MUSEUM no. 154 - PERMANENT EXHIBITIONS (Vol XXXIX, no.

2, 1987)

1. Semiotic reading of a museum - Manar HAMMAD

 Muzeul Națonal de Artă Modernă, Paris

 Încăperile comunică între ele în sistem Palatin, trecerea se face dintr-una în alta, fără
coridor. Coridorul din Pompidou nu este un coridor, este o stradă care permite
accesul publicului către o serie de spații private - cu cât o persoană se adâncește mai
mult în aceste camere cu atât se îndepărtează de stradă și ajunge în spații mai mici,
mai private, invizibile din stradă.
 Strada este un spațiu public, iar încăperile adiacente sunt spații private; modul
renascentist prin care se accede în aceste încăperi, mod renascentist sugerat de pereți,
de grosimea acestora, de dimensiunile camerei, induc vizitatorului care nu este
obișnuit cu arta contemporană ideea că este artă veritabilă datorită contextului în care
este expusă (the setting consacrates the objects placed within it, the visitor is told:
this is a value, please see it as such)

3. Museum of Cycladic and Ancient Greek Art - Dolly GOULADRIS

 un întreg etaj este dedicat copiilor, conține spații pentru activități didactice (hărți,
fotografii, diagrame) și spații unde se pot desfășura programe recreative, jocuri,
teatru de păpuși despre viața oamenilor din insulele cicladice.
 pentru un aer misterios al expoziției dedicate artei cicladice despre care există mai
puține informații și mai multe presupuneri a fost ales un gri închis pentru pereți și un
albastru închis pentru interiorul casetelor de expunere, iar pentru arta greacă unde
cantitatea de informații este mai mare și mai esactă culorile alternează de la culoarea
piersicii la maro-închis - culori care se armonizează cu vasele din argilă și bronz
 expoziție de fotografii care prezintă influența artei cicladice asupra artei moderne sau
contemporane
 grădina este plantată cu măslini și chiparoși (vegetație specifică insulelor) și prezintă
o fântână cu mozaic inspirat din arta cicladică
 arta greacă a fost organizată cronologic și geografic în timp ce arta cicladică a fost
prezentată într-o singură ”grămadă”. S-a efectuat o limitare cronologică în perioade
de câteva sute până la o mie de ani, dar o mare parte a colecției aparține unei singure
perioade așa că un traseu cronologic de prezentare nu a fost necesar.

6. The new layout of the Greek and Roman Antiquity exhibitions in the Pergamon Museum,
Berlin - Max KUNZE

 prezintă sculpturi ce acoperă un interval de timp de o mie de ani. În cadrul fiecărei

perioade (perioadă a dezvoltării artei antice și istorice prezentată ca un întreg)
accentul cade mai puțin pe dezvoltarea artistică și mai mult pe expunerea unor
aspecte tipice ale acesteia prin selecția anumitor teme cheie care trezesc interesul
vizitatorului.
 practica prezentării obiectelor pe baza unor principii științifice și pe baza școlilor de
artă antică a fost abandonată în favoarea abordării tematice - atenția a fost
direcționată către funcțiunea unei piese: piatră de mormânt, piesă votivă sau statuie
memorială și către gama mare de expresie a artei antice (sau către relația cu anumite
grupuri sociale - de la forme nobile de artă la obiecte realizate de mici meșteșugari)
 alte forme artistice (vase, piese din teracotă sau bronz) au fost adăugate în zona
sculpturii antice. De exemplu, vasele de tip lecythi, ce prezintă imagini despre viață și
moarte adaugă un plus cunoștințelor despre obiceiurile funerare, oferă diferite
niveluri de referință și vizitatorul poate alege dacă răspunde unui singur nivel sau
tuturor.
  altă secvență a muzeului conține o colecție de opere de artă ale artiștilor recunoscuți
ai antichității prezervate sub forma reproducerilor romane. Piesele nu sunt expuse
pentru a prezenta gusturile romanilor din acea perioadă ci pentru a ilustra
dezvoltarea artei grecești.

