Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anul IV Semestrul II Suport Curs DR Execuțional2017
Anul IV Semestrul II Suport Curs DR Execuțional2017
I. ASPECTE GENERALE
I.1.Noțiuni introductive
Dreptul execuțional penal a fost definit ca fiind acea ramură de drept alcătuită din
totalitatea normelor juridice prin care se reglementează relaţiile sociale privind executarea
sancţiunilor penale în scopul asigurării unei influenţări educative eficiente al acelor
persoane supuse executării în scopul prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni şi a apărării
ordinii de drept3 .
Dreptul execuțional penal prezintă stânse legături cu ramura dreptului penal și
ramura dreptului procesual penal.
1 Publicată în M.Of. nr. 514 din 14.8.2013, cu modificările aduse prin Ordonanţa de urgenţă nr. 3/2014 -
pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de
procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative
2 Regulament din 10 martie 2016 de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a
măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicat în M.Of nr.
271 din 11.04.2016
3 Ion Oancea, Drept execuțional penal, Editura All Educational, Bucureşti, 1998, p. 8
1
Instrument al politicii penale, dreptul execuțional penal prezintă următoarele funcții
în realizarea scopului său:
- realizarea scopului procesului penal
- respectarea principiilor fundamentale ale dreptului execuțional penal
- reeducarea condamnaților
-pregătirea pentru reintegrare în muncă şi societate a celor condamnați şi liberaţi definitiv4 .
I.4.1.Noțiune
Raporturile juridice de drept executional penal sunt acele raporturi juridice care
apar în timpul executării sancțiunilor penale.
Raportul juridic execuţional penal are ca subiect activ statul prin organele sale
specializate-in funcție de sancțiunea la care ne raportăm și condamnatul, pe de altă parte,
care are calitatea de subiect pasiv.
-raporturi de putere;
Faptele juridice de drept execuțional penal sunt acele fapte care dau naștere,
modifica, sting sau împiedică nașterea raportului juridic de drept execuțional penal. Astfel
acestea pot fi:
i) constitutive (care dau naștere la raportul juridic de drept executional penal): o hotărâre
judecătorească definitivă de condamnare, actul de punere în executare şi mandatul de
executare;
ii) modificatoare(care modifică conținutul raportul juridic de drept executional penal) :
amnistia, graţierea; săvârşirea unei noi infracţiuni.
iii) extinctive (care sting raportul juridic de drept executional penal): executarea pedepsei,
amnistia, graţierea personală, toate acestea ducând la încetarea executării pedepsei
Dreptul execuțional penal are la bază o suită de principii de drept care direcționează
activitatea de executare a sancțiunilor penale.
- reţinerea se execută numai în temeiul ordonanţei prin care s-a dispus această măsură,
potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală.
2. Principiul individualizării executării pedepselor
Principiul individualizării executării pedepselor are în vedere necesitatea adaptării
executării pedepselor şi a celorlalte sancţiuni penale prin raportare la gravitatea
faptei,periculozitatea infractorului, precum și la personalitatea și necesităţile de îndreptare
a acestuia, fiind obiectivat prin disp.art.30 şi urm. din Legea nr. 254/2013.
Art. 5 - ”(1) Se interzice supunerea oricărei persoane aflate în executarea unei pedepse sau a unei
alte măsuri privative de libertate la tortură, la tratamente inumane sau degradante ori la alte rele
tratamente.
4
(2) Încălcarea prevederilor alin. (1) se pedepseşte potrivit legii penale. ”
Acest principiu are la bază ideea că nucleul activității în materie executional penală
îl reprezintă Omul, respectiv reeducarea si resocializarea sa, întregul cadrul legal trebuind
a fi caracterizat de echilibru și centrat pe persoana condanatului.
-tortura (norma de incriminare - art.282 C.pen. : Fapta de a provoca unei persoane puternice
suferinţe fizice ori psihic în scopul obţinerii de informaţii, declaraţii;în scopul pedepsirii ei;
în scopul de intimidare sau presiuni ori pe un motiv bazat pe orice formă de discriminare)
- supunerea la rele tratamente.( Supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, măsuri de
siguranţă sau educative în alt mod decât cel prevăzut de dispoziţiile legale, incriminată
prin disp.art. 281 C.pen.)
4. Principiul jurisdicţionaliţăţii
5. Principiul obligativităţii
6. Principiul executabilităţii
5
Dispozițiile legii procesual penale care reglementează când o hotărâre de
condamnare penală devine definitivă și dobândește forță executorie trebuie avute în verer,
în cadrul aplicării acestui principiu.
7. Principiul continuităţii
În niciun alt caz decât cele reglementate exhaustiv de dipozițiile legale nu sunt
permise amânări sau întreruperi în executarea pedepsei, în caz contrar fiind stirbită
autoritatea horărârilor penale și executării pedepselor pronunțate de instanța de judecată.
6
regimurile de executare a pedepselor privative de libertate, categoriile de persoane
condamnate şi cerinţele speciale de protecţie a anumitor categorii de deţinuţi.
1. Categorii de închisoare
c. De lungă durată – închisoarea mai mare de 13 ani sau detenţiunea pe viaţă, cărora le
corespunde, în planul regimurilor de executare, regimul de maximă siguranţă. Astfel, la
momentul actual, pentru considerarea închisorii ca fiind de lungă durată, unicul criteriu
este reprezentat de durata acesteia.
2. Categorii de deţinuţi
a. În funcție de vârstă:
- tineri – persoane cu varsta cuprinsă între 18 și 21 de ani
”(1) Tinerii condamnaţi sunt incluşi, pe durata executării pedepsei, în programe speciale
educaţionale, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, în funcţie de vârsta şi de personalitatea
fiecăruia. În sensul prezentei legi, se consideră tineri persoanele condamnate care nu au împlinit
vârsta de 21 de ani.
(2) La mutarea într-un penitenciar de adulţi a tinerilor condamnaţi, sunt reevaluate nevoile de
educaţie şi asistenţă psihosocială ale persoanei condamnate.
(3) Programele speciale prevăzute la alin. (1) sunt realizate de personalul serviciilor de educaţie şi
asistenţă psihosocială din cadrul penitenciarelor, cu participarea consilierilor de probaţiune, a
voluntarilor, a asociaţiilor şi fundaţiilor, precum şi a altor reprezentanţi ai societăţii civile.
7
(4) Dispoziţiile art. 57 se aplică în mod corespunzător în cazul persoanelor condamnate prevăzute
la alin. (1). ”
b. În funcție de sex:
- femei
- bărbaţi
- sănătoşi
- bolnavi
• cu psihoze - termen generic pentru bolile mintale; stare morbidă caracterizată prin
reacţii neadecvate la mediu, prin ciudăţenii în comportare, de care bolnavul este
constient
- primari
- recidivişti
3. Categorii de penitenciare
- locale
- centrale
c) penitenciare-spital - în număr de 6
8
- penitenciare mici (200-500 locuri),
- pază şi ordine
- cazare
- loc de muncă
- infirmerie
5. Regimuri de deţinere
- celular – condamnaţii sunt închişi în celule separate atat ziua cât şi noaptea (mănâncă,
dorm,lucreaza în celulă). Acest regim este alicabil celor condamnaţi la o pedeapsă de
lungă durată, pentru infractiuni grave)
- mixt – se caracterizează prin comunitate ziua, iar noaptea condamnatul fiind izolat în
celulă
1.1.Considerații generale
Sediul materiei îl constituie Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a
măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, în
9
cadrul căreia sunt tratate pe larg, în cadrul Titlului III, Capitolul V, art. 56-80, drepturile
persoanelor condamnate, coroborate cu prevederile Regulamentului de aplicare a acestei
legi, Titlul III, Capitolul V, art. 123-172.
