De Peter John Ambrose

Calvocoressi

Peter Calvocoessi (17 Noiembrie 1912 - 5 Februarie 2010), a fost un politician,

avocat _i istoric britanic nscut in Pakistan, cu origini grece_ti. Acesta a activat în aripa

servicilior de inteligenta ale RAF în timpul celui de Al Doilea Rzboi Mondial. Acesta a avut

parte de experien a 10 membru în ONU i a avut de asemenea numeroase publicati, dintre

care, contestabil, cea mai important _i creia ii voi face recenzia în aceste rånduri, World
Politics Since 1945, publicat pentru prima dat în 1971 _i care va avea în total 9 versiuni

pan la cea din 1996.

Politica Global de dup 1945 a lui Calvocoressi este o carte care expune politica
secolului 20 în a_a fel înct la finalul crii simti nevoia de a o citi din nou, nu pentru c ar fi

atât de bun, ci pentru ca e atât de confuz . Desigur, nu este o carte proast, ci mai degrab

una destinat cititorilor initiai deja în subiectul abordat de autor,ilustrat în special prin faptul
c nu de puine ori autorul menioneaz unele evenimente,denumini, nume fr a explica cine

sunt sau ce semnific Bineînteles nu întreaga cartea este inaccesibil, exista anumite
capitole, precum ,Dezintegrarea URSS", ,Europa de Vest" care sunt scrise într-un mod

accesibil la o populaie mai mare. De asemenea, nu exclud posibilitatea ca translaiunea

româneasc proast s fie cea care a fcut cartea o experiena neplcut.

Cartea, O lucrare colosal care numr aproape 800 de pagini, în versiunea din
Tanuarie 1996, este structurata pe 6 mari pri, în care, la rindul lar, sunt abordate
teme.regiuni, evenimente diferite

-Partea 1: Puterea Mondial i Ordinea Mondial

Abordeaz ,bineinteles, manle puteri rezultate de dup cel de Al Dolea Rzboi

Mondial, SUA_i URSS, cu acent pe crizeledáintre acestea dou(Gemania, Criza rachetelor,

etc.),confuzul capitol al cursei înarm rilor _i dec derea acestora, în cazul URSS, care cãzuse

de la o putere global la una regionalä, Find prezentat procesul de separarea toate parilor
membre, cát _i atentatele e_uate în Caucaz, foarte pe scurt i la subiect.

Sergiu Lauriuc

De asemenea este scris despre relatiile SUA cu Japonia, care de_i a fost ocupat de
SUA pån in 1952, sufer o refhcere economic, poitic, culturalä i o modernizare
miraculoas dar _i de piedicile puse aces teia, printre care dependenta ei de petrolul din
orientul mijlociu _i îmbunaäjirea relailcr dintre SUA _i ChinaCu toate acestea Japonia
reu_e_te sa devin o putere _i fr armat _i for nucear. Marea spaim a japonezilor

China, este.
rena_terea dinprezentat pe descrise
anii 90. Sunt lung deatât
laactiunile
razboiulexterme(
pentru korea,
conducerea Beijungului
vietnam, pân la
relatiile deteriorate

cu URSS _i îmbunátäire au SUA) cât _i cele inteme Marele salt înainte i deschiderea de
dup moartea lui Mao).

Mai sunt prezentate aliantele suprastatale, ONU i rolul acestauia în lume cât _i
incercrile tärilor din lumea a 3a, cu precdere tärile din Africa, de a se unii într-un bloc
neutru, neimplicat în confruntarea dintre cele 2 mari puteri, bloc care inijial avea un caracter
anti-colonial.

