didactică şi Pedagogică, 2005

02/24/2021
 Tema de proiectare: Să se determine rezistenta totala la inaintare a
unei nave de tip portcontainer, cunoscând următoarele date:
Lungimea intre perpendiculare LBP= 138.9 m
Lungimea la plutire LWL= 146.2 m
Laţimea navei B= 22.7 m
Pescajul T= 7.316 m
Abscisa centrului de carena, BJ=-0.65 xB= -1.324 m
Aria suprafetei plutirii AWL= 2548.8 m2
Aria sectiuni maestre AM= 163.2 m2
Deplasamentul volumetric = 14668.0 m3
Vascozitatea cinematica pt apa sarata = 1.18831 10-6 m2 /s
Viteza navei v= 10.083 m/s
Aria sectiunii transversale a bulbului la A =
BT
17 m2
perpendiculara prova
Cota centrului suprafetei sectiunii transversale a hB= 2.3 m
bulbului (hB=0.6TF)
DETERMINAREA PRELIMINARĂ A REZISTENȚEI LA ÎNAINTARE PRIN METODA
HOLTROP-MENNEN

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro

- analiza prin regresie a seriilor de încercări experimentale pe modele de
nave, precum și a rezultatelor testelor la natură;
- tipuri de nave: petroliere, vrachiere, portcontainere, remorchere,
traulere, nave costiere, nave militare, etc.;
- aplicabilitate:
- restricții legate de numărul Froude, de rapoarte între dimensiuni
principale și de coeficienți de finețe;
- punctul de coordonate ( , Fn)
trebuie să fie situat sub curba din
Fig. 10.2:

(I.1)   1,446  C p  0,03  L WL / B

Fig. I.1. Aplicabilitatea metodei

 © Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
- rezistența totală la înaintare este dată de relația :

(I.2) RT  RF (1  k1 )  RAPP  RW  RB  RTR  R A

unde, (1+k1) este factorul de formă, RB este rezistența de presiune

adițională datorată bulbului prova, RTR este rezistența de presiune
adițională a pupei oglindă imersată, iar RA este rezistența de
corelare model-navă;

- rezistența de frecare:

1
(I.3) R F  C F   v 2  S , unde CF este coeficientul rezistenței de
2 frecare, iar S este aria suprafeței udate a
corpului fără apendici;
 © Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
- coeficientul rezistenței de frecare, CF se calculează cu formula
ITTC 1957 :

0,075
(I.4) CF 
(log Re 2) 2
- factorul de formă al corpului fără apendici:
1  k1  0,93  0,487118  c14  (B / L WL )1, 06806  (T / L WL )0, 46106 
(I.5)
 (L WL / L R )0,121563  (L3WL / )0,36486  (1  Cp )  0, 604247

(I.6) c14  1  0,011  c pp

Tabelul I.1 Valorile coeficientului cpp
 © Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
- lungimea LR (distanța de la perpendiculara pupa la secțiunea
transversală din care începe zona cilindrică):

(I.7) L R  L WL  [1  Cp  0.06  C p  lcb /(4  Cp  1)]

unde, lcb este distanța longitudinală a centrului de carenă față de

jumătatea lungimii plutirii de calcul, exprimată în procente din
LWL (negativă, dacă centrul de carenă se află în pupa față de
jumătatea lungimii plutirii de calcul);

- aria suprafeței udate a navei fără apendici:

S  L WL  (2  T  B)  C M  (0,453  0,4425  C B  0,2862  C M 

(I.8)
 0,003467  B / T  0,3696  C W )  2,38  A BT / C B
unde, ABT este aria secțiunii transversale a bulbului prova,
măsurată în dreptul perpendicularei prova;
 © Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
- rezistența apendicilor:

v 2
(I.9) R APP  CF   SAPP (1  k 2 )eq
2

unde, SAPP este aria suprafeței apendicilor, iar (1+k2)eq este

factorul de formă echivalent al apendicilor:
n n
(I.10) (1  k 2 )eq   (1  k 2 i )  SAPPi /  SAPPi
i 1 i 1

Tabelul I.2 Factorii de formă ai apendicilor

 © Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
- rezistența apendicilor poate fi majorată cu rezistența tunelului
propulsorului transversal:

(I.11) R BT      v 2  d T2  CBT 0

unde, dT este diametrul tunelului, iar CBT0 este un coeficient cu

valori cuprinse între 0.003 ... 0.012 (valorile inferioare se referă
la tunel aflat în zona cilindrică a bulbului prova);

- rezistența de val propriu:

[ m1  Fnd  m 4 cos(  Fn 2 )]
(I.12) R W  c1  c 2  c5    g    e
(I.13) c1  2223105  c37, 78613  (T / B)1, 07961  (90  i E ) 1,37565
 © Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
- jumătatea unghiului de intrare a plutirii, iE (unghiul dintre tangenta la
plutire în extremitatea prova și planul diametral):

iE  1  89  exp[( LWL / B)0,80856  (1  CW )0,30484  (1  C p  0, 02251 lcb )0,6367 

(I.14)
( LR / B )0,34574  (100  / L3WL )0,16302 ]

0,229577  (B / L WL )0,33333, pentru B/L WL  0,11 ;


(I.15) c7   B/LWL , pentru 0,11 B/L WL  0,25 ;
 0,5 - 0,0625  L / B, pentru B/L  0,25 ;
 WL WL