Nu mai puțin, referindu-ne la drepturile pe care condamnatii le au pe durata
executarii pedepselor, este necesar să precizăm că acestea sunt limitate nu numai de
prevederile legale anterior menționate cât și de natura pedepsei aplicate de instanta de
judecată precum și de regimul de executare a pedepsei, aspecte asupra cărora ne vom opri
în dezbaterile ulterioare.
Persoanei condamnate îi sunt conferite, prin dispozițiile legale, următoarele
drepturi:
1. Libertatea conştiinţei, a opiniilor şi libertatea credinţelor religioase(art.58)
2.Dreptul la informaţie(art.59)
3.Dreptul la consultarea documentelor cu caracter personal(art.60)
4.Dreptul de petiţionare şi dreptul la corespondenţă(art.63)
5.Dreptul la convorbiri telefonice(art.65)
6.Dreptul la comunicări on-line(art.66)
7.Dreptul la plimbare zilnică(art.67)
8.Dreptul de a primi vizite şi dreptul de a fi informat cu privire la situaţiile familiale
deosebite(art.68)
9.Dreptul la vizită intimă(art.69)
10.Dreptul de a primi, cumpăra şi a deţine bunuri (art.70)
11.Dreptul la asistenţă medicală, tratament şi îngrijiri (art. 71)
12.Dreptul la asistenţă diplomatică(art.74)
13.Dreptul la încheierea căsătoriei (art. 75)
14.Dreptul de a vota( art. 76)
15.Dreptul la odihnă şi repausul săptămânal (art. 77)
16.Dreptul la muncă (art. 78)
17.Dreptul la învăţământ ( art. 79)
18. Dreptul la hrană, ţinută, cazarmament şi condiţii minime de cazare (art. 80)
11
c) ia act de retragerea plângerii.
Încheierea judecătorului de supraveghere a privării de libertate se comunică
persoanei condamnate şi administraţiei penitenciarului, în termen de 3 zile de la data
pronunţării acesteia.
Împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate, persoana
condamnată şi administraţia penitenciarului pot formula contestaţie la judecătoria în a
cărei circumscripţie se află penitenciarul, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii,
care se depune la judecătorul de supraveghere a privării de libertate care a pronunţat
încheierea. Contestaţiile se înaintează judecătoriei, împreună cu dosarul cauzei, în termen
de două zile de la primirea acestora.
12
De asemenea, de interes sunt si disp.art. 61 din Lege denumit marginal ”Măsuri
pentru asigurarea accesului la dispoziţiile legale şi documentele privind executarea pedepselor”
care stabilesc că prevederile Codului penal și ale Codului de procedură penală referitoare
la executarea pedepselor privative de libertate, Legea nr. 254/ 2013, regulamentul de
aplicare a dispoziţiilor acesteia, ordinele şi deciziile emise în temeiul prezentei legi,
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările
şi completările ulterioare, şi Hotărârea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la
informaţiile de interes public, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind
ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi regulamentul de ordine
interioară a penitenciarului sunt puse la dispoziţie persoanelor condamnate, în perioada
de carantină şi observare după primirea în penitenciar.
În cazul în care persoana condamnată nu vorbeşte sau nu înţelege limba română,
nu se poate exprima ori are deficienţe de comunicare, administraţia penitenciarului
dispune măsurile necesare aducerii la cunoştinţă a acestor informaţii, prin intermediul
unei persoane care poate comunica cu persoana condamnată.
Textele prevederilor legale la care am făcut anterior referire se pun la dispoziţie
persoanelor condamnate, în penitenciare, în locuri accesibile. Acestea, potrivit art. 125 din
Regulament, sunt puse la dispoziție deținuților, în perioada de carantină și observare,
precum și oricând este necesar pe perioada detenției, prin punctele de documentare și
informare electronică, mape de cameră sau prin alte mijloace similare.
14
Corespondenţa şi răspunsurile la petiţii au caracter confidenţial şi nu pot fi reţinute
decât în limitele şi în condiţiile prevăzute de lege.
Corespondenţa şi răspunsurile la petiţii pot fi reţinute şi predate celor în drept dacă
există indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei infracţiuni. Persoana condamnată este
înştiinţată, în scris, cu privire la luarea acestor măsuri. Reţinerea şi predarea celor în drept
a corespondenţei şi a răspunsurilor la petiţii în acest caz se pot face numai pe baza
dispoziţiilor emise de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate, prevederile
art. din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.
Potrivit art.64 din Lege, pentru asigurarea exercitării dreptului de petiţionare şi a
dreptului la corespondenţă, directorul penitenciarului are obligaţia de a lua măsurile
corespunzătoare pentru punerea la dispoziţia persoanei condamnate a materialelor
necesare, precum şi pentru instalarea de cutii poştale în interiorul penitenciarului.
Petiţiile şi corespondenţa sunt colectate de către personalul furnizorului de servicii
poştale, căruia i se asigură accesul în interiorul penitenciarului.
Personalul furnizorului de servicii poştale este însoţit, în interiorul penitenciarului,
de o persoană anume desemnată de directorul penitenciarului.
Răspunsurile la petiţii şi corespondenţă, adresate persoanelor condamnate, se
predau de îndată destinatarului, sub semnătură.
5 Respectiv membrii de familie, aparținători sau alte persoane - soț, soție, rude până la gradul IV, persoane
care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, reprezentanți legali când
sunt desemnați, precum și, în cazuri excepționale, persoane față de care s-au stabilit puternice relații afective.
15
autorizat ori de altă persoană cu atribuții oficiale, precum și de reprezentantul diplomatic,
în cazul deținuților de cetățenie străină.
Numele și numărul de telefon al persoanelor prevăzute la alin. (1) se indică în
cererea scrisă a deținutului, care se supune spre aprobare directorului penitenciarului.
În funcție de regimul de executare în care sunt incluși, deținuții pot efectua
convorbiri telefonice, după cum urmează:
a)zilnic, deținuții cărora li se aplică regimul de executare deschis, semideschis și închis,
precum și cei cărora nu li s-a stabilit încă regimul de executare, 10 apeluri telefonice, cu
durata maximă cumulată de 60 de minute;
b) zilnic, deținuții cărora li se aplică regimul de maximă siguranță, precum și cei care
prezintă risc pentru siguranța penitenciarului, 3 apeluri telefonice cu durata maximă
cumulată de 30 de minute.
17
2.9. Dreptul de a primi vizite şi dreptul de a fi informat cu privire la situaţiile
familiale deosebite(art. 68 din lege)
În conformitate cu art. 68 alin. (1)-(3) din Lege, persoanele condamnate au dreptul
de a primi vizite, în spaţii special amenajate, sub supravegherea vizuală a personalului
administraţiei penitenciarului. Persoanele aflate în vizită sunt supuse controlului specific.
Durata şi periodicitatea vizitelor, modul de organizare a acestora, precum şi
calitatea persoanelor vizitatoare se stabilesc prin regulamentul de aplicare a Legii.
În acest sens, art. 138 din Regulament prevede că deținuții pot fi vizitați de membrii
de familie sau aparținători iar, cu consimțământul deținutului, acesta poate fi vizitat și de
alte persoane, cu aprobarea scrisă a directorului locului de deținere.
Acordarea dreptului la vizită pentru deținuți se efectuează pe baza unei programări
prealabile care se face înainte de data prezentării în vederea acordării vizitei. Solicitarea
programării se face telefonic, prin e-mail sau direct la sediul penitenciarului, în timpul
programului de lucru al sectorului de acordare a drepturilor la pachet și vizită.
În conformitate cu art. 139 din Regulament, deținuții pot primi vizite, în funcție de
regimul de executare a pedepsei privative de libertate și de conduita adoptată pe timpul
detenției,astfel:
a) cu dispozitive de separare, tip cabină;
b) fără dispozitive de separare.
