Subiectul 3: Analiza poziției financiare a entității economice în baza datelor

din bilanț
Obiectivele didactice:
● însușirea importanței și conținutului bilanțului întreprinderii;
● cunoașterea tipologiei bilanțurilor entităților economice;
● aplicarea indicatorilor specifici pentru analiza situației patrimoniale, echilibrului
financiar, solvabilității și rotației activelor;
● cunoașterea modelului Du Pont în vederea caracterizării solvabilității întreprinderii.
Suport informațional:
3.1. Aplicarea bilanțului contabil în analiza financiară.
3.2. Analiza situației patrimoniale a întreprinderii.
3.3. Analiza echilibrului financiar al întreprinderii.
3.4. Analiza solvabilității întreprinderii.
3.5. Analiza rotației activelor.

3.1. Aplicarea bilanțului contabil în analiza financiară

O sursă importantă de informație pentru efectuarea analizei financiare sunt “Situațiile
financiare” în care documentul principal este bilanțul.
Conform SNC (“Prezentarea rapoartelor financiare”) bilanțul prezintă date cu privire la
situația financiară a subiectului și include informații despre solduri la data de raportare pe:
● active - resurse economice identificate și controlate de către subiect ca rezultatul
faptelor economice din trecut, de la utilizarea cărora se așteaptă obținerea beneficiilor economice;
● capitalul propriu - valoarea reziduală a activelor după scăderea obligațiilor;
● obligații - reprezintă îndatorarea reală a subiectului, ce a apărut în urma faptelor
economice din trecut, rambursarea cărora va provoca ieșirea resurselor, ce conțin beneficii
economice.
Activele sunt prezentate în bilanț în ordinea de creștere a lichidității, iar datoriilor în ordinea
creșterii rambursării.
În funcție de gradul de lichiditate activele se divizează în:
a) active circulante - se presupune că se vor cheltui pe parcursul ciclului normal de activitate,
sau vor fi vândute, sau vor fi primite în timp de 12 luni sau reprezintă numerarul;
b) active pe termen lung - includ restul patrimoniului;
Datoriile în funcție de termenul de rambursare se divizează în:
a) datorii curente - care se așteaptă să fie achitate în timp de 12 luni după data de raportare;
 b) datorii pe termen lung - restul datoriilor.
În analiza financiară pot fi utilizate diferite tipuri de bilanț.
A. În funcție de etapa dezvoltării întreprinderii se întocmește bilanț:
- de intrare;
- curent;
- de lichidare;
- de divizare;
- de comasare.
B. După sursa de întocmire avem bilanț:
- de inventariere - se întocmește în baza înregistrării și reviziei a bunurilor;
- de tip carte - se întocmește în baza datelor din contabilitate;
- general - include rezultatele, identificate în procesul inventarierii și în baza datelor
înregistrate în contabilitate.
C. După forma de proprietate, bilanțurile pot fi:
- a întreprinderilor de stat;
- a organizațiilor municipale, cooperative;
- a entităților economice private și mixte;
- a organizațiilor obștești (sindicate).
D. După tipul de informații avem bilanț:
- cu caracter de raport;
- cu caracter de prognosticare.
E. După modul de reflectare bilanțul poate fi:
- sinestătător (pentru entitățile economice, persoanele juridice);
- separat (se întocmește de către subdiviziunile, filialele entității dacă aceasta este prevăzut
de politica contabilă a întreprinderii).

3.2. Analiza situației patrimoniale a întreprinderii

Pentru realizarea activității economico-financiare a întreprinderii se formează un careva
patrimoniu, care reprezintă o combinație de resurse economice. Eficiența utilizării acestor resurse
în mare parte va determina performanțele întreprinderii.
În procesul analizei patrimoniului se examinează activele, indiferent de sursa acoperirilor.
Situația patrimonială se examinează prin următoarele aspecte:
- structura și componența activului;
- durata perioadei de utilizare;
- destinația utilizării;
 - apartenența activelor întreprinderii (deoarece careva active pot fi luate în arendă);
- aflarea patrimoniului în .
Analiza situației patrimoniale prevede calcularea unor indicatori (coeficienți, rate):
𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒
1) - nivelul acestei rate în special în dinamică vorbește despre
𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑖𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒

tendințele accelerării rotației;

𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑎𝑐𝑒 𝑓𝑖𝑥𝑒+𝑠𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖
2) 𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑝𝑎𝑡𝑟𝑖𝑚𝑜𝑛𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑐𝑢 𝑑𝑒𝑠𝑡𝑖𝑛𝑎ț𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐ț𝑖𝑒 = -
𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣

situația se consideră una potrivită dacă rata nu e mai mică de 0,5;

𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑎𝑐𝑒 𝑓𝑖𝑥𝑒
3) 𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑜𝑧𝑖ț𝑖𝑒𝑖 𝑡𝑒ℎ𝑛𝑖𝑐𝑒 𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒𝑙𝑜𝑟 = 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒 - în condiții de criză sau

inflație rata aceasta poate să scadă în urma scumpirii materialelor, mărfurilor, creșterii volumului
de producție nerealizată;
𝑣𝑎𝑙 𝑚𝑖𝑗𝑙 𝑓𝑖𝑥𝑒 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑎𝑡𝑒 î𝑛 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑 𝑔𝑒𝑠𝑡
4) 𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑟𝑒î𝑛𝑛𝑜𝑖𝑟𝑒 𝑎 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑎𝑐𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑓𝑖𝑥𝑒 = -
𝑣𝑎𝑙 𝑚𝑖𝑗𝑙 𝑓𝑖𝑥𝑒 𝑙𝑎 𝑠𝑓â𝑟ș𝑖𝑡 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑

reflectă posibilitatea entității de a corespunde progresului tehnico-științific.

5) 𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑎𝑐𝑢𝑚𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑢𝑧𝑢𝑟𝑖𝑖 𝑎 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑎𝑐𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑓𝑖𝑥𝑒 =
𝑣𝑎𝑙 𝑎𝑚𝑜𝑟𝑡𝑖𝑧 𝑎𝑐𝑢𝑚𝑢𝑙
- indicatorul dat va scădea atunci când rata de reînnoire a mijloacelor
𝑣𝑎𝑙 𝑚𝑖𝑗𝑙 𝑓𝑖𝑥𝑒 𝑙𝑎 𝑠𝑓â𝑟ș𝑖𝑡 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑

fixe va crește;
6) 𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑜𝑟𝑝𝑜𝑟𝑎𝑙𝑒 𝑐𝑒 𝑡𝑒𝑚𝑝𝑜𝑟𝑎𝑟 𝑛𝑢 𝑓𝑢𝑛𝑐ț𝑖𝑜𝑛𝑒𝑎𝑧ă;
𝑛𝑢𝑚𝑒𝑟𝑎𝑙𝑢𝑙
7) 𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑒𝑟𝑓𝑒𝑐𝑡 𝑙𝑖𝑐ℎ𝑖𝑑𝑒 î𝑛 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 = ;
𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒

8) 𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑎𝑟𝑒𝑛𝑑𝑎𝑡𝑒 =

𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒𝑙𝑒 𝑛𝑒𝑐𝑜𝑟𝑝𝑜𝑟𝑎𝑙𝑒+𝑡𝑒𝑟𝑒𝑛𝑢𝑟𝑖 î𝑛 𝑎𝑟𝑒𝑛𝑑ă 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑛𝑐𝑖𝑎𝑟ă+𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑎𝑐𝑒 𝑓𝑖𝑥𝑒 î𝑛 𝑎𝑟𝑒𝑛𝑑ă
;
𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣

9) 𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑢𝑠𝑒 î𝑛 𝑔𝑎𝑗 î𝑛 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣;

10) 𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑒 𝑎𝑢 𝑎𝑑𝑢𝑠 𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖 =
𝑚𝑖𝑗𝑙 𝑓𝑖𝑥𝑒+𝑠𝑡𝑜𝑐+𝑎𝑙𝑡𝑒 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑒 𝑎𝑢 𝑎𝑑𝑢𝑠 𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖 (𝑖𝑛𝑣𝑒𝑠𝑡 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑛𝑐)
.
𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣

În analiza situației patrimoniale se determină

𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑛𝑒𝑡𝑒 (𝑝𝑎𝑡𝑟𝑖𝑚𝑜𝑛𝑖𝑢𝑙 𝑛𝑒𝑡) = 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 − 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑑𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖.