7. Trends in the exhibition of Egyptian art project from the State Collection of Egyptian Art in
Munich - Eberhard Michael WIMMER

 o problemă pedagogică a muzeului este că vizitatorul tinde să fie impresionat în

primul rând de aspectul vizual al obiectului expus fără să adopte o viziune critică sau
interpretativă a acestuia. Muzeele caută să atragă atenția asupra aspectelor
economice, istorice, religioase, politice, sociale sau tehnice care au dus la formarea
obiectului și care nu aduc doar plăcere vizitatorului, ci și informație. Acesta este
punctul de plecare pentru activitatea educațională din muzeu (museum based
educational activity), activitate ce constă în prezentarea obiectului ca parte a unei a
activității umane vii și continue, redându-i obiectului semnificația.
 holul principal are aceleași funcții ca o piațetă urbană: spațiu de odihnă, punct de
întâlnire, centru de orientare. Plăcile de informare sunt plasate în puncte strategice
unde nu afectează impactul expoziției. Volumul informației din spațiul de expoziție
este gradat pentru a se potrivi cu nivelul de interes așteptat din partea vizitatorului. În
punctul de început al traseului, piese din mai multe perioade sunt dispuse cronologic,
o unitate centrală de acest fel (cu o suprafață mică) este ideală pentru a familiariza
vizatatorul cu genul de piese existente în colecție. Piesele rămase sunt dispuse în
zonele specifice.

10. Reinterpreting the Stone Age at Moesgard - Annette DAMM

 elevii ar trebui să vină la muzeu și fără să aducă școala cu ei

 expoziția a fost împărțită în două secțiuni, una cronologică și una tematică. Secțiunea
cronologică este coloana vertebrală și prezintă schimbările naturale produse de
influența umană din ce în ce mai mare. Schimbările în cultură constituie tema
secundară, auxiliară. Secțiunea tematică va fi mai variată și mai interactivă, aici teme
precum ocupația, credința și preconcepția vor fi elaborate. Secțiunea cronologică va fi
astfel mai aerată.
 O secvență tehnologică ar putea fi încorporată în secțiunea tematică. Aici se vor
prezenta descoperirile arheologice, procesul prin care trece un obiect înainte de
ajunge în fața publicului (săpăturile de pe sit, uneltele găsite, resturile producerii
uneltei respective, informații despre alte activități ce au avut loc pe sit, concluziile
cercetătorilor referitoare la date și la cum erau folosite obiectele) și o demostrație
ipotetică sub forma unei diorame prezentând situația așezării în momentul în care era
locuită, plus o selecție de unelte reconstruite care pot fi mânuite de vizitator.
MUSEUM no. 155 - THE MUSEUM AND THE COMMUNITY (Vol. XXXIX, no. 3, 1987)

On reaching the community: Salar Jung Museum, Hyderrabad - Dr. M. L. NIGAN

 legendele locale, târgurile și festivalurile, monumentele istorice și siturile istorice pot
reprezenta teme pentru implicarea publicului și ar trebui încorporate în programele
educaționale și culturale ale muzeului
 competiții culturale cu teme din domeniul meșteșugurilor (rangolo - pattern-uri
geometrice sau florale desenate cu culori uscate, pictură, esee, debateri)
 menținerea meșteșugurilor care încep să se piardă - anual muzeul organizează cursuri
practice specializate în arta antică - workshopuri (broderie, țesătorie, turnarea
bronzului, bijuterie, pictură, olărie)
 producerea unor copii ale exponatelor atât pentru persoanele cu deficiențe vizuale cât
și pentru copii (pentru a aprecia și forma și materialul)

MUSEUM - MUSEUMS AND DISABLED PERSONS (Vol. XXXIII, no. 3, 1981)

The power to act - Maureen GEE

 pentru persoane cu deficiențe de vedere se pot pune la dispoziție audioghiduri, dar
mai important, copii ale exponatelor destinate studiului/percepției prin atingere

Common sense, patience and enthusiasm - Alison HEATH
 doar o mică parte dintre persoanele cu deficiențe de vedere prezintă o lipsă totală a
acesteia, de aceea trebuie asigurată o iluminare adecvată a panoului și a obiectului
prezentat. Obiectele ar trebui prezentate pe un fundal constrastant. Informația scrisă
trebuie să fie printată pe un material fără reflexii, culorile scrisului și ale fundalului
trebuie să fie și în acest caz contrastante astfel încât textul să se citească ușor.
Poziționarea panoului trebuie să fie accesibilă atât adulților cât și copiilor sau
persoanelor cu dizabilități.