Definiţie. Şiruri mărginite. Şiruri monotone. Subşiruri ale unui şir. Şiruri cu limită. Şiruri convergente.

Bibliografie

G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme.

Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006.
R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura
Tehnopress, Iaşi, 2005.
M. Nicolescu, N. Roşculeţ, S. Marcus, Analiză matematică,
vol. I (Ediţia a IV-a), Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1984.
S. Chiriţă, Probleme de matematici superioare, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1989.
B. P. Demidovici, Culegere de probleme şi exerciţii de
analiză matematică, Editura Tehnică, Bucureşti, 1956.
http://math.etc.tuiasi.ro/alazu/
Definiţie. Şiruri mărginite. Şiruri monotone. Subşiruri ale unui şir. Şiruri cu limită. Şiruri convergente.

Curs 1
Şiruri de numere reale
Definiţie. Şiruri mărginite. Şiruri monotone. Subşiruri ale unui şir. Şiruri cu limită. Şiruri convergente.

Definiţie
Se numeşte şir de numere reale o funcţie f : N → R.

Pentru fiecare n ∈ N, valoarea funcţiei f în punctul n este xn ,

adică
xn = f (n) , ∀n ∈ N.
x0 , x1 , x2 , ... se numesc termenii şirului f
xn se numeşte termenul general al şirului f

Un şir cu termenul general xn se va nota prin (xn )n≥0 .

Observaţie
Dacă primii k termeni, x0 , x1 , ..., xk −1 , nu sunt definiţi, atunci vom
nota şirul prin (xn )n≥k .
Definiţie. Şiruri mărginite. Şiruri monotone. Subşiruri ale unui şir. Şiruri cu limită. Şiruri convergente.

Cum se poate defini un şir:

precizând formula termenului general:

(1) xn = n, n ≥ 0;

(2) xn = 2n, n ≥ 0;
(
1, n par
(3) xn =
0, n impar.
n
(4) xn = , n ≥ 1.
n+1
Definiţie. Şiruri mărginite. Şiruri monotone. Subşiruri ale unui şir. Şiruri cu limită. Şiruri convergente.

Cum se poate defini un şir:

definit prin intermediul unei recurenţe:

(1) Fie a, r ∈ R. Şirul (xn )n≥0 definit prin relaţia de

recurenţă
xn+1 = xn + r , n ≥ 0,
x0 = a,
se numeşte progresie aritmetică.
Prin inducţie matematică se obţine formula termenului
general al şirului:

xn = a + nr , n ≥ 0.
Definiţie. Şiruri mărginite. Şiruri monotone. Subşiruri ale unui şir. Şiruri cu limită. Şiruri convergente.

Cum se poate defini un şir:

(2) Fie b, q ∈ R. Şirul (xn )n≥0 definit prin relaţia de recurenţă

xn+1 = xn q, n ≥ 0,

x0 = b,
se numeşte progresie geometrică.

Prin inducţie matematică se obţine formula termenului general

al şirului:
xn = bq n , n ≥ 0.
Definiţie. Şiruri mărginite. Şiruri monotone. Subşiruri ale unui şir. Şiruri cu limită. Şiruri convergente.

Şiruri mărginite

Definiţie
Spunem că un şir de numere reale (xn )n≥0 este:
(i) mărginit inferior dacă există α ∈ R astfel încât

α ≤ xn , ∀n ∈ N;

(ii) mărginit superior dacă există β ∈ R astfel încât

xn ≤ β, ∀n ∈ N;

(iii) mărginit dacă există α, β ∈ R astfel încât

α ≤ xn ≤ β, ∀n ∈ N.
Definiţie. Şiruri mărginite. Şiruri monotone. Subşiruri ale unui şir. Şiruri cu limită. Şiruri convergente.

Observaţie
Un şir (xn )n≥0 este mărginit dacă şi numai dacă există M > 0 astfel
încât
|xn | ≤ M, ∀n ∈ N.

Definiţie
Spunem că un şir de numere reale este nemărginit dacă nu este
mărginit.

Exemplu
(1) xn = (−1)n , n ∈ N, este mărginit;
(2) xn = sin n, n ∈ N, este mărginit;
(3) xn = n, n ∈ N, este nemărginit;
(4) xn = −n, n ∈ N, este nemărginit;
(5) xn = (−1)n n, n ∈ N, este nemărginit.
Definiţie. Şiruri mărginite. Şiruri monotone. Subşiruri ale unui şir. Şiruri cu limită. Şiruri convergente.