Vizita cu dispozitive de separare se acordă deținuților cărora li se aplică regimul de
maximă siguranță sau regimul închis și deținuților condamnați cărora nu li s-a stabilit
regimul de executare.
Vizita fără dispozitive de separare se acordă deținuților cărora li se aplică regimul
semideschis și deschis.
În mod excepțional, vizita fără dispozitive de separare se poate acorda și deținuților
pentru care nu s-a stabilit regimul de executare a pedepsei, celor cărora li se aplică regimul
de maximă siguranță ori regimul închis, cu aprobarea directorului penitenciarului, în
următoarele condiții:
a) pentru stimularea celor care au o conduită corespunzătoare, participă activ la activitățile
lucrative, educative, de asistență psihologică și asistență socială și îndeplinesc obiectivele
stabilite în Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică și
pentru stimularea deținuților care au contribuit la prevenirea unor situații de risc
confirmate;
b) cu ocazia unor evenimente deosebite, zi de naștere, căsătorie, nașterea unui copil,
decesul unui membru de familie;
c) la solicitarea membrilor Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și
Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante, respectiv Subcomitetului pentru
Prevenirea Torturii și a Pedepselor ori Tratamentelor Inumane sau Degradante din cadrul
Organizației Națiunilor Unite, cu ocazia vizitelor întreprinse de aceștia în penitenciare.
18
De asemenea, directorul penitenciarului poate dispune ca vizitele deținuților cărora
li se aplică regimul semideschis sau regimul deschis să aibă loc în spații prevăzute cu
dispozitive de separare, în situația în care:
a) există informații cu privire la posibilitatea producerii unui eveniment negativ;
b) vizitatorul sau deținutul solicită acest lucru;
c) împotriva deținuților s-a declanșat procedura disciplinară sau au fost sancționați
disciplinar în ultimele 6 luni pentru introducere, comercializare ori deținere de droguri,
medicamente fără prescripție medicală sau obiecte interzise, pentru exercitarea de violențe
ori pentru abateri disciplinare comise în cadrul sectorului de acordare a drepturilor la
pachet și vizită.
Durata vizitei este de la 30 de minute până la două ore, în funcție de numărul
solicitărilor de acordare a vizitelor și de spațiile existente.
Deținuții pot beneficia în cursul unei zile de o singură vizită.
În ceea ce privește numărul și periodicitatea vizitelor, art. 142 din Regulament
stabilește că:
a) deținuții cărora li se aplică regimul deschis beneficiază lunar de 6 vizite;
b) deținuții cărora li se aplică regimul semideschis beneficiază lunar de 5 vizite;
c) deținuții pentru care nu s-a stabilit încă regimul de executare a pedepsei beneficiază
lunar de 5 vizite;
d) deținuții cărora li se aplică regimul închis beneficiază lunar de 5 vizite;
e) deținuții cărora li se aplică regimul de maximă siguranță beneficiază lunar de 3 vizite;
f) femeile gravide ori care au născut, pentru perioada în care îngrijesc copilul în locul de
deținere, beneficiază lunar de 8 vizite.
În situația nașterii copilului deținutului ori a decesului unui membru de familie,
directorul penitenciarului poate aproba ca deținuții, în baza unei solicitări scrise, să
beneficieze de o vizită, în afara celor prevăzute anterior. Persoanele condamnate sunt
informate de către administraţia penitenciarului cu privire la boala gravă sau decesul
soţului, soţiei sau al concubinului, concubinei, precum şi al unei rude apropiate, în cel mai
scurt timp de la luarea la cunoştinţă, de către administraţia penitenciarului, despre
evenimentul produs.
6
Prin Decizia Curții Constituționale nr. 222 din 2 aprilie 2015, publicată în M.Of. nr. 380 din 2 iunie 2015, s-a
admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 alin. (1) lit. b) şi ale art. 110 alin. (1) lit. b) din
Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele
judiciare în cursul procesului penal, constatându-se neconstituţionalitatea acestora.
20
În această privință, prin art. 148 din Regulament se stabilește că deținuții au dreptul
de a primi, cumpăra, păstra și de a folosi pe perioada detenției bunuri de natura celor
prevăzute în anexa nr.1 la Regulament.
Deținuților le sunt interzise primirea, cumpărarea, deținerea și portul bunurilor și
obiectelor din metale prețioase și pietre prețioase.
Potrivit alin. 4 al art. 148, deținuții au dreptul de a primi, lunar, un pachet cu
produse alimentare în greutate de maximum 10 kg, la care se poate adăuga o cantitate de
maximum 6 kg de fructe și legume.
Pachetele prevăzute la alin. (4), precum și bunurile și obiectele prevăzute în anexa
nr. 1 se primesc cu ocazia efectuării vizitelor.
Primirea, folosirea și păstrarea bunurilor, inclusiv a celor alimentare, se fac cu
respectarea regulilor de igienă și a măsurilor de siguranță impuse de administrația
penitenciarului.
Bunurile și obiectele prevăzute în anexa nr. 1 precum și produsele prevăzute la alin.
(4) sunt supuse, în prezența deținuților, controlului specific executat de personalul anume
desemnat de către directorul locului de deținere.
Deținuților le este interzisă:
a) primirea de produse alimentare care, în vederea consumului, necesită încălzire, coacere,
fierbere sau alte tratamente termice;
b) cumpărarea de produse alimentare ușor alterabile ori care, în vederea consumului,
necesită încălzire, coacere, fierbere sau alte tratamente termice, cu excepția cafelei, ceaiului,
laptelui și a supelor instant;
c) primirea și cumpărarea de lămâi și derivate ale acestora.
De asemenea, se interzice primirea bunurilor, obiectelor și produselor prevăzute de
anexa nr. 3 la Regulamenr, precum și a celor a căror manipulare implică risc de deteriorare.
Potrivit art. 70 alin. 3 din Lege, persoanele condamnate pot primi și sume de bani,
care se consemnează în fişa contabilă nominală, ce se întocmeşte la intrarea în penitenciar.
21
a)exercitarea dreptului de petiţionare, a dreptului la corespondenţă şi a dreptului la
convorbiri telefonice;
22
Persoanele condamnate beneficiază în mod gratuit, potrivit legii, de îngrijiri,
tratament medical şi medicamente.
Serviciile de asistenţă medicală, tratament, îngrijiri şi medicamentele sunt asigurate
din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile Contractului-cadru
privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de
sănătate şi ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia, din fondurile unităţilor din
sistemul administraţiei penitenciare, aprobate cu această destinaţie, şi din alte surse,
potrivit legii.
Acordarea asistenţei medicale, a tratamentului şi a îngrijirilor persoanelor
condamnate se face în condiţiile regulamentului de aplicare a Legii.
Persoana condamnată la o pedeapsă privativă de libertate poate solicita, contra cost,
să fie examinată, la locul de deţinere, de un medic din afara sistemului penitenciar.
Constatările medicului din afara sistemului penitenciar se consemnează în dosarul
medical al persoanei condamnate.
Conform art. 152 alin. (4) și (5) din Regulament, pentru asigurarea asistenței
medicale, în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor funcționează o rețea sanitară
proprie formată din:
a) cabinete de medicină de familie;
b) cabinete de medicină dentară;
c) farmacii și oficine locale de distribuție;
d) staționare;
e) cabinete și ambulatorii de specialitate;
f) penitenciare-spital.
Sectorul medical din cadrul unui loc de deținere trebuie să cuprindă cel puțin
următoarele spații și echipamente:
a) sta ț ionare pentru de ț inu ț i bolnavi cu afec ț iuni acute, cronice reacutizate,
infectocontagioase, tratament antituberculos sau aflați în refuz de hrană;
b) camere pentru izolare respiratorie;
c) camere pentru recoltarea sputei;
d) cabinete de consultații medicale și stomatologice;
e) săli de tratament;
f) punct farmaceutic.