3.3. Analiza echilibrului financiar al întreprinderii

Echilibrul financiar se determină prin corelații dintre capitalul împrumutat și capitalul
propriu și caracterizează dependența entității de surse împrumutate de finanțare.
Rezultatele analizei echilibrului financiar demonstrează gradul riscului insolvabilității
asociat cu activitatea economică a întreprinderii. Analiza echilibrului financiar pornește de la
examinarea componenței și structurii pasivului bilanțului contabil.
Analiza echilibrului financiar prevede calcularea unui rând de indicatori (coeficienți, rate):
 𝑐𝑎𝑝 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢
1) 𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑛𝑜𝑚𝑖𝑒𝑖 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑛𝑐𝑖𝑎𝑟𝑒 = ≥ 0,5 sau
𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑎𝑠𝑖𝑣
𝑐𝑎𝑝 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢
≥ 0,7;
𝑐𝑎𝑝 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢+𝑑𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛 𝑙𝑢𝑛𝑔
𝑐𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 î𝑚𝑝𝑟𝑢𝑚𝑢𝑡𝑎𝑡
2) 𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑡𝑟𝑎𝑔𝑒𝑟𝑒 𝑎 𝑐𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖 î𝑚𝑝𝑟𝑢𝑚𝑢𝑡𝑎𝑡 = ≤ 0,5;
𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑎𝑠𝑖𝑣
𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑑𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖
3) 𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒 = 𝑐𝑎𝑝 𝑝𝑒𝑟𝑚𝑎𝑛𝑒𝑛𝑡- caracterizează riscul antreprenorial, cu

creșterea acestei rate, crește dependența de capitalul împrumutat și respectiv scade sau se
micșorează stabilitatea financiară;
𝑓𝑜𝑛𝑑 𝑟𝑢𝑙𝑚𝑒𝑛𝑡
4) 𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑢 𝑠𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖 = =
𝑣𝑎𝑙 𝑠𝑡𝑜𝑐
𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒 − 𝑑𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒
≥ 0,7;
𝑠𝑡𝑜𝑐
𝑓𝑜𝑛𝑑 𝑟𝑢𝑙𝑚𝑒𝑛𝑡
5) 𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑓𝑖𝑛𝑎𝑛ț𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒 = 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒 ≥ 0,5;
𝑐𝑎𝑝 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢
6) 𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑓𝑖𝑛𝑎𝑛ț𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒𝑙𝑜𝑟 = ≥ 0,5;
𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣
(𝑇𝐴−𝐼𝑁𝐶) − (𝑇𝐷𝐶−𝐶𝐵Î𝑇𝑆)
7) 𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑐𝑜𝑝𝑒𝑟𝑖𝑟𝑒 𝑐𝑢 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑟𝑒𝑎𝑙𝑒 = , unde:
𝑇𝐷

TA - total activ; INC - imobilizări necorporale; TDC - total datorii curente; CBÎTS - credite
bancare și împrumuturi pe termen scurt; TD - total datorii; – normativul pentru întreprinderi
industriale este ≥ 2, pentru sfera de prestare a serviciului ≥ 1,5;
𝑐𝑎𝑝 𝑝𝑒𝑟𝑚𝑎𝑛𝑒𝑛𝑡
8) 𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑐𝑜𝑝𝑒𝑟𝑖𝑟𝑒 𝑎 𝑖𝑛𝑣𝑒𝑠𝑡𝑖ț𝑖𝑖𝑙𝑜𝑟 = - dacă această cotă se apropie
𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣

sau depășește valoarea 1, aceasta vorbește despre o acoperire completă a investițiilor pe termen
lung de surse de finanțare pe termen lung.
𝑑𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛 𝑙𝑢𝑛𝑔
9) 𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑙𝑒𝑣𝑖𝑒𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑛𝑐𝑖𝑎𝑟 = ≤ 1;
𝑐𝑎𝑝 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢
𝑐𝑎𝑝 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟−𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑖𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙
10) 𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡ăț𝑖𝑖 𝑐𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢 = , normativul = 0,3 -
𝑐𝑎𝑝 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟

0,5.