Şiruri monotone

Definiţie
Spunem că un şir (xn )n≥0 este:
(i) crescător dacă
xn ≤ xn+1 , ∀n ∈ N;
(i0 ) strict crescător dacă

xn < xn+1 , ∀n ∈ N;

(ii) descrescător dacă

xn ≥ xn+1 , ∀n ∈ N;

(ii0 ) strict descrescător dacă

xn > xn+1 , ∀n ∈ N.
Definiţie. Şiruri mărginite. Şiruri monotone. Subşiruri ale unui şir. Şiruri cu limită. Şiruri convergente.

Şiruri monotone

Definiţie
Un şir (xn )n≥0 (strict) crescător sau (strict) descrescător se numeşte
şir (strict) monoton.

Observaţie
Orice şir strict monoton este monoton, nu şi reciproc.
Definiţie. Şiruri mărginite. Şiruri monotone. Subşiruri ale unui şir. Şiruri cu limită. Şiruri convergente.

Cum studiem monotonia unui şir?

fie studiem semnul diferenţei xn+1 − xn :

(a) dacă xn+1 − xn ≥ 0 (xn+1 − xn > 0), ∀n ∈ N, atunci şirul

(xn )n≥0 este crescător (respectiv strict crescător);

(b) dacă xn+1 − xn ≤ 0 (xn+1 − xn < 0), ∀n ∈ N, atunci şirul

(xn )n≥0 este descrescător (respectiv strict descrescător).
Definiţie. Şiruri mărginite. Şiruri monotone. Subşiruri ale unui şir. Şiruri cu limită. Şiruri convergente.

Cum studiem monotonia unui şir?

xn+1
fie comparăm raportul cu 1, dacă (xn )n≥0 este un şir
xn
cu termeni strict pozitivi:
xn+1 xn+1
(a) dacă ≥1( > 1), ∀n ∈ N, atunci şirul (xn )n≥0
xn xn
este crescător (respectiv strict crescător);
xn+1 xn+1
(b) dacă ≤1( < 1), ∀n ∈ N, atunci şirul (xn )n≥0
xn xn
este descrescător (respectiv strict descrescător).
Definiţie. Şiruri mărginite. Şiruri monotone. Subşiruri ale unui şir. Şiruri cu limită. Şiruri convergente.

Exemplu
(1) Şirul xn = 2n + 1, n ≥ 0, este strict crescător.
1
(2) Şirul xn = , n ≥ 1, este strict descrescător.
n
(−1)n
(3) Şirul xn = , n ≥ 1, nu este monoton.
n
Definiţie. Şiruri mărginite. Şiruri monotone. Subşiruri ale unui şir. Şiruri cu limită. Şiruri convergente.

Legătura între monotonia şi mărginirea unui şir

Există şiruri mărginite, care nu sunt monotone.

De exemplu, şirul xn = (−1)n , n ≥ 0.
Există şiruri care sunt monotone, dar nu sunt mărginite.
De exemplu, şirul xn = 2n + 1, n ≥ 0.
Totuşi,
(a) dacă şirul (xn )n≥0 este crescător, adică
x0 ≤ x1 ≤ x2 ≤ ... ≤ xn ≤ ...,
atunci x0 ≤ xn , ∀n ∈ N, deci (xn )n≥0 este mărginit inferior
x0 ;

(b) dacă şirul (xn )n≥0 este descrescător, adică

x0 ≥ x1 ≥ x2 ≥ ... ≥ xn ≥ ...,
atunci x0 ≥ xn , ∀n ∈ N, deci (xn )n≥0 este mărginit superior
de x .
Definiţie. Şiruri mărginite. Şiruri monotone. Subşiruri ale unui şir. Şiruri cu limită. Şiruri convergente.

Limita unui şir numeric

Definiţie
Fie x ∈ R fixat. Se numeşte vecinătate a punctului x orice mulţime
V ⊂ R care conţine un interval deschis centrat în x, adică există
ε > 0 astfel încât (x − ε, x + ε) ⊂ V .

Notăm V (x) = {V ⊂ R, V vecinătate pentru x} .

Definiţie. Şiruri mărginite. Şiruri monotone. Subşiruri ale unui şir. Şiruri cu limită. Şiruri convergente.

Considerăm mulţimea

R = R ∪ {−∞, +∞}

cu relaţia de ordine (care prelungeşte relaţia de ordine din R):

−∞ < +∞, − ∞ < x, x < +∞, pentru orice x ∈ R.

Definiţie
V este vecinătate pentru +∞ dacă există α ∈ R astfel încât
(α, +∞] ⊂ V .