23
precum și de un număr minim de cadre medii sanitare pentru asigurarea continuității
asistenței medicale.
În penitenciarele unde își desfășoară activitatea cel puțin 2 medici, indiferent de
specialitatea acestora, acordarea asistenței medicale se asigură în program alternativ,
dimineața și după-amiaza.
Deținuților li se acordă servicii de asistență medicală primară la cererea acestora, la
recomandarea medicului, în baza unei programări, precum și ori decât ori este necesar.
Deținuții cu afecțiuni medicale cronice sunt luați în evidența cabinetului medical,
asigurându-li-se tratamentul și regimul alimentar corespunzător(art. 153 din Regulament).
Asistența medicală spitalicească se realizează prin internare în penitenciarele-spital,
precum și în alte unități sanitare de profil aflate în relații contractuale cu casele de asigurări
de sănătate.
Internarea în penitenciarele-spital se face în baza unei solicitări semnate de
directorul și medicul penitenciarului. Aprobarea internării este dată de către directorul
penitenciarului- spital sau de către înlocuitorul acestuia.
Acordarea asistenţei medicale în cazuri speciale, face obiectul reglementării disp. art. 73
din Lege.
Potrivit dispozițiilor anterior menționate femeile condamnate, care sunt însărcinate,
beneficiază de asistenţă medicală prenatală şi postnatală, luându-se măsuri ca naşterea să
aibă loc în afara penitenciarului, într-o instituţie medicală specializată. Administraţia
penitenciarului ia măsuri ca, în mod excepţional, persoana condamnată, la solicitarea
acesteia şi dacă nu este decăzută din drepturile părinteşti, să îşi poată îngriji copilul până la
vârsta de un an.
Administraţia penitenciarului ia măsuri ca, în mod excepţional, persoana
condamnată, la solicitarea acesteia şi dacă nu este decăzută din drepturile părinteşti, să îşi
poată îngriji copilul până la vârsta de un an.
La împlinirea vârstei de un an sau anterior, copilul poate fi dat în îngrijire, cu
acordul mamei, familiei sau persoanei indicate de aceasta.
24
În cazul în care copilul nu poate fi dat în îngrijire potrivit alin. (3), acesta este
încredinţat, potrivit legii, unei instituţii specializate, înştiinţându-se, în acest sens,
autorităţile competente pentru protecţia copilului.
25
Persoanele condamnate au dreptul la încheierea căsătoriei în penitenciar, în
condiţiile legii. Consimţământul viitorilor soţi este luat de către ofiţerul de stare civilă din
cadrul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, din
cadrul primăriei în a cărei rază administrativ-teritorială se găseşte penitenciarul.
Administraţia penitenciarului are obligaţia de a asigura condiţiile necesare
încheierii căsătoriei.
După încheierea căsătoriei, soţii pot beneficia de vizită intimă, timp de 48 de ore, cu
acordul directorului penitenciarului. Aceste din urmă prevederi nu se aplică în cazul în
care cei doi soţi divorţează şi se recăsătoresc între ei.
În actul de căsătorie, la locul încheierii căsătoriei, se înscrie localitatea în a cărei rază
teritorială este situat penitenciarul.
Potrivit art.168 alin. 4 și 5, din Regulament, la încheierea căsătoriei pot participa, cu
aprobarea directorului penitenciarului, un număr de maximum 10 persoane, inclusiv
deținuți, apropiate viitorilor soți. După încheierea căsătoriei și aprobarea vizitei intime de
48 de ore, directorul penitenciarului poate aproba ca soții să primească suplimentar un
pachet cu alimente în greutate de până la 10 kg, la care se poate adăuga o cantitate de
maximum 6 kg de fructe și legume, dacă nu există posibilitatea acordării permisiunii ieșirii
din locul de deținere.
Persoanele condamnate care execută pedeapsa privativă de libertate în regim
semideschis sau deschis pot încheia căsătoria în localitatea în care domiciliază sau în
localitatea în a cărei rază teritorială este situat penitenciarul, cu acordul directorului
penitenciarului, şi pot primi, în acest scop, o permisiune de ieşire din penitenciar de până
la 5 zile. Consimţământul viitorilor soţi este luat de către ofiţerul de stare civilă din cadrul
serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, din cadrul
primăriei localităţii în care se încheie căsătoria.
Permisiunea de ieşire din penitenciar prevăzută la alin. (6) se acordă de către
directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
26
Persoanele condamnate care muncesc au dreptul la repaus săptămânal, potrivit
legislaţiei muncii.
Zilele de sărbători legale sunt considerate zile de repaus.
2.17. Dreptul la muncă( art. 78 din lege)
Persoanelor condamnate li se poate cere să muncească, în raport cu tipul regimului
de executare, ţinându-se seama de calificarea, deprinderile şi aptitudinile acestora, de
vârstă, starea de sănătate, măsurile de siguranţă, precum şi de programele destinate
sprijinirii formării profesionale a acestora.
Acest drept urmează a fi dezvoltat separat, într-o secțiune distinctă a prezentei
lucrări.
1.Dispoziţii generale
Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate cuprind ansamblul de
reguli care stau la baza executării pedepselor privative de libertate (art. 30 alin. 1 din
Lege).Astfel, acestea reprezintă totalitatea regulilor, drepturilor, obligațiilor, programelor și
27
activităților care urmăresc realizarea unei bune conviețuiri, astfel încât să încurajeze
comportamente, atitudini și abilități care să contribuie la reintegrarea socială.
Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt bazate pe
sistemele progresiv şi regresiv, persoanele condamnate trecând dintr-un regim în altul, în
condiţiile prevăzute de lege.
Acestea asigură respectarea şi protejarea vieţii, sănătăţii şi demnităţii persoanelor
condamnate, a drepturilor şi libertăţilor acestora, fără să cauzeze suferinţe fizice şi nici să
înjosească persoana condamnată.
b) regimul închis;
c) regimul semideschis;
d) regimul deschis.
29
ceilalți deținuți. Deținuții care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului sunt
monitorizați de către personal special desemnat.
31
Personalul locului de deținere
Personalul desemnat să aplice regimul de maximă siguranță este anume selecționat,
format și specializat, dotat cu mijloace de autoapărare, alarmare și comunicare, într-un
număr suficient, astfel încât să asigure o supraveghere strictă a deținuților, atât în
interiorul, cât și în exteriorul penitenciarului, precum și intervenția operativă, în situațiile
în care se impune.
Escortarea și însoțirea
Deplasarea deținuților din regimul de maximă siguranță la organele judiciare,
spitale ori în alte locații din exteriorul penitenciarului, precum și transferarea la un alt loc
de deținere se realizează în mijloace de transport special amenajate, separat de alte
categorii de deținuți, acestora aplicându-li-se mijloace de imobilizare, în cazuri justificate,
prin autorizare scrisă a directorului unității.
La ieșirea și intrarea din și în camerele de deținere, deținuții din regimul de maximă
siguranță sunt supuși, în mod obligatoriu, controlului corporal sumar. Scoaterea din
camere se desfășoară în prezența unui număr suficient de personal, dotat corespunzător,
iar în situația în care situația impune, li se aplică mijloace de imobilizare.
Acestea pot presta munca şi pot desfăşura activităţi educative şi culturale în afara
penitenciarului, sub pază şi supraveghere continuă, cu aprobarea directorului
penitenciarului. (art. 36 alin. 3 si 4 din lege)
32
b) deținuților clasificați inițial în regimul de maximă siguranță care au avut o bună
conduită și au făcut eforturi pentru reintegrare socială;
c) deținuților care au împlinit vârsta de 65 de ani, femeilor însărcinate sau care au în
îngrijire un copil în vârstă de până la un an, persoanelor încadrate în gradul I de
invaliditate, precum și celor cu afecțiuni locomotorii grave, dacă acestea au fost
condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 13 ani, în conformitate cu dispozițiile art.