- Partea 2 Europa

Trateaz cu precdere primii ani de dup rzboi i atitudinile prilor din Europa cu
privire la viitorul continentului. Astfel, este prezent o dorins de a menine Germania släbit
care va face loc îns unei iniiative, _i amume, de a cädi vitonul Europei împreun,
,Securitatea Colectiv", Cu toate acestea se pune mai degrab accentul pe conducerea lui de
Gaulle, Marea Britanie i influena Statelor Unite în Europa

In Flancul sudic" este prezentat situaia proast a Italiei, neinelegerile dintre Grecia
Si Turcia cu privire la teritoriile din Marea Egee $i Cipru, care a fost invadat de Turcia în
1974, Spania naionalist a lui Franco foarte pe scurt _i Spania Post-Franco.
 Partea 2 Europa

Trateaz cu precdere primii ani de dup zboi _i atitudinile trilor din Europa cu
privire la viitorul continentului. Astfel, este prezent o doring de a menine Germania släbit
care va face loc ins unei initiative, _i aume, de a cãdi vitorul Europei împreun,
Securitatea Colectiv". Cu toate acestea se pune mai degrab accentul pe conducerea lui de
Gaulle, Marea Britanie _i influena Statelor Unite în Europa

In Flancul sudic" este prezentat situaia proast a Ialiei, neinjelegerile dintre Grecia
si Turcia cu privire la teritoräle din Marea Egee si Cipru, care a fost invadat de Turcia îin
1974, Spania naionalist a lui Franco foarte pe scurt i Spania Post-Franco.

In Lagrul lui Stalin" este descris ,cucerirea" europei räsritene de ctre Stalin _i
impunerea regimurilor comuniste marionete ale Moscovei, precum _i actiunior de rezistena
impotriva ei, actiuni precum respingerea dominaiei sovietice de ctre lugoslavia în 1948.

Dup moartea lui Stalin lagrul sovietic trece prin noi probe, precum revoltele din Ungaria i
Polonia in 1956 sau cea din Cehoslovacia în 1968. Cu toate aceste piedici .imperiul" va reusi
s supravietuiasc pån in 1991. In perioada 1989-91, nu se întámplá doar dezintegrarea

Sergiu Lauriuc

la conducere acea_i ptur politic dar cu o altä fa(la fel ca în Bulgaria). In aceasta ultim

parte legat de Europa rsritean, Calvocoressi detaileaz, în stilul su tipic în care nu ofer
informai la unele ume pe care cei nefamiliari cu subiectul nu ii vor recuna_te , ultimii ani
ai regimurilor comuniste din sfera de influenta sovietic.

In finalul acestei prti legate de Europa, sunt prezentate pe scurt situatile speciale ale

lugoslaviei, Albaniei, a poporului Basque i în special problema Ciprului, cuprins între greci,

turci i britanici.

Partea 3 Orientul Mijlocu

Autorul î_i îndreapt acum privirea spre Orietul Mijlociu, loc care a suferit r

fi unul în conflictele v 3/4

imperii care le-au cucerit. Acest spaiu va care
pe urma marilor
ordinea zilei, datorat faptului c aceast zon con ine un nou-intemeiat stat evreiesc, pe care

Euntae a ost spulberat când au fost împrii în ari

aleatori in u raatuS
eaor uma tratatuu Sykes-Piccot al marilor püteri europene, precum i uh mare popor

care nu dispun de propria tar, _i anume kurzii.

Marea Britanie dorind s

Initial,expansiunea" evreilor în Palestina era limitat,
teritoriului. Ins mrirea puteri israelite va
pãstreze populaia evreiasc la 1/3 din populaie
lua amploare dup al Doilea Räzboi Mondial cand se desfinteaz limitele în ceea ce prive_te
de evrei i ace_tia se întore ctre
achiziionarea de pmânt de evrei, imigreaza un numär mare
Arabo Israelian din 1948 va da
Iran pentru suport. Succesul miraculos în rzboiul
-

SUA i
israelian.
un nou impuls la cre_terea puterii si prestigiului
Datorit faptului c Marile puteri au prsit zona, acestea doreau creearea unei aliane
dar _i de a
de tip NATO în Orientul Mijlociu pentru a impedica expansiunea sovietic
aceasta
a umple vidul de putere pe care
impedica cderea statelor arabe in sfera URSS, pentru
auto-insumat rolul de conduc tor al
aceste tri arabe, jara care _i-a
putea s le umple. Dintre
care va fi implicat într-o serie
de conflicte în zon .
arabilor de multe ori, fost Egiptul, Egipt
a

s-a apropiat periculos de

Incepand de la Räzboiul arabo-israelian din 48, Nasser, pre_edintele,
ce dat un motiv
Siria deja avånd legturi cordiale
cu URSS, ceea a
mult de lumea comunist,
Israel în Sinai. Aceast invazie,
întemeiat pentru invazia coalijiei Franta, Marea Britanie i
tocmai pentru a nu