V este vecinătate pentru −∞ dacă există β ∈ R astfel încât

[−∞, b) ⊂ V .
Definiţie. Şiruri mărginite. Şiruri monotone. Subşiruri ale unui şir. Şiruri cu limită. Şiruri convergente.

Definiţie

Fie (xn )n≥0 un şir de numere reale şi x ∈ R.

Spunem că (xn )n≥0 are limita x dacă orice vecinătate a lui x conţine
toţi termenii şirului, exceptând, eventual, un număr finit de termeni.
Cu alte cuvinte, x este limita şirului (xn )n≥0 dacă:

∀V ∈ V (x) ∃nV ∈ N a.i. xn ∈ V , ∀n ≥ nV

.
Notăm:
lim xn = x sau xn → x.
n→∞
Definiţie. Şiruri mărginite. Şiruri monotone. Subşiruri ale unui şir. Şiruri cu limită. Şiruri convergente.

Definiţie
(i) Spunem că şirul (xn )n≥0 este convergent dacă are limită finită.

Dacă x ∈ R şi lim xn = x, atunci spunem că şirul (xn )n≥0 este
n→∞
convergent la x.

(ii) Şirurile care nu au limită şi cele care au limita +∞ sau −∞ se

numesc divergente.
Definiţie. Şiruri mărginite. Şiruri monotone. Subşiruri ale unui şir. Şiruri cu limită. Şiruri convergente.

Exemple
(1) Orice şir constant este convergent.

1
(2) Şirul xn = , n ≥ 1, este convergent la 0.
n
(3) Şirul xn = n2 , n ≥ 0, este divergent (are limita +∞).

Observaţie
xn → x ∈ R ⇔ xn − x → 0.
Definiţie. Şiruri mărginite. Şiruri monotone. Subşiruri ale unui şir. Şiruri cu limită. Şiruri convergente.

Proprietăţi ale şirurilor convergente

Teoremă (unicitatea limitei)

Dacă un şir de numere reale are limită, atunci aceasta este
unică.

Teoremă
Prin adăugarea sau prin eliminarea unui număr finit de termeni:

(i) un şir convergent rămâne convergent la aceeaşi limită;

(ii) un şir divergent rămâne divergent.
Definiţie. Şiruri mărginite. Şiruri monotone. Subşiruri ale unui şir. Şiruri cu limită. Şiruri convergente.

Subşiruri ale unui şir

Definiţie
Fie (xn )n≥0 un şir de numere reale şi (nk )k ≥0 un şir strict crescător de
numere naturale

n0 < n1 < n2 < ... < nk < ...

Şirul (xnk )k ≥0 (cu termenii xn0 , xn1 , xn2 , ..., xnk , ...) se numeşte
subşir al şirului (xn )n≥0 .

Exemplu
Luând nk = 2k , k ≥ 0, se obţine subşirul (x2k )k ≥0 al termenilor de
rang par şi pentru nk = 2k + 1, k ≥ 0, se obţine subşirul (x2k +1 )k ≥0
al termenilor de rang impar.
Fie şirul
xn = (−1)n n, n ≥ 0
Definiţie. Şiruri mărginite. Şiruri monotone. Subşiruri ale unui şir. Şiruri cu limită. Şiruri convergente.

Exemplu
Fie şirul
nπ
, n ≥ 0.
xn = sin
2
Determinaţi subşirurile (x4k )k ≥0 , (x4k +1 )k ≥0 , (x4k +2 )k ≥0 ,
(x4k +3 )k ≥0 .
Definiţie. Şiruri mărginite. Şiruri monotone. Subşiruri ale unui şir. Şiruri cu limită. Şiruri convergente.

Proprietăţi ale subşirurilor

Proprietăţile de monotonie şi mărginire se transmit de la un şir

către subşirurile sale. La fel proprietatea unui şir de a avea
limită.
Teoremă
Fie (xn )n≥0 un şir de numere reale. Dacă (xn )n≥0 are limita
x ∈ R, atunci orice subşir (xnk )k ≥0 al său are, de asemenea,
limita x.
Prin urmare, orice subşir al unui şir convergent este şi el
convergent.
Definiţie. Şiruri mărginite. Şiruri monotone. Subşiruri ale unui şir. Şiruri cu limită. Şiruri convergente.

Corolar
Dacă un şir are două subşiruri convergente la limite diferite,
atunci şirul nu are limită.

Exemplu
Şirul xn = (−1)n , n ≥ 0, nu are limită.

Exemplu
nπ
Şirul xn = sin , n ≥ 0, nu are limită.
2