35 din Lege;
d) în mod excepțional, deținuților condamnați la pedeapsa închisorii mai mare de 13
ani, dacă în urma analizării naturii, modului de săvârșire a infracțiunii și a persoanei
acestora, se apreciază că nu este oportună repartizarea în regimul de maximă siguranță,
potrivit art. 34 alin. (3) din Lege8. La această apreciere, în baza aplicării instrumentelor-
standard de evaluare a activităților desfășurate de deținuți, pot fi luate în considerare
aspecte privind vârsta și starea de sănătate, lipsa antecedentelor penale, comportamentul
pe parcursul procesului penal, perioada executată până la momentul stabilirii regimului
de executare, participarea la activități pe durata executării măsurii arestării preventive și
comportamentul în această perioadă;
e) în mod excepțional, deținuților condamnați la pedeapsa închisorii mai mare de un
an, dar care nu depășește 3 ani, în considerarea naturii, modului de săvârșire a infracțiunii
și a persoanei acestora, în conformitate cu dispozițiile art. 37 alin. (2) din Lege.
Măsurile de siguranţă specifice regimului închis se aplică persoanelor condamnate,
altele decât cele din regimul de maximă siguranţă, transferate temporar într-un alt
penitenciar, pentru prezentarea în faţa organelor judiciare.(art.36 alin. 5 din Lege)
Măsurile de siguranţă specifice regimului închis se aplică deţinuţilor internaţi în
penitenciare-spital şi în infirmeria penitenciarului.(art. 36 alin. 6 din Lege).
Prevederi detaliate asupra particularităților regimului de maximă siguranta se
regasesc in art. 66-72 din Regulament, după cum urmează:
Locul de executare
Astfel, regimul închis se execută în penitenciare anume destinate ori în secții sau
spații special amenajate.
Cazarea și amenajarea spațiilor de deținere
Cazarea deținuților din regimul închis se realizează, de regulă, în comun.
Camerele de deținere sunt permanent închise și asigurate.
Hrana se servește, de regulă, în săli de mese sau în camerele de deținere.
Programul zilnic
8 Porivit. art. 34 alin.(3) din Lege: ”În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii,
precum şi persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare
imediat inferior ca grad de severitate, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.”
33
Programul zilnic cuprinde prestarea muncii, activități educative, culturale,
terapeutice și sportive, consiliere psihologică și asistență socială, moral-religioase, instruire
școlară și formare profesională, asistență medicală, plimbare, timp de odihnă și alte
activități necesare stimulării interesului deținuților din regimul închis de a-și asuma
responsabilități, dispozițiile art. 47 și 48 aplicându-se în mod corespunzător.
Activitățile cu deținuții din regimul închis se desfășoară individual sau în grup, sub
paza și supravegherea permanentă a personalului.
Deținuții din regimul închis care din diferite motive nu sunt folosiți la muncă, la
activități de instruire școlară și profesională desfășoară activități de plimbare, educație,
asistență psihologică și asistență socială, sportive și religioase în limita a minimum 4 ore pe
zi.
Munca
Deținuții din regimul închis pot presta muncă, sub pază și supraveghere continuă,
în interiorul sau exteriorul locului de deținere.
34
sub supraveghere, în grupuri, în spaţii din interiorul penitenciarului care rămân
deschise în timpul zilei, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a legii.
De asemenea acestea pot presta muncă şi desfăşura astfel de activităţi și în afara
penitenciarului, sub supraveghere inclusiv electronică, în condiţiile stabilite prin
regulamentul de aplicare a legii.
Locul de executare
Regimul semideschis se execută în penitenciare anume destinate ori în secții sau
spații special amenajate.
Cazarea și amenajarea spațiilor de deținere
Cazarea se realizează în comun, și se face cu respectarea principiului separării
femeilor de bărbați și a tinerilor de ceilalți majori. Alte criterii pentru separarea sau
gruparea deținuților din regimul semideschis sunt:
a) compatibilitatea intelectuală și de ordin cultural;
b) interesul de participare la activități de resocializare și de folosire la muncă.
35
Camerele de deținere sunt deschise pe timpul zilei, după apelul de dimineață și până cel
mai târziu cu 30 de minute înainte de apelul de seară, în funcție de condițiile de
vizibilitate. Din motive medicale, de siguranța deținerii și pentru buna desfășurare a unor
activități, directorul locului de deținere poate dispune închiderea și asigurarea ușilor
camerelor de deținere.
În intervalul cuprins între apelul de seară și apelul de dimineață, pe timpul
servitului mesei și în situația în care întregul efectiv din cameră participă la activități în
afara acesteia, ușa este închisă și asigurată.
Programul zilnic
Deținuții din regimul semideschis își organizează timpul avut la dispoziție și
desfășoară activități administrativ-gospodărești, sub supraveghere, cu respectarea
programului stabilit de administrație.
Munca
Munca prestată de deținuții din regimul semideschis se desfășoară în interiorul și
exteriorul locului de deținere, supravegherea fiind asigurată de personal neînarmat. Față
de deținuții care desfășoară activități în exteriorul penitenciarului se poate lua măsura
supravegherii electronice.
Activități educative, de asistență psihologică și asistență socială
Programele și activitățile educative, de asistență psihologică și asistență socială cu
deținuții din regimul semideschis se desfășoară pe baza recomandărilor din Planul
individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică, în grupuri, în spații din
interiorul locului de deținere, care rămân deschise pe timpul zilei, precum și în exteriorul
locului de deținere. Însoțirea și supravegherea deținuților din regimul semideschis în
exteriorul locului de deținere se fac cu personal neînarmat.
2.4.Regimul deschis
Regimul deschis conferă deținuților posibilitatea de a se deplasa neînsoțiți în
interiorul locului de deținere, de a presta muncă și de a desfășura activitățile educative,
culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială, moral- religioase,
instruire școlară și formare profesională, în afara locului de deținere, fără supraveghere.
Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim deschis sunt cazate în
comun, se pot deplasa neînsoţite în zone prestabilite din interiorul penitenciarului, pot
presta munca şi pot desfăşura activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere
psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională,
în afara penitenciarului, fără supraveghere, în condiţiile stabilite prin regulamentul de
aplicare a legii.(art.38 alin. 3 din lege)
36
În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, persoana
condamnatului, precum şi comportarea acesteia până la stabilirea regimului de executare
pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat superior
ca grad de severitate, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a legii.
Regimul deschis se aplică și:
a) deținuților clasificați inițial în regimul semideschis care au avut o bună conduită și au
făcut eforturi serioase pentru reintegrare socială;
b) în mod excepțional, deținuților condamnați la pedeapsa închisorii mai mare de un an,
dar care nu depășește 3 ani, în considerarea naturii, modului de săvârșire a infracțiunii și a
persoanei acestora, în conformitate cu art. 37 alin. (2) din Lege.
Persoanele condamnate din regimul deschis sunt analizate în comisia prevăzută la
art. 32 din lege (Comisia pentru stabilirea, individualizarea şi schimbarea regimului de
executare a pedepselor privative de libertate), numai dacă se impune schimbarea
regimului de executare într-unul superior ca grad de severitate.
Locul de executare
Regimul deschis se execută în penitenciare anume destinate ori în spații sau secții
special amenajate în interiorul sau exteriorul penitenciarelor.
Deținuții pot fi separați sau grupați ținând seama de compatibilitatea intelectuală și
de ordin cultural, interesul de participare la activități de reintegrare socială și de folosire la
muncă.
