Anghel Mihnea Alexandru

Grupa 1

1. Enumerați trăsăturile normei juridice. 

Norma juridică se caracterizează prin: 
- are caracter statal; 
- are caracter general si impersonal; 
- are caracter volitiv; 
- are caracter bilateral  - raport intersubiectiv - alteritate a normei (transformarea subi
ectivului in obiectiv) si reciprocitate; 
-  are caracter obligatoriu; 
- are caracter formal; 
- poate să prevadă naşterea unor efecte juridice; 
- se aplică, la nevoie, prin forţa de constrângere a statului ; 
- este o prescripție general-abstractă si tipică. 
 
2. Explicați de ce norma juridică are un caracter volitiv. 
Dreptul este un fenomen social voliţional în sensul că elaborarea, dar şi aplica
rea lui reprezintă rezultatul unor activităţi umane conştiente. 
În societăţile democratice, esenţa dreptului este reprezentată de voinţa genera
lă a societăţii care se exprimă, pentru a deveni drept, în forma voinţei de
stat. Deci, esenţa socială a dreptului constă în exprimarea normativă, general obligat
orie a voinţei generale, care se manifestă direct sau indirect, ca voinţă de stat. 
Conţinutul dreptului cuprinde exprimarea normativă a voinţei de stat 
 
3. Ce se înțelege prin forța de constrângere a statului în aplicarea
normei? 
 
Obligativitatea normelor juridice inseamna, in acest sens, ca norma
de drept se va
aplica imediat (din momentul intrarii in vigoare), continuu si neconditionat.  
Obligativitatea normei juridice este asigurata prin constrangere exterioara, prin 
sanctionarea juridica. 
Norma juridica poate fi definita ca: o regula generala si obligatorie de conduit
a,
al carui scop este acela de a asigura ordinea sociala, regula ce poate fi adusa la i
ndeplinire pe cale statala, in caz de nevoie prin constrangere. 
 
4. Din ce este alcătuită o normă juridică? 
Pentru a fi clară, norma juridică trebuie să aibă :  
a) o structură logico-juridică - norma juridică are de regulă trei componente:  
- ipoteza - prescrie condiţiile în care urmează să se aplice dispoziţia ; 
- dispoziţia - se referă la conduita prescrisă pe care trebuie să o urmeze cei   
                       cărora li se adresează ; 
- sancţiunea - precizează urmările nerespectării dispoziţiei 
b) o structură tehnico-juridică = constructia tehnico-legislativa a normei juridice = arat
ă    
    modalitățile de expunere a normelor juridice în actele normative,  respectiv articole
. 
  
5. Cum pot fi dispozițiile? 
 În funcţie de conduita prescrisă, dispoziţiile pot fi: 
- dispoziţii onerative - prevăd obligaţia de a savârşi anumite acţiuni;         
- dispoziţii prohibitive - interzic săvârşirea unor acţiuni; 
- dispoziţii permisive - nu impun, nici nu interzic săvârşirea unei acţiuni,
ci lasă la latitudinea părţilor să aleaga conduita pe care doresc să o urmeze; 
- dispoziţii de recomandare - prevăd o anumită conduită pe care statul o recoman
dă organizaţiilor obşteşti;  
- dispoziţii de stimulare. 
 
6. Clasificarea normelor juridice. 
În ştiinţa juridică, normele de drept sunt clasificate în funcţie de
diverse criterii :  
 obiectul reglementării juridice  diferite ramuri şi instituţii: drept con
stituţional, drept civil, drept penal, drept administrativ, dreptul familiei, c
omercial; 
 forţa juridică : 
- legile constitutionale; 
- legile organice; 
- legile ordinare. 
 caracterul conduitei pe care norma juridică o prescrie : 
- onerative - stabilesc în mod expres obligatia de a fi săvârşit anumite activităţi; 
- prohibitive - interzic săvârşirea unor acţiuni ; 
- permisive - nici nu impun şi nici nu opresc de la savarsirea anumitor acţiuni; 
 gradul de precizie sau modalităţile de construire
a ipotezei ori dispoziţiei : 
                - norma de trimitere -  nu apare în mod complet, în acelaşi act normativ, ci se
face trimitere la dispoziţii cuprinse şi în alte acte normative; 
          - normele în alb - când elementele constitutive
ale unei reguli de conduită nu sunt precizate, stabilindu-se printr-un act normativ că i
n viitor asemenea acte vor fi elaborate. 
 
     7. Dați exemplu de o normă prohibitivă. 
„Pedeapsa cu moartea este interzisă.” – Constituția României, Capitolul II –
Drepturile și libertățile fundamentale – Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică,
art. 22 alin. (3).  
 
     8. Definiți neretroactivitatea normelor. 
Normele de drept produc efecte juridice numai în perioada în care sunt în
vigoare. Aplicându-se numai la fapte care se petrec în timpul cât sunt în vigoare, ele
nu sunt nici retroactive, nici ultraactive, respectiv nu se aplică faptelor petrecute
înainte de intrarea lor în vigoare, nici celor petrecute după ieşirea lor din vigoare 
 
     9. Ce se înțelege prin teritoriu? 
Prin teritoriu se înţelege, în afara întinderilor de uscat şi apă, şi spaţiul înconjurăto
r (subsolul şi spaţiul aerian), asupra căruia un stat îşi exercită suveranitatea. 
În noţiunea de teritoriu, în sens juridic, sunt cuprinse următoarele elemente:
o suprafaţă terestra, apele interioare, marea teritoriala, precum şi subsolul şi spaţiul a
erian corespunzător acestora. Limitele teritoriului sunt cele indicate prin frontiere de
stat. 
 
    10. Enunțați principiul egalității persoanelor în fața normelor juridice. 
Principiul egalităţii tuturor persoanelor în faţa normelor juridice şi a autorităţilor 
prevede că „cetăţenii sunt egali în faţa legii, şi a autorităţilor publice, fără privilegii sa
u discriminări" (Constituţia României, art. 14 alin.1).