3.4. Analiza solvabilității întreprinderii

Solvabilitatea - una din cele mai importante caracteristici a poziției financiare a întreprinderii
și înseamnă capacitatea entității economice de a-și onora obligațiile la timp în corespundere cu
condițiile stabilite.
Datoriile acestea apar din relațiile entității cu angajații, cu furnizorii de resurse, cu creditorii,
cu bugetul, cu proprietarii, cu alte structuri financiare.
Solvabilitatea are 3 dimensiuni:
1. Lichiditatea bilanțului contabil - capacitatea de acoperire a datoriilor curente și se
caracterizează prin indicatori absoluți și relativi.
 Indicatorii absoluți - vizează anumite relații dintre active și pasive, în acest sens are loc o
grupare a capitolelor din activ și pasiv.
Activele se împart în 4 grupe (în funcție de gradul de lichiditate):
A1 - active perfect lichide (numerarul; alte elemente de numerar; echivalentele numerarului;
bilete de odihnă; investiții financiare curente).
A2 - active ușor realizabile (mărfuri, produse finite, creanțe pe termen scurt).
A3 - active lent realizabile (materiale, OMVSD, creanțe financiare pe termen lung).
A4 - active greu realizabile (active imobilizate, în afară de investiții financiare pe termen
lung).
Concomitent se grupează și pasivele în funcție de termenul de rambursare:
P1 - datorii urgente, cele cu termenul de plată expirat;
P2 - datorii curente, cu termenul de plată neexpirat;
P3 - datorii pe termen lung;
P4 - capitalul propriu.
Bilanțul contabil se consideră absolut lichid sau pefect lichid dacă se respectă următoarele
relații:
1. A1≥P1;
2. A2≥P2;
3. A3≥P3;
4. A4≥P4;
Fondul de rulment este indicator absolut ce caracterizează lichiditatea bilanțului.
Indicatorii relativi - ce caracterizează lichiditatea bilanțului sunt reprezentați de 3 rate:
𝑛𝑢𝑚𝑒𝑟+𝑖𝑛𝑣𝑒𝑠𝑡𝑖ț𝑖𝑖 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑛𝑐𝑖𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒
1. 𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑙𝑖𝑐ℎ𝑖𝑑𝑖𝑡ăț𝑖𝑖 𝑎𝑏𝑠𝑜𝑙𝑢𝑡𝑒 = , normativ =0,2 -
𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑑𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒

0,25;
𝑛𝑢𝑚𝑒𝑟𝑎𝑟+𝑖𝑛𝑣𝑒𝑠𝑡 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑛𝑐 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡+𝑐𝑟𝑒𝑎𝑛ț𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑚 𝑠𝑐𝑢𝑟𝑡
2. 𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑙𝑖𝑐ℎ𝑖𝑑𝑖𝑡ăț𝑖𝑖 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎𝑟𝑒 = ,
𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑑𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒

normativ = 0,7 - 1,0;

𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒
3. 𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑙𝑖𝑐ℎ𝑖𝑑𝑖𝑡ăț𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒 (𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒, 𝑔𝑒𝑛𝑒𝑟𝑎𝑙𝑒) = , normativ =
𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑑𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒

2,0 - 2,5;.
2. Lichiditatea activelor - capacitatea patrimoniului de a se transforma în mijloace bănești,
din acest punct de vedere această dimensiune se corelează cu lichiditatea bilanțului.
3. Solvabilitatea generală - se examinează cu ajutorul următoarelor rate, care au fost deja
examinate în subiectul 3.3:
1. rata autonomiei financiare;
2. rata de atragere a capitalului împrumutat;
 3. levierul financiar;
4. rata lichidității generale;
5. rata de acoperire a capitalului propriu.
Pentru evaluarea complexă a solvabilității entității economice se aplică modelul Du Pont
care se bazează pe analiza următorilor 3 indicatori:
1. rentabilitatea economică (a activelor);
2. rata lichidității generale;
3. rata autonomiei financiare.
Potrivit acestui model, entitățile (potențialii debitori ale băncilor comerciale) se divizează în
5 clase:
I. entitățile cu grad înalt de solvabilitate, la care lipsește riscul de faliment;
II. entitățile cu un grad mic de instabilitate;
III. entitățile cu probleme financiare;
IV. entitățile cu risc încet de insolvabilitate;
V. entitățile practic insolvabile.
Clasificarea entităților pe nivele de solvabilitate (modelul Du Pont)
Clasele entităților
Indicatorii finaciari
I II III IV V
1. Rentabilitatea > 30% 20 – 29,9% 10 – 19,9% 1 – 9,9% ˂ 1%
economică 50 p 35 – 49,9 20 – 34,9 5 – 19,9 0
2. Rata lichidității > 2% 1,7 – 1,99% 1,4 – 1,69% 1,1 – 1,39% ˂ 1%
generale 30 p 20 – 29,9 10 – 19,9 1 – 9,9 0
3. Rata autonomiei > 0,7 0,45 – 0,69% 0,3 – 0,44% 0,2 – 0,29% ˂ 0,2%
financiare 20 p 10 – 19,9 5 – 9,9 1 – 4,9 0
Total puncte 100 65 – 99 35 – 64 6 – 34 0