Cazarea și amenajarea spațiilor de deținere
Cazarea deținuților din regimul deschis se realizează în comun.
Camerele de cazare se țin descuiate atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte,
deținuții din regimul deschis având acces liber în locurile și zonele stabilite de
administrația penitenciarului.
Camerele de cazare se încuie pe durata apelului și cu ocazia luării mesei, precum și
în cazul participării la activități a întregului efectiv dintr-o cameră. Din motive medicale,
de siguranța deținerii și pentru buna desfășurare a unor activități, directorul locului de
deținere poate dispune închiderea și asigurarea ușilor camerelor de deținere.
Amenajarea și dotarea spațiilor de deținere sunt stabilite în ordinul ministrului
justiției prevăzut de art. 48 alin. (5) din Lege.
Munca
Deținuții din regimul deschis pot presta muncă, în interiorul și exteriorul
penitenciarului, fără supraveghere, având obligația de a reveni la locul de cazare după
terminarea programului.
Deținuții din regimul deschis care desfășoară activități lucrative în exteriorul
penitenciarului, în funcție de vulnerabilitățile identificate pot fi supravegheați, inclusiv
prin utilizarea sistemelor electronice de supraveghere la distanță, în condițiile art. 31-33.
37
Activități educative, de asistență psihologică și asistență socială
Deținuții din regimul deschis pot desfășura, pe baza recomandărilor din Planul
individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică, programe și activități
educative, de asistență psihologică și asistență socială, în interiorul sau în exteriorul
penitenciarului, fără supraveghere. Dispozițiile art. 84 alin. (2) se aplică în mod
corespunzător.
Programul zilnic
Deținuții din regimul deschis își organizează singuri timpul avut la dispoziție și
activită ț ile administrativ-gospodăre ș ti, cu respectarea programului stabilit de
administrație.
Cu aprobarea directorului penitenciarului, deținuții din regimul deschis pot
frecventa cursuri de școlarizare, calificare sau învățământ universitar, pot beneficia de
asistență medicală, inclusiv de medicină dentară, la recomandarea medicului unității, pot
participa individual sau în grup la programe culturale, educative, sportive, artistice,
religioase și activități lucrative, în exteriorul locului de deținere, fără supraveghere. În
anumite situații, cu aprobarea directorului penitenciarului, pot lua parte la activitățile
culturale, educative, sportive, artistice și religioase și membrii de familie ai acestora sau
reprezentanți ai societății.
Obligații și interdicții specifice
Cu ocazia includerii deținuților în regimul deschis și ori de câte ori este necesar,
aceștia sunt instruiți cu privire la îndatoririle, obligațiile și interdicțiile pe care le au,
semnând un angajament în acest sens.
Deținuții din regimul deschis se deplasează la activitățile menționate anterior, în
zonele și pe traseele stabilite de administrația penitenciarului. Nerespectarea acestei
prevederi atrage răspunderea disciplinară sau penală, potrivit legii.
Pe timpul desfășurării de activități în afara penitenciarului, deținuților din regimul
deschis le este interzis:
a) să procure, să dețină, să comercializeze și să consume băuturi alcoolice sau substanțe
psihotrope, să frecventeze localuri publice, să conducă autovehicule în alte condiții decât
cele stabilite de administrația locului de deținere, să intre în legătură cu anumite persoane
ori să se deplaseze în anumite locuri, să poarte, să procure sau să dețină arme, muniții,
substanțe toxice ori explozive de orice fel;
b) să părăsească locurile unde sunt planificați, înainte de terminarea programului, fără
aprobarea persoanei desemnate de conducerea locului de deținere să coordoneze
activitatea;
c) să se deplaseze fără a avea asupra lor documente de legitimare eliberate de
administrația locului de deținere, pe care sunt obligați să le prezinte, la cerere, organelor
competente.
Deținuții din regimul deschis pot păstra și administra sume de bani din contul
personal sau mijloace electronice de plată necesare efectuării unor cheltuieli minime legate
de asigurarea igienei personale, transport, suplimentarea hranei, achiziționarea unor
38
articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, pe timpul cât se află în afara penitenciarului, la
activitățile menționate anterior. La întoarcerea în penitenciar sunt obligați să justifice
sumele de bani cheltuite.
Pe timpul desfășurării în afara penitenciarului a activităților, fără supraveghere,
deținuții din regimul deschis pot deține și folosi doar telefoane mobile proprii, pe bază de
abonament personal, fără acces la internet. Aceștia pot apela administrația penitenciarului
și un număr limitat de persoane, cu aprobarea directorului penitenciarului. Administrația
penitenciarului poate solicita deținuților prezentarea facturii telefonice detaliate.
Folosirea telefonului mobil în alte condiții sau neprezentarea facturii detaliate
constituie abatere disciplinară foarte gravă și atrage suspendarea utilizării telefonului.
39
c) antecedentele penale;
40
Contestaţiile se depun la judecătorul de supraveghere a privării de libertate care a
pronunţat încheierea și se înaintează judecătoriei, împreună cu dosarul cauzei, în termen
de două zile de la primirea acestora.
9Conf.art. 35 alin. (3) din Lege: ”La data încetării cauzei care a determinat neaplicarea regimului
de maximă siguranţă, situaţia persoanei condamnate este analizată în condiţiile art. 40.”
41
a) a avut o bună conduită, stabilită prin raportare la recompensele acordate şi sancţiunile
aplicate şi nu a recurs la acţiuni care indică o constantă negativă a comportamentului;
b) a stăruit în muncă sau s-a implicat activ în activităţile stabilite în Planul individualizat
de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică.
Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate într-unul
mai sever se poate dispune, în orice moment al executării pedepsei, dacă persoana
condamnată a comis o infracţiune sau a fost sancţionată disciplinar pentru o abatere
disciplinară foarte gravă sau pentru mai multe abateri disciplinare grave.
Dacă persoana condamnată a fost inclusă în categoria celor cu grad de risc pentru
siguranţa penitenciarului ( în condiţiile art. 34 alin. (1) teza finală din Lege), urmează a se
dispune schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în regimul
de maximă siguranţă.
Hotărârea Comisiei prin care se dispune menţinerea sau schimbarea regimului de
executare, cuprinde şi termenul de reanalizare care nu poate fi mai mare de un an.
Comisia are obligaţia de a analiza, periodic, situaţia persoanei condamnate, la
împlinirea termenului stabilit.
În cazul în care unei persoane condamnate i s-a schimbat regimul de executare
urmare a includerii în categoria celor cu grad de risc, trecerea în regimul imediat inferior
ca grad de severitate, se poate face numai după executarea fracţiunilor prevăzute la alin.
(2) al art. 40 ( respectiv de 6 ani şi 6 luni, în cazul detenţiunii pe viaţă, şi a unei cincimi din
durata pedepsei cu închisoarea) sau, după caz, la împlinirea termenului de reanalizare
stabilit.
Hotărârea de schimbare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate
se comunică persoanei condamnate împreună cu menţionarea căii de atac existente şi a
termenului de exercitare a acesteia.
Împotriva hotărârii comisiei, persoana condamnată poate formula plângere la
judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în termen de 3 zile de la data la care i s-
a comunicat hotărârea.Persoana condamnată poate fi ascultată, la locul de deţinere, de
judecătorul de supraveghere a privării de libertate.
Judecătorul de supraveghere a privării de libertate soluţionează plângerea în termen
de 10 zile de la data primirii acesteia şi pronunţă, prin încheiere motivată, una dintre
următoarele soluţii:
42
Prin încheiere, judecătorul de supraveghere a privării de libertate fixează termenul
de reanalizare, care nu poate fi mai mare de un an. Termenul curge de la data emiterii
hotărârii Comisiei.
