Curs 7

Dupa criteriul existentei lor materiale:

Bunuri corporale-exista dpdv material;

Bunuri incorporale-nu exista dpdv material;

Ex:drepturile reale sau de creanta a unui bun;

Imp: -prezumitia absoluta de prop =bunuri mobile corporale;

Dupa criteriul corelatiei dintre ele:

Bunuri principale-existenta de sine statatoare,independenta;

Bunuri accesorii –folosite in mod stabil si exclusiv intrebuintarii economice a altui bun;

In virtutatea legaturii de accesorietate in virtutea stabilita de catre prop a celor doua bunuri principal se
va transmite bunului accesoriu;

Intreuperea leg de accesorietate se poate face prin vointa propietarului fara a prejudicial drepturile
dobandite de o terta persoana asupra bunului accesoriu.

3. SUBIECTELE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

Determinarea subiectelor rap juridice civile

In cazul rap juridice nepatrimoniale doar subiectul activ este determinat.

Subiectul pasiv este nedeterminat fiind format din toate celelalte subiecte de drept decat subiectul
active.

In rap juridice obligationale sunt determinate ambele subiecte:debitor,creditor.

In rap juridice reale in cazul rap jur neopatrim doar sub active e determ sic el pasiv nedetrm.

Pluraritatea sub rap juridice civile

-complexe:

-pluraritatea active: cel putin doua pasive

-pl pasiva cel putin doua sub passive

-pl mixta:cel putin doua sub active si sub passive

In cazul rap nepatrimoniale exista o pluraritate de sub passive

Plurarit activa poate exista in cazul cuaurtuactului.?

Rap juridice reale : intotdeauna avem o pluarit pasiva

Plurarit active imbraca forma cotitularilor ai unui drept real .

In cazul dr de propietate plurarit activa imbraca forma prop comune fiind de doua feluri :

-prop comuna pe cote parti;

Se caracteriz ca fiecare copropietar are o cota din dr de prop asupra unui bun,unor bunuri sau unei
universalitati de bunuri. Bunul care formeaza obiectul prop comune pe cote parti nu este impartit dpdv
material intre copropietari.

-prop comuna in devalmasie;

Se caracteriz prin faptul ca nici macar cota fiecarui propietar din dr de prop nu este determinata cu
atat mai mult bunurile care formeaz prop comuna nu sunt impartite material intre copropiet.

ex: cazul sotiilor cu priv la bunurile dobandite in timpul casatoriei in regimul prop com de bunuri ;

Pluraritatea subiectelor in rap juridice obligationale

Dupa legatura dintre debitori distingem: obligatii

Divizibile-sunt cele in care fiecare debitor poate fi constrans sa plateasca doar partea lui din datoria
totala ;

solidare –cand oricare dintre de debitori poate fi urmarit pt intreaga datorie;dupa plata intregii datorii
debitorul in cauza se va regresa impotriva celoralti debitori pt plata acestora fara insa a beneficia de
solidariatea lor

indivizibile –oricare din debitori poate fi urmarit pt plata intregii datorii ;

dupa leg dintre creditori distingem: creante

divizibile-fiecare creditor nu poate pretinde decat partea lui din creanta totala;

solidare-cand oricare dintre creditori poate obtine plata intregii creante,poate exercita intregul dr de
creanta

indivizibile-oricare dintre creditori poate obtine plata intregii creante

oblig div si creantele diviz constituie regula. Daca prin lege sau prin actul juridic din care se naste
oblig/creanta divizibila nu se prevede altfel, se prezuma egalitatea intre debitori si creditori.

Solidaritatea pasiva poate izbori din lege sau din conventia partiilor.Asadar, pt ca o olbig sa fie solid treb
sa avem o norma speciala sau partiile sa fi prevazut expres.

Solidaritatea active izboraste din conventia partiilor, nu si dintr-o dispozitie legala.

Deosebirile inte oblig solidare si cele indivizibile sunt :

 -oblig solidare pot izvori dintr-o dispoz legala,in schimb cele indivizibile pot izbori din natura obictului
obligatiei;

-ele au un izvor comun si anume conventia partiilor;

-solidarit nu se transmite mostenitorilor spre deosebire de indivizibilitate;in mom mortii unui debitor
pers fizica, oblig sa solidara se divide de drept intre mostenitorii sai . In schimb, in cazul morti debitorului
pers fizica oblig ramane indivizibila intre mostenitorii si codebitori in viata sau codebitori existenti (pers
juridice);

-in cazul oblig solidare debitorul chemat in judecata sa execute intrega obligatie poate solicita
introducerea in proces a celoralti codebitori pt ca prin aceeasi hotarare ceilalti codebitori sa fie
constransi sa-I plateasca partea lor din datorie. Aceasta posibilit exista si in cazul oblig indivizibile dar
introducerea celoralti codebitori in process se face pt a asigura executarea efectiva a intregii obligatii
fata de reclamant;

Schimbarea subiectelor rap juridice civile

In cazul rap juridice nepatrimoniale schimbarea subiectului active nu este posibila pt ca dreptul
nepatrimonial este strans legat de pers titularului.

Nici schimbarea sub pasiv nu e posibil din mom ce sub pasiv e format din toate celelalte sub de drept.

In cazul rap juridice reale schimbarea sub active se face prin transmiterea acelui dr real de regula prin
incheierea unui act juridic civil.

Schimbarea sub pasiv nu e posibila pt ca sub pasiv este format din toate celelalte sub de drept civil.

In cazul rap juridice obligationale este posbila atat schimbarea sub active creditor cat si cel pasiv debitor.