3.5. Analiza rotației activelor

Rotația este o categorie ce caracterizează intensitatea utilizării a resurselor financiare a
întreprinderii.
Indicatorii de rotație demonstrează viteza de transformare a activelor în lichidități pentru o
perioadă de gestiune. Viteza de rotație depinde de factori interni și de factori externi.
La factorii interni se referă:
● politica de formare a prețurilor;
● structura patrimoniului (divizarea activelor în active imobilizate și active
circulante);
● metoda de evaluare a stocurilor.
La factori externi se referă:
 ● sfera de activitate (producția, comerț și intermediere);
● ramura sau sectorul;
● proporțiile entității;
● situația macroeconomică (mai ales inflația).
Rotația activelor se caracterizează de indicatori ce pot fi divizați în 3 grupe:
1. Indicatori generali:
𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑖𝑛 𝑣â𝑛𝑧ă𝑟𝑖
● 𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑟𝑜𝑡𝑎ț𝑖𝑖 𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒𝑙𝑜𝑟 = ;
𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣
𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑣𝑡𝑖𝑣
● 𝑟𝑎𝑡𝑎 î𝑛𝑧𝑒𝑠𝑡𝑟ă𝑟𝑖𝑖 𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑖𝑛 𝑣â𝑛𝑧ă𝑟𝑖 𝑐𝑢 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 = 𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑖𝑛 𝑣â𝑛𝑧ă𝑟𝑖 –

demonstrează câte active revine la 1 leu din vânzări;

𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑧𝑖𝑙𝑒 î𝑛 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑎 𝑒𝑥𝑎𝑚𝑖𝑛𝑎𝑡ă
● 𝑑𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑟𝑜𝑡𝑎ț𝑖𝑒 𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒𝑙𝑜𝑟 (𝑧𝑖𝑙𝑒) = .
𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑟𝑜𝑡𝑎ț𝑖𝑖

2. Rata de rotație a părților componente ale activelor:

𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑖𝑛 𝑣â𝑛𝑧ă𝑟𝑖
● 𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑟𝑜𝑡𝑎ț𝑖𝑖 𝑎𝑙𝑒 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑎𝑐𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑓𝑖𝑥𝑒 = ;
𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑎𝑐𝑒 𝑓𝑖𝑥𝑒
𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑖𝑛 𝑣â𝑛𝑧ă𝑟𝑖
● 𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑟𝑜𝑡𝑎ț𝑖𝑒 𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒 = ;
𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒

● 𝑑𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑟𝑜𝑡𝑎ț𝑖𝑒 𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒 =

𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑧𝑖𝑙𝑒 î𝑛 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑎 𝑑𝑒 𝑟𝑜𝑡𝑎ț𝑖𝑒
.
𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑟𝑜𝑡𝑎ț𝑖𝑒 𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒

3. Indicatorii particulari ai rotației:

𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑎 𝑠𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟∗360
● 𝑑𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑟𝑜𝑡𝑎ț𝑖𝑒 𝑎 𝑠𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 = ;
𝑐𝑜𝑠𝑡𝑢𝑙 𝑣â𝑛𝑧ă𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟

● 𝑑𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑟𝑜𝑡𝑎ț𝑖𝑒 𝑎 𝑐𝑟𝑒𝑎𝑛ț𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒 =

𝑣𝑎𝑙 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑎 𝑐𝑟𝑒𝑎𝑛ț𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑎𝑓𝑒𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑢𝑟 𝑐𝑜𝑚𝑒𝑟𝑐𝑖𝑎𝑙𝑒∗360
;
𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡 𝑣â𝑛𝑧ă𝑟𝑖 î𝑛 𝑐𝑟𝑒𝑑𝑖𝑡
𝑣𝑎𝑙 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑎 𝑠𝑡𝑜𝑐 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑠𝑒∗360
● 𝑑𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑟𝑜𝑡𝑎ț𝑖𝑒 𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑠𝑒𝑙𝑜𝑟 = .
𝑐𝑜𝑠𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐ț𝑖𝑒𝑖 𝑣â𝑛𝑑𝑢𝑡𝑒

Întrebări recapitulative:
1. Caracterizați conținutul bilanțului sub aspectul capitolelor principale.
2. Clasificați bilanțurile după criteriile cunoscute.
3. Ce aspecte pot fi prezentate în analiza situației patrimoniale?
4. Prezentați sistemul de indicatori ce caracterizează situația patrimonială a
întreprinderii.
5. Definiți echilibrul financiar al întreprinderii.
6. Prezentați sistemul de rate, ce caracterizează echilibrul financiar.
7. Definiți solvabilitatea întreprinderii și prezentați dimensiunile acesteia.
8. Cum se examinează solvabilitatea bilanțului și normativele acestor rate?
9. Care sunt ratele lichidității bilanțului și normativele acestor rate?
10. Cum se examinează rotația activelor întreprinderii?