INTRODUCERE

1. În cadrul cărei grădinițe și la ce grupă predați în momentul de față?

2. De cât timp predați în cadrul învățământului preșcolar?
De 4 ani.

GRUPAREA COPIILOR

1. Cum se joacă copiii grupați de obicei?

La grup mijlocie, copiii deja manifestă preferințe pentru grupuri formate din preșcolari
de același gen, în ce mai mare parte a timpului, dar nu este exculs nici jocul cu
persoane de sex opus.
2. Cum anume s-au grupat copiii pentru joacă, în grupa mică și de ce credeți că această
grupare s-a realizat astfel?
În grupa mică, se resite mai puțin această preferință, însă nu este inexistentă. În
mare parte, ei se grupează în funcție de preferințele pentru jucării.

JUCĂRII

1. Cum s-a realizat selecția de jucării în grupa mică?

La grupa mică, majoritatea tind să vină cu o jucărie de acasă, care, de obicei este
una tipică genului, întrucât stereotipurile de gen sunt deja însușite de către copii, și
din tendința părinților de a le cumpăra jucării stereotipice de gen.
2. Copiii și-au ales jucăriile în funcție de cele pe care le aveau acasă?
Majoritatea da, însă după o perioadă experimentează si celelalte jucării, după ce se
simt mai confortabil cu mediul educațional al grădiniței și cu colegii de grupă.
3. Ce tipuri de jucării preferă fetele? Dar băieții?
Fetele, în general, preferă jucării specifice jocului social/de rol: păpuși, seturi pentru
bucătărie, rareori piese de construcție, petru a construi ceva de care să se foloseacă
în cadrul jocului lor de rol. Băieții, în schimb, preferă jucăriile dure, antrenante:
mașini, cuburi, mingi, etc.
4. Jucăriile sunt grupate „pentru băieți” și „pentru fete”?
Nu. În grădiniță, jucăriile sunt grupate pe centre tematice.
5. Care credeți că este motivul pentru care copiii preferă anumite tipuri de jucării?
Motivul pentru care aceștia preferă jucăriile tipice îl reprezintă, în primul rând
părintele, ce se lasă ghidat de societate. Încă de când se nasc, copiii sunt îmbrăcați
stereotipic: fetele în roz, băieții în albastru. La fel se procedează și cu jucăriile chiar
din primele luni de viață. Părinții le cumpără jucării stereotipice, iar apoi aceștia
interiorizează această alegere și o vor aplica mai departe.
 6. Dumneavoastră încurajați schimbul de jucării între copii? Cum reacționează aceștia
dacă le spuneți să se joace cu alte tipuri de jucării înafară de cele preferate sau cele
cu care s-au obișnuit?
Da. Mereu încurajez schimbul de jucării, și mai ales jocul interractiv cu persoane de
gen diferit. La început, sigur că au fost mai reticienți, dar dacă acest lucru este
exersat zilnic, copiii pot fi modelați și în privința acestui aspect, în mediul grădiniței,
cel puțin. Este extrem de importantă atiudinea părinților acasă cu privire la acest
aspect.

CULORI

1. Ce culori preferă băieții? Dar fetele?

Culorile impregnate încă de la naștere: fetele-roz, băieții-albastru.
2. Preferințele și alegerile copiilor în privința mijloacelor didactice sunt în funcție de
culorile acestora?
De multe ori da, dar încerc să nu le las chiar mereu lor această decizie. Uneori aleg
e, alteori aleg eu. Pentru a nu manifesta din ce în ce mai des preferința pentru anuite
mijloace didactice.