1,89 c 3
(I.16) c2  e

(I.17) c 3  0,56  A1BT

,5
/[B  T  (0,31  A BT  TF  h B )]

unde, ABT este aria secțiunii transversale a bulbului, iar hB este

cota CG al suprafeței secțiunii transversale a bulbului;
 © Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
- jumătatea unghiului de intrare a plutirii, iE (unghiul dintre tangenta la
plutire în extremitatea prova și planul diametral):

Fig. I.3 Jumătatea unghiului de

intrare a plutirii
 © Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
(I.18) c 5  1  0,8  A T /(B  T  C M )

unde, AT este aria secțiunii transversale imerse a pupei oglindă,

la viteză nulă;

1,446  C p  0,03  L WL / B , pentru L WL / B  12 ;

(I.19) 
 1,446  C p  0,03 , pentru L WL / B  12 ;

(I.20) d=-0,9;

(I.21) m1  0,0140407 L WL / T  1,75254  1 / 3 / L WL  4,79323 B / L WL  c16


8,07981 C p  13,8673  C p  6,984388  Cp , pentru Cp  0,8 ;
2 3

(I.22) c16  

 1,73014 - 0,7067  C p , pentru C p  0,8 ;
 © Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
( 0 , 034 Fn 3 , 29 )
(I.23) m 4  c15  0,4  e

 1,69385 , pentru L3WL /   512 ;


(I.24) c15  - 1,69385  (L WL / 1 / 3  8) / 2,36 pentru 512  L3WL /   1726,91

WL /  1726,91 .
3
 0 , pentru L

- rezistența de presiune adițională datorată bulbului prova:

2
(I.25) R B  0,11  e ( 3p B )  Fn 3i  A1BT
,5
   g /(1  Fn i2 )

(I.26) pB  0,56  ABT

1/2
/ (TF  1, 5  hB ) ;
Fn i  v / [ g  (TF  hB  0, 25  ABT
1/2
)  0,15  v 2 ]1/ 2
unde Fni este numărul Froude calculat cu pescajul prova, iar pB
este un coeficient care depinde de același pescaj;
 © Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
- rezistența de presiune adițională datorată imersării pupei oglindă:

  v2
(I.27) R TR  c6   AT
2

0,2  (1  0,2  Fn T ) , pentru Fn T  5 ;

(I.28) c6  
 0 , pentru Fn T  5 ;

(I.29) Fn T  v /[2  g  A T  /( B  B  C W )]1 / 2

unde FnT este numărul Froude calculat cu aria imersă a pupei

oglindă;
 © Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
- rezistența adițională de corelare între model și navă înglobează
efectul rugozității corpului navei și al rezistenței aerodinamice a părții
emerse a corpului navei la viteză nulă a vântului:
  v2
(I.30) R A  CA  (S  S APP )
2

(I.31) C A  0,006  (L WL  100) 0,16  0,00205  0,003  (L WL / 7,5)1 / 2  C 4B  c 2  (0,04  c 4 )

T /L , pentru TF /L WL  0,04 ;
(I.32) c 4   F WL
 0,04 , pentru TF /L WL  0,04 .
unde CA este coeficientul de corelare model-navă, iar SAPP este aria
totală a suprafeței udate a apendicilor;
- amplitudinea aparentă medie a rugozității standard este ks = 150m;
- pentru rugozități mai mari crește coeficientul de corelare CA cu mărimea:
(I.33) C A  (0,105  k 1s / 3  0,005579) / L1WL
/3

unde ks și LWL se introduc în metri;

 © Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
- calculul coeficienților de propulsie la navele cu o singură linie de axe, cu
pupă convențională, cu elice cu diametrul De (preliminar, De=0.7TA):

- calculul coeficientului de siaj:

L WL  CV 
w  c9  c 20  C V   0,050776  0,93405  c11  
TA  (1  C )
P1 
(I.34) 1/ 2
 B 
 0,27915  c 20     c19  c 20
L
 WL  (1  C )
P1 

c , pentru c 8  28 ;
(I.35) c9   8
 32 - 16/(c8 - 24) , pentru c 8  28 .

 B  S/(L WL  D e  TA ) , pentru B/TA  5 ;

(I.36) c8  
S(7  B/TA - 25)/[L WL  D e  (B/TA - 3)] , pentru B/TA  5 .

(I.37) c 20  1  0,015  c pp ;
 © Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
(I.38)  TA /D e , pentru TA / D e  2 ;
c11  
0,0833333  (TA /D e )  1,33333 , pentru TA / D e  2 ;
3

0,12997/(0,95 - C B ) - 0,11056/(0,95 - C p ) , pentru C P  0,7 ;

(I.39) c19  
 0,18567/(1,3571 - C M )  0,71276  0,38648  C P , pentru C P  0,7 ;

(I.40) C P1  1,45  C P  0,315  0,0225  l cb

(I.41) C V  C F (1  k )  C A este coeficientul rezistenței vâscoase, 1+k

este factorul de formă al navei cu apendici,
iar TA este pescajul pupa;

(I.42) 1  k  (1  k1 )  [(1  k2 )eq  (1  k1 )]  S APP / ( S  S APP )

 © Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro
- calculul coeficientului de sucțiune:
(I.43) t  0,25014  (B / L WL ) 0, 28956  ( B  T / D e ) 0, 2624 /(1  C P  0,0225  l cb ) 0, 01762  0,0015  c pp

- calculul randamentului relativ de rotație:

(I.44)  R  0,9922  0,05908  A E / A 0  0,07424  (C P  0,0225  l cb )
unde, AE/A0 (consideram, AE/A0 = 0.7) este raportul de disc al
elicei;