43
Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în
cazul tinerilor
Tinerii condamnaţi sunt incluşi, pe durata executării pedepsei, în programe speciale
educaţionale, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, în funcţie de vârsta şi de
personalitatea fiecăruia.
În sensul legii, se consideră tineri persoanele condamnate care nu au împlinit
vârsta de 21 de ani.
La mutarea într-un penitenciar de adulţi a tinerilor condamnaţi, sunt reevaluate
nevoile de educaţie şi asistenţă psihosocială ale persoanei condamnate.
Programele speciale prevăzute în cazul acestora sunt realizate de personalul
serviciilor de educaţie şi asistenţă psihosocială din cadrul penitenciarelor, cu participarea
consilierilor de probaţiune, a voluntarilor, a asociaţiilor şi fundaţiilor, precum şi a altor
reprezentanţi ai societăţii civile.
Potrivit art. .43 alin. 1 din Lege, primirea în penitenciar a persoanelor condamnate
se face oricând, pe baza mandatului de executare a pedepsei privative de libertate, după
stabilirea identităţii acestora. Persoanele condamnate se depun în penitenciarul cel mai
apropiat de locul în care acestea au fost arestate sau deţinute, indiferent de profilarea
penitenciarului, cu respectarea principiului separaţiei pe sexe şi pe vârste, respectiv majori
sau minori.
În cazul în care persoana condamnată nu vorbeşte sau nu înţelege limba română ori
nu se poate exprima, administraţia penitenciarului dispune măsurile necesare aducerii la
cunoştinţă a informaţiilor de mai sus, întocmindu-se un proces-verbal în acest sens. În
44
cazul cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale, informarea se poate face în
limba lor maternă.
Dacă în care persoana condamnată nu este cetăţean român, aceasta are şi dreptul de
a încunoştinţa sau de a solicita încunoştinţarea misiunii diplomatice ori a oficiului consular
al statului al cărui cetăţean este sau, după caz, a unei organizaţii internaţionale umanitare,
dacă nu doreşte să beneficieze de asistenţa autorităţilor din ţara sa de origine ori a
reprezentanţei organizaţiei internaţionale competente, dacă este refugiat sau, din orice alt
motiv, se află sub protecţia unei astfel de organizaţii.
Astfel, potrivit art. 99 alin. (1) din Regulament, în condițiile legii, deținuții sunt
obligați să se supună amprentării, fotografierii și prelevării probelor biologice, în vederea
introducerii profilurilor genetice în sistemul național de date genetice judiciare, cu ocazia
primirii în locurile de deținere și ori de câte ori se dispune de judecătorul de drepturi și
libertăți, instanțele de judecată și organele de urmărire penală. În cazul în care se schimbă
fizionomia deținutului pe perioada executării pedepsei, în vederea operaționalizării
documentelor de evidență, administrația penitenciarului ia măsuri de fotografiere a
acestuia.
În acest sens în cadrul art. 107 din Regulament se prevede că perioada de carantină
și observare se realizează pentru persoanele primite de la organele de poliție sau venite din
întreruperea executării pedepsei.
46
Persoanele condamnate sunt cazate individual sau în comun.
Conform disp.art. 111 alin. (2) din Regulament, la rămânerea definitivă a deciziei
de stabilire și schimbare a regimului de executare, deținuții sunt cazați în secții de deținere
de profil, inițial în camere destinate adaptării la regimul de executare stabilit, ținându-se
seama, după caz, de art. 29 și 36 ( respectiv în cazul deținuților care prezintă risc pentru
siguranța penitenciarului, deținuților vulnerabili, al martorilor vulnerabili și amenințați),
criteriile de separațiune, precum și de motivele de siguranță stabilite în regulamentul
prevăzut la art. 15 alin. 3 din Lege.
Potrivit dispozițiilor art. 49 alin. 1 din lege, persoanele condamnate poartă ţinută
civilă decentă, indiferent de regimul de executare a pedepselor privative de libertate.
47
penitenciarului. Normele de echipare şi durata de folosinţă a ţinutei asigurate de
administraţia penitenciarului sunt stabilite prin ordin al ministrului justiţiei.
e) în caz de voluntariat;
48
Persoana condamnată care, în timpul executării pedepsei privative de libertate, a
devenit incapabilă de muncă în urma unui accident sau a unei boli profesionale,
beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile legii.
Dispoziţiile legale referitoare la protecţia muncii se aplică în mod corespunzător şi
persoanelor condamnate.
Diplomele, certificatele sau orice alte documente care atestă însuşirea unei meserii,
calificarea sau recalificarea profesională în cursul executării pedepsei privative de libertate
sunt recunoscute, în condiţiile legii.
a. Munca în regim de prestări servicii
În acest caz, folosirea la muncă a deținuților se realizează în baza unui contract de
prestări de servicii încheiat între directorul penitenciarului, în calitatea de prestator, și
beneficiarul muncii prestate, denumit beneficiar.
În contractele de prestări servicii este interzisă nominalizarea deținuților care
urmează să desfășoare activități lucrative sau menționarea unor date cu caracter personal
ale acestora.
Tarifele referitoare la activitățile ce urmează a se desfășura se negociază între
administrația penitenciarului și beneficiar și nu pot fi mai mici decât salariul de bază
minim brut pe țară garantat în plată, în raport cu programul de lucru stabilit prin contract.
Prin contract, tarifele pot fi stabilite și în baza normelor de lucru determinate prin probe de
lucru efectuate în prezența persoanelor delegate de ambele părți contractante.(art.175 alin.
1-3 din Regulament).
49
d) activități de întreținere a mijloacelor auto, precum și de întreținere și reparații curente a
clădirilor, instalațiilor și utilajelor din dotarea penitenciarului;
e) activități de planton pe timp de noapte la nivelul camerei de deținere, de întărire a
supravegherii la punctele de lucru și pe perimetrele locurilor de deținere, precum și de
sprijinire și însoțire a deținuților cu afecțiuni invalidante sau aflați în stare de neputință din
cauza vârstei sau a altor afecțiuni medicale;
f) activitățile prevăzute la lit. a)-e) desfășurate în penitenciarele-spital situate în interiorul
perimetrului altor unități nominalizate prin decizie a directorului general al Administrației
Naționale a Penitenciarelor.
Excedentul de produse realizate în gospodăriile agrozootehnice poate fi valorificat
pe piața liberă, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului justiției. (art. 177 alin. 1 și 4
din Regulament).
50
centre de îngrijire a bătrânilor, biblioteci, muzee, biserici, mănăstiri, precum și în alte
instituții de cultură și cult;
i) amenajarea și îngrijirea adăposturilor pentru animale fără stăpân;
j) activități culturale, artistice, educative, sportive, religioase și de protecție a mediului,
precum și acțiunile de promovare a unor astfel de demersuri, organizate de autoritățile
publice centrale și locale, de organizații neguvernamentale sau alte persoane juridice fără
scop patrimonial ori direct de beneficiarul voluntariatului, după cum urmează:
1. acțiuni de valorificare a unor terenuri degradate și redarea acestora ca zone verzi și
parcuri;
2. acțiuni educative de prevenire a săvârșirii de infracțiuni și a consumului de droguri,
alcool, tutun și de popularizare a consecințelor negative ale acestor fapte antisociale sau
conduite atipice;
3. acțiuni de prevenire a răspândirii bolilor cu transmitere sexuală;
4. acțiuni specifice organizării unor expoziții și manifestări cultural-artistice, a unor
întreceri sportive și a unor manifestări religioase;
5. activități de îngrijire a persoanelor în vârstă, singure, bolnave, cu handicap sau alte
dizabilități;
6. activități de sprijinire a familiilor monoparentale, cu copii în întreținere, aflate în
evidentă stare de paupertate.