MIJLOACE DIDACTICE: POVEȘTI, DESENE ANIMATE, FILMULEȚE, POEZII

1. Care sunt poveștile îndrăgite de către copii? Acestea au fost alese după preferințele
copiilor?
Copiii îndrăgesc atât clasicile povești precum: „Albă ca zăpada”, „Cei trei purceluși”,
„Cenușăresa”, cât și poveștile apărute recent, cum ar fi „O poveste încâlcită”,
„Ratatouille”, „Bolt”, „Povestea lui Fulger McQueen”. La fel ca și cu jucăriile, uneori le
lăsăm la latitudinea lor această decizie, alteori alegem noi, din același motiv.
2. Există vreo diferență între poveștile preferate de către fete și cele preferate de către
băieți?
Există oarecum. Poveștile clasice, sunt poveștile clasice. La cele mai moderne, în
schimb, apar și preferințele, deoarece, după părerea mea, acestea sunt mai
stereotipice. Fetele preferă poveștile cu prințese, băieții cu mașini, sau cu eroi de gen
masculin.
3. Există povești obligatorii în programa școlară? Dacă da, care sunt acestea?
Programa școlară de la grădiniță este mai flexibilă, de aceea nu sunt povești
obligatorii în programă.
 4. Ce mijloace didactice considerați că ar putea conține stereotipuri de gen, care să
încurajeze anumite caracteristici, calități sau comportamente pe care trebuie să le
aibă o fată și un băiat?
Cred că în multe dintre mijloace există aceste stereotipuri, undeori fiind chiar
insesizabile: în povești, în poezii, în cântece, în planșe.
5. Vă rog, îmi puteți da un exemplu de mijloc didactic care ar putea transmite ce
caracteristici sau calități trebuie să aibă fetele și băieții? Exemplu: fetele să fie
blânde, gingașe, înțelegătoare, delicate, grațioase; băieții să fie încrezători, sportivi,
puternici etc.
Mă gândeama cum chair la cântecelul acela, pe care cred că l-am învățat cu toții în
copilărie, „Bate vântul frunzele”. Până și în acesta sunt prezente stereotipuri de gen:
”Mama la plăcinte face”/ „Tata trage la rindea”; ”Bunicuța lână toarce”/ „Moșul taie
lemnele”.

6. Mijloacele didactice precum planșe educative, povești, poezii, materiale audio și

video sunt împărțite informal "pentru băieți" și "pentru fete"? Dacă da, îmi puteți
spune vă rog care sunt acestea?
Nu. Ele sunt, în general împărțite pe teme.
7. Desenele animate vizionate în cadrul activităților sunt alese de către copii sau de
către dumneavoastră?
Mail mult de către educatoare, deoarece trebuie să fim foarte atente la conținut. Multe
dintre desenele mult îndrăgite de cei mici conțin un limbaj impropriu vârstei.
8. Există o diferențiere în preferințele copiilor pentru desenele animate? Dacă da, cum
se diferențiază acestea?
În mare parte, fetele preferă desenele cu prințese, cu castele, chiar poate cu
animăluțe, în schimb băieții preferă cele cu eroi masculini, cu mașini, cu monștri
uneori. Dar este și un număr semnificativ de desene care sunt preferate atât de
băieții cât și de fete.
9. Care sunt "recompensele" oferite copiilor în timpul activităților? Un exemplu de
recompensă ar putea fi abțibildurile, insigne etc.
De obicei folosesc recompense materiale: abțipilduri, insigne, cartonașe, siluete care
au fost folosite la activități, dar uneri sunt recempensați prin alegerea unei activități
recreative preferate de ei: alergat în sala de sport, joaca în curtea grădiniei, un joc
interractiv.

ACTIVITĂȚI INTERACTIVE
 1. Există activități interactive care sunt preferate mai mult de către fetițe? Dacă da, care
sunt acestea mai exact?
De obicei fetele preferă jocul de rol, în cadrul cărora își pot asuma roluri stereotipic
atribuite fetelor.
2. Există activități interactive care sunt preferate mai mult de către băieței? Dacă da,
care sunt acestea mai exact?
Băieții preferă activitățile cât mai antrenante, cu obiecte din materiale cât mai due, cât
mai mobile.

EXPRESIVITATE EMOȚIONALĂ ȘI COMPORTAMENT

1. Sunteți de părere că fetele au o expresivitate emoțională mai mare decât băieții?

Nu chiar. Am cunoscut băieții de o expresivitate emoțională pe care nu am întâlnit-o
la fete. Dar, în schimb, deseori se întâmplă ca băieții, deși poate sunt o fire mai
emotivă, să își reprime emoții tocmai din cauza acestori stereotipur. De câte ori nu
am auzit mame spunând băieților „Hai nu mai plânge! Doar eșt bărbat! Ce, ești fetiță
ca să plângi? Doar fetele plâng”. O abordare total greșită din puctul meu de vedere.
Nu este nimic greșit în a ne exprima sentimentele. Ei trebuie învățați să le
gestioneze, nu să le reprime.