îns a fost condamnat de ctre SUA, marea putere anti-comunist,

 evreiasc la 1/3 din populaie teritoriului. Ins m rirea puterii israelite va

pstreze populaia
lua amploare dup al Doilea Rzboi Mondial când se desfinteaz limitele în ceea ce prive_te

un num r mare de evrei i ace_tia se întorc cätre

achiziionarea de pmânt de evrei, imigreaza
Arabo Israelian din 1948 va da
SUAi Iran pentru suport. Succesul miraculos în r zboiul
un nou impuls la cre_terea puteri si prestigiului israelian.

Datorit faptului c Marile puteri au präsit zona, acestea doreau creearea unei aliane
de tip NATO în Orientul Mijlociu pentru a impedica expansiunea sovietic dar _i de a

impedica cãderea statelor arabe in sfera URSS, pentru a umple vidul de putere pe care aceasta

putea s le umple. Dintre aceste pri arabe, fara care _i-a auto-insumat rolul de conduc tor al
arabilor de multe ori, a fost Egiptul, Egipt care va fi implicat într-o serie de conflicte îin zon .

de
Incepând de la Rázboiul arabo-israelian din 48, Nasser, pre_edintele, s-a apropiat periculos
mult de lumea comunist, Siria deja având legturi cordiale cu URSS, ceea ce a dat un motiv
întemeiat pentru invazia coaliiei Franta, Marea Britanie _i Israel în Sinai. Aceast invaze,

ins a fost condamnat de c tre SUA, marea putere anti-comunist , tocmai pentru a nu

Sergiu Lauriuc

îndep rta i mai mult Egiptul de occident. Din urma acestor neîn elegeri doar URSS a avut de

ca_tigat.
Mai sunt prezentate evenimentele din Liban precum _i trile Irak, Iran, diferit de restul
statelor araba sunite _i conflictul cu acestea, în special dintre cele dou mai sus menionate.

-Parfile 4 Asla, 5 Afica si 6 America

in aceste ultime pri autorul pune accentul pe situa ia t rior din lumea a 3, tdrile

neutre marelui coafict bipolar al secolului Xx. fa Afica i Asia se petrece procesul de
decclonizare.pe care unele entitki încearc så l stopere, de multe ori neure_ind acest lucru,
find prezent i un ajutor extern anti-colonial(URSS, Cuba). Cu toate acestea num rul de

state independente in Africa cre_te enam de la numrul inial de 3 state suverame la sfâr_itul
celui de Al doilea Räzboi Mondial. La fel_i statele Sud Asiatice vor dobándi independentã de
la puterile coloniale, cea mai mare parte din cele britanice rmân însá în ,Commonwealth"

Este de asemenea prezentat situalia merici de Sud, America's Backyard" , anume,

statele central _i sud americane aflate sub influenta

In concluzie, în aceast carte, Calvocoressi expune ,evident, politica de pe toate

coturile globuhi din secolul XX ntr-un mod obiectiv i fard ca el s i_i lase amprenta sau
opinile propri, cel puin nu intr-un mod evident. Cu toate acestea, ambipioasa lucrare, de
multe ori las mai mai multe întrebri decât räspunde, ceea ce, parc, îindeamn cititorul în a
se documenta mai departe pe subiect _i al aprofunda, uneoni ins lasándu-te confuz _i la

gbiegte primare. CalvocoRssi.oscilepz deasemenea. de lao scrier concis,anaiticd,n

detaliu la una mai general , în cazul subiectelor pe care fie autorul nu are atat de multe

cuno_tinte, fie subiectul este prea mare pentra al transcrie în aceast carte mai detaliat.

Cu toate acestea, de_i este o carte care nu m-a lämurit, nu mi-a atres atenia decât în
unele pri _i pe care nu a_ citi-o din nou, este totu_i o carte pe care fiecare persoan
pasionat în subiectul abordat al crtii ar trebui s o citeasc.

4/4