Activitățile de interes public anterior menționate pot face obiectul contractelor de
voluntariat numai dacă desfășurarea acestor activități nu intră în sarcina unor operatori
economici privați, în baza contractelor cu titlu oneros încheiate de aceștia cu persoane
juridice de drept public, fapt dovedit de beneficiarul voluntariatului printr-o declarație
autentică notarială.
Potrivit art. 174 din Regulament, selecționarea la muncă a deținuților se face în
funcție de regimul de executare, cu aprobarea directorului locului de deținere, la
propunerea unei comisii formate din reprezentanții sectorului reintegrare socială, regim
penitenciar, medical, evidență și organizarea muncii, sub coordonarea directorului adjunct
pentru siguranța deținerii și regim penitenciar, în calitate de președinte. Comisia poate fi
completată cu personal de specialitate, în vederea verificării deprinderilor profesionale sau
abilităților practice ale deținuților.
Procedura și criteriile de selecționare la muncă a deținuților se stabilesc prin decizia
directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.
În măsura posibilităților, a cerințelor de disciplină din locurile de deținere și în
limite rezonabile, deținuții pot opta pentru un anumit loc de muncă sau pot solicita
schimbarea acestuia, dacă posedă calificarea sau deprinderile necesare noului loc de
muncă.
Prestarea muncii se face individual sau în grupuri organizate în formațiuni de
lucru, care nu depășesc 50 de persoane, în interiorul sau în exteriorul locului de deținere.
51
Leguiorul a considerat necesar să reglementeze și anumite cazuri speciale, în
materia prestării muncii de către condamnați, astfel încât disp.art. 84 din Lege prevăd că
femeile condamnate care sunt însărcinate, cele care au născut în perioada executării
pedepsei privative de libertate şi au în îngrijire copii în vârstă de până la un an nu pot
presta muncă în timpul nopţii sau în locuri vătămătoare, periculoase ori care prezintă risc
pentru sănătatea sau integritatea acestora.
52
Veniturile realizate de persoanele condamnate pentru munca prestată (prevăzute la
art.86 din lege) se încasează de către administraţia penitenciarului în care se află persoana
condamnată şi se repartizează după cum urmează:
a) 40% din venit revine persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executării
pedepsei privative de libertate 90% din acesta, iar 10% se consemnează pe numele său, la
Trezoreria Statului, urmând să fie încasat în momentul punerii în libertate;
b) 60% din venit revine administraţiei penitenciarului, constituind venituri proprii care
se încasează, se contabilizează şi se utilizează potrivit dispoziţiilor legale privind finanţele
publice.
Administraţia penitenciarului are obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei
condamnate posibilitatea încheierii unui contract de asigurare privind contribuţia la
bugetul asigurărilor sociale de stat pentru veniturile realizate din munca prestată, pe
perioada executării pedepsei privative de libertate. Plata contribuţiei la bugetul
asigurărilor sociale de stat se poate face din cota de 90% prevăzută la alin. (1) lit. a),
repartizată pe numele persoanei condamnate.
În cazul în care persoana condamnată a fost obligată la plata de despăgubiri civile,
care nu au fost achitate până la data primirii în penitenciar, o cotă de 50% din procentul
prevăzut la alin. (1) lit. a) se utilizează pentru repararea prejudiciului cauzat părţii civile.
Recuperarea pagubelor
Persoanele condamnate răspund pentru prejudiciile cauzate din vina lor în
penitenciar sau la locul de muncă. (art.88 alin. 1 din lege)
1.RECOMPENSE
1.1.Tipurile de recompense
53
Persoanelor condamnate care au o bună conduită şi au dovedit stăruinţă în muncă
sau în cadrul activităţilor educative, moral-religioase, culturale, terapeutice, de consiliere
psihologică şi asistenţă socială, al instruirii şcolare şi al formării profesionale li se pot
acorda următoarele recompense:
e) permisiunea de ieşire din penitenciar pentru o zi, dar nu mai mult de 15 zile pe an;
f) permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 5 zile, dar nu mai mult de
25 de zile pe an;
g) permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 10 zile, dar nu mai mult de
30 de zile pe an.
Recompensele prevăzute la alin. (1) lit. a)–e) pot fi acordate de o comisie formată
din director, care este şi preşedintele comisiei, directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii
şi regim penitenciar, directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială, la
propunerea personalului care desfăşoară activităţi directe cu persoanele condamnate, cu
avizul şefului secţiei unde sunt deţinute. Secretariatul comisiei este asigurat de persoana
numită în acest sens de directorul penitenciarului.
e) participarea persoanei condamnate la înhumarea soţului sau soţiei, unui copil, părinte,
frate sau soră ori bunic sau bunică.
Permisiunea de ieşire din penitenciar pe durata unei zile, pentru cazurile prevăzute
la alin. (1) lit. a)–d), se poate acorda persoanelor condamnate care execută pedeapsa
privativă de libertate în regim închis.
Permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 5 zile, pentru cazurile
prevăzute la alin. (1) lit. a)–d), se poate acorda persoanelor condamnate care execută
pedeapsa privativă de libertate în regim semideschis.
Permisiunea de ieşire din penitenciar, pentru cazul prevăzut la alin. (1) lit. e), poate
fi acordată, pe o durată de cel mult 5 zile, tuturor persoanelor condamnate, cu excepţia
celor care execută pedeapsa privativă de libertate în regim de maximă siguranţă, dacă
îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 98 alin. (1).
2.2. Sancțiuni
Sancţiunile care pot fi aplicate în cazul săvârşirii abaterilor disciplinare sunt, potrivit
art. 101 din lege:
a) avertismentul;
b) suspendarea dreptului de a participa la activităţi culturale, artistice şi sportive, pe o
perioadă de cel mult o lună;
Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. d)–f) nu se aplică femeilor însărcinate sau celor
care au în îngrijire copii în vârstă de până la un an.
3.Procedura disciplinară
56
După constatarea de către personalul administraţiei penitenciarului, în condițiile
art. 102 din lege, din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane, a abaterilor disciplinare şi
consemnarea acestora într-un raport de incident care se depune la şeful secţiei unde este
deţinută persoana condamnată (în termen de 24 de ore de la data constatării abaterii sau, în
cazul zilelor de sâmbătă, duminică, sărbătorilor legale, nu mai târziu de prima zi lucrătoare),
urmează a demara procedura disciplinară
Astfel, procedura disciplinară se declanşează de către şeful secţiei unde este deţinută
persoana condamnată, care înaintează raportul de incident comisiei de disciplină, în
termen de 24 de ore.
Comisia de disciplină este formată din directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii
şi regim penitenciar, în calitate de preşedinte, directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă
psihosocială şi un ofiţer desemnat de directorul penitenciarului, în calitate de membri.
Secretariatul comisiei este asigurat de persoana numită în acest sens de directorul
penitenciarului.
Directorul penitenciarului desemnează una sau mai multe persoane din cadrul
personalului penitenciarului, altele decât supraveghetorii, să efectueze cercetarea
prealabilă. Persoana desemnată sau persoanele desemnate aduc la cunoştinţa deţinutului
motivul declanşării procedurii disciplinare şi faptul că acesta poate propune administrarea
de probe.
57
În cazul în care, în cursul procedurii disciplinare, comisia de disciplină ia cunoştinţă
despre săvârşirea unei infracţiuni, informează directorul penitenciarului în vederea
sesizării organului de urmărire penală competent.
a) admite plângerea şi dispune anularea sau modificarea sancţiunii disciplinare aplicate de comisia
de disciplină;
b) respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată, rămasă fără obiect, tardivă sau inadmisibilă,
după caz;
58
cu dosarul cauzei, în termen de două zile de la primirea acestora. Contestaţiile se
soluţionează de urgenţă şi cu precădere.
59