HOCKEY

ETIMOLOGIE - Luați rădăcinile cuvântului "hochei" din vechiul „hoquet” francez, care în
traducere înseamnă "personalul păstorilor cu un cârlig". A fost împrumutat, pentru prima dată
în discursul care a apărut în 1527 în Irlanda, deși are o asemănare cu cea franceză. În Marea
Britanie, este asociat cu vacanța de recoltare. Au fost apoi jucate jocuri pe teren, numite
"hoki". A fost necesară aruncarea mingii pe partea adversă cu ajutorul bastoanelor curbate.

TIPUL SPORTULUI - Hocheiul pe gheață se joacă pe un patinoar, împărțit în trei zone.

Fiecare echipă este formată din câte șase jucători (un portar și cinci jucători de câmp, trei
atacanți și doi în defensivă), echipați cu patine. Punctele se marchează, prin trimiterea pucului
(un disc fabricat din cauciuc vulcanizat, de 7,62 centimetri diametru și 150-170 de grame
greutate), cu ajutorul crosei, în poarta adversarului. O tehnică de bază, numai în hocheiul
masculin, este aceea de a încerca obstrucționarea jucătorului advers, care se afla în posesia
pucului, fiind sancționate însă acțiunile periculoase, jucătorul care ataca neregulamentar
putând fi scos din joc, un anumit timp, fără a fi înlocuit. O partidă de hochei durează trei
reprize, a câte 20 de minute. În caz de egalitate, la sfârșitul meciului, în funcție de tipul de
compețitie, pot să existe prelungiri, până la momentul în care una dintre echipe reușeste să
marcheze.
SCURT ISTORIC - Hocheiul pe gheață a fost inventat în Canada la începutul secolului al
XIX-lea, inspirat din sporturi europene asemănătoare, mingea fiind înlocuită cu pucul.
Primele reguli au fost create în 1879 de studenții de la două universități canadiene. Spre
finalul secolului, hocheiul pe gheață a migrat spre Statele Unite ale Americii, apoi în Europa,
iar în programul olimpic a fost introdus chiar de la prima ediție a JO, în 1924. Întrecerile
feminine au fost acceptate la JO din 1998, la Nagano. România a participat doar de patru ori
la JO, in 1964, 1968, 1976 si 1980.
SCOPUL - să marchezi mai multe goluri decât echipa adversă. Jucătorii nu au voie să
introducă pucul în poartă cu piciorul sau altă parte a corpului. Pe durata timpului regulamentar
fiecare echipă are cinci jucători – trei înainte, doi în apărare – plus un portar.
NUMĂR DE PARTICIPANȚI - În hochei există șase poziții: trei atacanți cu două extreme
și un centru, doi apărători și un portar.

SPAȚIU DE JOC - Meciurile ligii NHL se joacă pe o suprafață de gheață de 200 pe 85 de

picioare. Ringul e înconjurat de o mantinelă. Jucătorii stau pe bănci pe o parte a acesteia, pe
cealaltă parte fiind situate boxele de pedeapsă. Linia de centru împarte ringul în două părți.
Liniile albastre desemnează zona defensivă a fiecărei echipe. Aria dintre liniile albastre se
numește zona neutră. La capetele ringului o linie roșie extinde suprafața gheții. Aceasta este
linia porții. Dacă pucul trece legal de această linie în poartă, s-a marcat un gol. Careul porții
-colorat în albastru- este domeniul portarului. Aria din spatele plasei porții marcată de linii
roșii se numește trapez. Portarul poate juca pucul în această zonă, dar va fi penalizat dacă îl
trece în afara trapezului. Există nouă locuri diferite pentru faceoff. Fiecare repriza începe cu
un faceoff la cen- trul terenului. După fiecare gol un nou faceoff are loc la centru. Există două
cercuri faceoff în fiecare zonă defensivă, precum și 4 puncte faceoff în zona neutră.
ECHIPAMENTE ȘI MATERIALE - Un băț care este un băț special pentru hochei pe
gheață. După tipul său, bățul de hochei este un echipament sportiv. Numai cu ajutorul său este
permis să transfere pucul pe teren. Înălțimea unui baston de calitate este între 1,5 m și 2 m.
Patine. Acest tip de echipament trebuie făcut și pentru a juca hochei, nu doar pentru
distracție. Patinele convenționale pur și simplu nu sunt potrivite pentru astfel de scopuri,
creează un risc și mai mare de rănire. În plus, patinele obișnuite încetinesc mișcarea
jucătorului și nu permit finalizarea a jumătate din manevre. Patinele sunt cizme rezistente cu
lame atașate. Deplasarea pe gheață în timpul jocului este permisă numai pe patine, altfel
există un risc ridicat de rănire.

Chiuvetă. Se mai numește și placa de protecție inghinală. Protejează jucătorul de a fi lovit de

puc sau de a fi rănit în zonă. Chiuveta este una dintre principalele piese de echipament.

Cască. Este folosit pentru a proteja capul. Jucătorul este obligat să intre în teren cu o cască.

Protecție pentru coate, genunchi. Un detaliu similar, ca o cochilie, este necesar pentru
genunchi și coate - zone care sunt cel mai afectate de căderea pe gheață. Protecția protejează
nu numai coatele sau genunchii, ci și articulațiile.

Pentru piept, se folosește o altă aparență de coajă -o salopetă. Spatele jucătorului are nevoie și
de protecție.

Mănușă. Sunt folosite pentru a proteja mâinile. Îmbinările încheieturilor și antebrațelor au

nevoie de protecție. Mâinile, antebrațele sunt vulnerabile în cazul contactului cu solul.

Apărătorul gurii. Protejează dinții, în cazul în care pucul se desprinde de pe gheață și ajunge
în zona gurii șau feței jucătorului.
Bibliografie: https://www.omnitv.ca/on/en/shows/hockey-101-romanian/suprafata-de-joc/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Hochei_pe_ghea%C8%9B%C4%83