BASICS INTERIOR DESIGN - EXHBITION DESIGN - Pam LOCKER

Procesul proiectării expoziției

Rowing Gallery, River and rowing museum, Henley-on-Thames, UK (culori deschise)

Interpretarea este un proces comunicativ care ajută audiența să înțeleagă informația. Nu este
vorba despre ”ce” interpretezi, ci despre ”cum” interpretezi. Când interpretarea este
realizată eficient devine un mecanism care surprinde, inspiră și îndeamnă la o cercetare
mai adâncă.
Cea mai eficientă interpretare este mai degrabă provocatoare decât instructivă, stimulând
curiozitatea vizitatorului. Acesta va înțelege mesajul mai ușor atunci când poate corela
informația cu propria percepție a lumii înconjurătoare (dacă greutatea unui obiect este
exprimată în elefanți - conexiune imaginară - vizitatorul este mai predispus să își amintească
informația, prin interpretare ideile abstracte pot fi traduse atsfel încât să se conecteze cu ceva
familiar din viața vizitatorului, orice altă interpretare va fi sterilă).

Organizarea narațiunii
-despre ce este povestea și care este ascultătorul țintă?
-care sunt părțile cele mai importante ale poveștii, cele care se vor întipărite în memoria
vizitatorului?
-care sunt limitările spațiale și de limitările de buget?
-care este metoda cea mai clară de a comunica mesajul?
Oamenii își amintesc 10% din ce citesc, 20% din ce văd, 50% din ce aud și 90% din ce fac.

Idea
Pentru proiectantul expoziției, faza de concept începe odată cu cercetarea de mecanisme
adecvate să translateze povestea în spațiu prin conversații.
 abordare cronologică - sunt necesare măsuri pentru a evita o experință rigidă,
lineară care forțează vizitatorul să parcurgă expoziția mecanic.
 abordare tematică - grupări de obiecte sau idei care pot fi vizualizate în orice
ordine. Această abordare este mai liberă, dar poriectantul trebuie să se asigure că
vizitatorul va percepe expoziția ca un întreg.
 abordare integrată - o combinație între abordările precedente.
Spațiile expoziționale pot oferi o experiență pasivă unde informația este oferită predominant
prin imagini, text și obiecte sau o experiență interactivă în cadrul căreia vizitatorul capătă un
rol de performer, pe lângă cel de vizitator.

Redarea ideii
 decor - reconstrucțiile tematice ale mediului descris și manechinele prezintă o
imagine ușor de înțeles;
 interpretare, spectacol - actorii, în format live sau digital pot fi incluși în
prezentare pentru a potența narațiunea (un ”cap vorbitor”, o proiecție a unui actor pe
un mulaj alb al unui chip crează iluzia de live performance);
 ilustrație - ia forma unei serii de desene realizate de mână sau pe computer care
sunt prezentate în secvențe și redau momentele cheie ale poveștii.
 iluminat;
 proiecții - prezentările trebuie să fie scurte, sub 3 minute, trebuie să fie luate în
calcul numărul locurilor din sală, sunetul, lumina ambientală, ieșirile și intrările care
nu trebuie să intervină în experiența audienței, rute alternative pentru vizitatorii care
doresc să evite mediul audio-vizual;
 sunete -adaugă o dimensiune senzorială, inetnsifică narațiunea (sunetul apei
picurând în pivniță produce o senzație de atmosferă umedă și rece). Trebuie luate
măsuri ca sunetul propagat să nu deranjeze celelalte zone ale expoziției (materiale
absorbante, sunete direcționate către o anumită zonă) sau să fie propuse pentru
utilizarea de către un singur vizitator sub forma unui obiect tematic (radio sau
telefon) sau a unui ghid audio;
 jocuri interactive - puzzle-uri, ștampile, ”feely boxes”, ”lift-up flaps”, ecrane cu
touchscreen, pentru aceste jocuri trebuie luate în considerare: înălțimea vizitatorului
căruia i se adreasează, grafica, etc.;
 unități de expunere - fundalul unității, fie că este montată pe perete, fie că este
dispusă central, trebuie să fie în tonuri neutre pentru a facilitata percepția
exponatului; tonurile aprinse vor distrage atenția privitorului. Pentru obiectele foarte
mici pot fi necesare desene la o scară adecvată;
 machete.
 ilustrație - Muzeul artei cicladice, Atena

Tipografia
 utilizarea literlor mari și mici ajută la citirea textului, mai ales de la distanță;
 mărimea fontului depinde de distanță și de lumină, fonturile Sans Serif sunt mai
legibile de la distanță;
 o lungimea de linie de 66 de caractere permite cititoului să navigheze la începutul
rândului următor confortabil;
 contrastul dintre font și fundal ar trebui să fie de minim 70%. Scrisul negru pe fundal
deschis oferă o legibilitatemai bună, dar scrisul negru pe fundal alb este obositor
(galbenul nu ar trebui folosit pentru scris);
 materialele pe care este imprimat textul ar trebui să fie mate pentru a evita reflexia
luminii.

Grafica
 pentru a crea o grafică consistentă se începe cu alegerea a 2 sau 3 fonturi contrastante
(Serif și Sans serif);
 fontul principal poate fi mai stilizat, utilizat pentru titluri, în timp ce fontul pentru
corpul textului trebuie să fie ales pentru legibilitate. Dacă este considerat necesar, un
al treilea font poate fi ales pentru a eticheta exponatele;
 mărimea fontului, proporția, distanța dintre litere și lungimea rândului vor unifica
grafica;
 layout-ul, utilizarea benzilor cu diferite pattern-uri, motivele grafice sau logou-urile
vor contribui la unificarea panoului;
 odată ce structura este stabilită, se pot efectua schimbări de culorare și se pot insera
imagini/ilustrații fără a pierde continuitatea;
 ierarhizarea informației în 3 sau 4 niveluri va ajuta vizitatorul să decidă cât de mult să
aprofundeze (titlu, subtitlu, corpul textului, descrierea imaginii);
 textul ar trebui să nu depășească 150 de cuvinte/panou;
 pag. 130 detalii despre posibile materiale și metode de printare.
 Exemplu compoziție panou

Înălțimea optimă pentru plasarea panoului

Signaletică
 reprezentarea grafică a planului expoziției oferă vizitatorului o idee asupra scării
expoziției, facilitează orientarea și permite vizitatorului să aprecieze durata de timp
alocată fiecărei secțiuni;
 signaletica ar trebui creată ca o extensie a graficii utilizate în cadrul narațiunii;
 semnalele ar trebui poziționate cu 3m înainte de subiect, cu o înălțime a fontului între
100-170mm, în timp ce semnele mai mici, cele generale, ar trebui să aibă un font de
70mm;
 signaletica în spațiul deschis poate fi avea caracter și direcțional și interpretativ.

Lumina
 lumina naturală va controla iuminatul ambiental, iar lumina artificială va fi utilizată
pentru iluminatul exponatelor;
 pentru a proteja exponatele de lumina naturală (căldură sau raze ultraviolete) se pot
utiliza obloane sau jaluzele și filtre UV. Lumina artificială este mai ușor de controlat,
razele UV generate sunt mai puține și lâmpile cu halogen sau LED generează foarte
puțină căldură;
 pentru expunerea hârtiei, lumina nu ar trebui să depășească 50 lucși;
 obiectele non-organice, cum ar fi piatra pot fi expuse în lumina naturală;
 cele 3 tipuri de categorii de lumină care influențează percepția vizitatorului sunt:
lumina ambientală, lumina de accent (evidențiază în mod dramatic un element) și
efectele luminoase (utilizate pentru spectacol).