FORMAREA IDENTITĂȚII: MESERII ȘI OCUPAȚII

1. Atunci când ați predat lecția despre meserii și ocupații, ce au răspuns copiii atunci
când au fost întrebați "Ce vrei să te faci când vei fi mare?"
În general, am fost mirată să văd că această alegere nu a fost una stereotipă. Multe
fete au ales meseria de polițist, mulți băieți au ales meseria de bucătar.
2. Ce anume credeți că a influențat preferințele copiilor asupra anumitor
meserii/ocupații?
Sunt mulți factori ce au putut influența această decizi: meseria părintelui, modul în
care a fost prezentată meseria, unii sunt influențați de desnele animate preferate, alții
de o întâmplare ce le-a rămas întimpărită în minte.
3. După părerea dumneavoastră, ce factor considerați că are cea mai puternică
influență asupra acestor preferințe a copiilor în parcursul învățământului preșcolar?
La nivelul preșcolar, nu este un factor care să influențeze mai puternic în general toți
copiii. Fiecare este influențat de către alt factor, cum am specificat și mai devreme. În
general, tot părinții sunt cei care au totuși un rol mai important.
4. Dumneavoastră încurajați copiii spre ocupații care nu sunt specifice genului? În cazul
în care faceți asta, îmi puteți descrie cum?
 Desigur. Prin diferite jocuri de rol, în general, în care fiecare își asumă roluri ce nu
sunt specifice genului, prin diferite activități interactive, prin prezentarea tuturor
meseriilor ca fiiind general valabile ambelor genuri.

ATITUDINEA EDUCATORULUI

1. Pe durata procesului didactic, încercați să diminuați din socializarea de gen a copiilor

și transmiterea stereotipurilor de gen? Dacă da, ce metode utilizați?
Desigur. Mereu încerc să îi grupez în grupe formate din ambele genuri, în cadrul
jocurilor liber ales, pe centre de interes încerc să schimb mereu grupele între ele
copiii din grupe, pentru a experimenta mai multe activități, prin jocurile de rol
specificate mai sus, și prin multe alte metode.
2. Unde credeți că se realizează mai mult socializarea de gen a copiilor și transmiterea
stereotipurilor de gen, în afara grădiniței (mediul familial, mediul cultural, mass-
media) sau la grădiniță?
Cu siguranță aceasta se realizează mai mult în mediul familial, și în celelalte
menționate: cel cultural și cel mass-media. La grădinuiță încercăm să diminuăm acest
aspect, desigur, nu într-un mode exagerat. Dar îi încurajăm să de descopere singuri,
prin activitățile și obeictele preferate de căre ei, nu prin stereotipurile impregnate în
societate. Și identitatea de gen are rolul ei, suntem conștienți, dar trebuie să ținem
cont și de personalitatea lor, și mai ales de nivelul emoțional la care se află.

PROGRAMA ȘCOLARĂ

1. În obiectivele operaționale prezente în proiectele didactice se indică gruparea copiilor

în funcție de gen? (fete cu fete și băieți cu băieți)
Nu. Exclus.
2. Considerați că stereotipurile de gen sunt perpetuate în cadrul învățământului
preșcolar?
În cadrul învățământului preșcolar cred că cel mai puțin.
3. Ce indică programa școlară în privința stereotipurilor de gen? Există mijloace
didactice care ar putea indica combaterea acestora? Dacă da, credeți că sunt
relevante și folositoare?
Programa școlară vizează în priml rând devoltarea armonioasă și, mai ales,
sănătoasă atât fizic, cât și psihic a copilului. Nu sunt încurajate aceste stereotipuri,
dar oarecum nici combătute direct și razant. Ci accestul este pus pe individ și pe
dezvolarea lui. Mijloacele de combatere sunt specificate la răsunsurile aterioare.
4. În tipurile de activități de predare-învățare există mesaje care să combată
stereotipurile de gen?
Mesajele vizează în mare parte, cum am mai precizat dezvolatarea copilului. Depinde
de fiecare educatoare de mesajul pe care îl transmite.
5. Având în vedere rolul semnificativ pe care îl aveți în educația copiilor, considerați că
este necesar ca profesorul educator să contracareze transmiterea stereotipurilor de
gen?
Cu siguranță. Deoarece, de multe ori, aceste stereotipuri de gen crează deficiențe
destul de semnificative copiilor, ce se vor simți din ce în ce mai acut pe măsură ce
aceștia înaintează în vârstă. Copiii trebuie încurajați să se descopere, să se
exteriorizeze, să se simtă liberi să facă unele alegeri care pot părea atipice, deși nu
sunt.