Schimb sub active al credit se poate realiz prin :

Cesiunea de creanta-conventia prin care cedentul transmite cesionarului dr de creanta pe care il are
impotriva debitorului cedat. Nu este necesar acordul debitorului cedat pt validitatea cesiunii de
creanta.Insa pt opozabilitatea acesteia fata de debitorul cedat se cere fie notificarea acestuia
(comunicarea catre acesta a unei copii a inscrisului care constata acea cesiune de creanta), fie
acceptarea cesiunii de catre debitor.

Cesiunea contractului-conventia prin care o parte contractanta transmite drepturile si obligatiile sale
contractuale unei altei persoane. Se poate realiz doar cu acordul celorlalte parti contractane, accord ce
poate fi exprimat anterior cesiunii, concomitant sau ulterior acesteia.

Novatia prin schimbare de creditor-consta in stingerea unei creanta vechi si nasterea unei creanta noi
cu un creditor diferit;

Subrogatia personala –modalit de transmitere legala sau conventionala a unei creante ca urmare a platii
facuta de un tert creditorului initial; se poate realiz printr-un contract incheiat intre creditor si tertul
care plateste sau debitor si tertul care plateste dar si cu acordul creditorului.
Propria-forma de executarea silita, creditrul numit propitor obtine executarea obligatiei debitorului sau
numit debitor propit de la debitorul acestuia din urma numit tert proprit. Ex: A datoreaza lui B 1 000 lei ,
la randul lui B datoreaza lui C 3 000 lei. Prin intermediul propirii C va obtine plata de la A cu privire la
suma de 1 000 lei. In acest exemplu C este creditrul propitor B debitrul proprit A tertul proprit.

moartea creditorului -

incetarea existentei creditorului pers juridica –

publicitatea drepturilor faptelor si rap juridice

este realizata in principal prin intermediul Cartii Funciare.

Cartea funciara este un registru special in care sunt descries imobilele prin natural or si sunt trecute dr
reale imobiliare.

Art 886 : in cazurile prevazute de lege in Cartea Funciara vor fi notate dr,faptele sau rap juridice care au
legatura cu imobilele inscrise in Cartea Funciara.Mentiuniile din Cartea Funciara pot fi facute sub forma:

1. Inscrierii definitive in principal in cazul dr reale imobiliare

2. Inscrieriile provizorii ce vizeaza mentionarea unor dr reale imobiliare afectate de un termen sau
de o conditie
3. Notarea/notariile ce vizeaza dr faptele si rap juridice mentionate expres in art 902,903 NCC.

In (3) : in temeiul art 902 din NCC sunt supuse notarii in carte funciara:

- Punerea sub interdictie sau ridicarea punerii sub interdictie a titularului unui dr real imobiliar pers
fizica ; punerea sub interdictie se face printr-o hot judecatoreasca atunci cand o pers fizica nu are
discernamant datorita alienatiei sau debilitatii sale mintale.
- Cererea de declarere juecatoreasca a mortii, hot judecatoreasca de declarare a mortii,anularerea
hot de declarare a mortii si rectificarea datei mortii trecuta in cuprinsul hot judecatoresti de
declarare a mortii.
- Calitatea de bun comun a unui imobil inscris in Cartea Funciara
- Conventia matrimoniala, modificarea acesteia, incetarea acesteia
- Calitatea de locuinta de familie a unui imobil inscris in Cartea Funciara
- Intentia de instrainare sau de grevare a unui bun imobil inscris in Cartea Funciara-propietarul unui
bun imobil treb sa noteze in Cartea Funciara intentia sa de instrainare sau ipotecare a unui bun
imobil inscris in Cartea Funciara sis a mentioneze cuantumul datoriei pe care doreste sa o
garanteze cu dr de ipoteca.Aceasta notare isi inceteaza efectele dupa implinirea unui termen de 3
luni de la data inregistrarii cererii de notare a intentiei numai daca actul de instrainare sau
ipotecare nu s-a incheiat in acel interval de timp.Rangul unei inscrieri in Cartea Funciara este dat de
mometul inregistrarii cererii de inscriere sau de notare.
- Antecontractul avand ca obiect un bun imobil inscris in Cartea Funciara;=conventia prin care prtiile
se olbiga sa incheie un contract de vanzare cu privire la acel bun imobil.treb sa se indentifice bunul
ce se va vinde si pretul=>elementele esentiale contractului de vanzare;numai antecontractul prin
 care partiile stabilesc un termen in care se va incheia contractual de vanzare poate fi notat in
Cartea Funciara. (promitent cumparator sau vanzatorul) . Cererea de notare a antecontractuli se
poate face in maximum 6 luni de la implinirea termenului stabilit de parti pt incheierea
contractului de vanzare.
- Notarea pactului de optiune privitor la un imobil inscris In Cartea Funiciara. Potrivit art 1278 pactul
de optiunea este conventia prin care o parte sa oblige sa incheie un anumit contract iar cealalta
parte isi rezerva dreptul de a opta in sensul incheierii sau neincheirii acelui contract.Este valabil
daca va contine elementele esentiale ale acelui contract. Contractul se va considera incheiat din
mom in care o parte contractanta primeste declaratia de acceptare a beneficiarului pactului de
optiune.
- Locatiunea si cesiunea de venituri inscris in Cartea Funciara.cesiunea de venituri=Transmiterea unui
bun de creanta aflat in leg cu un bun imobil;
- Aportul folosintei unui bun imobil inscris in Cartea Funciara la consituirea unei societati comerciale.
- Interdictia conventinala de instrainare sau de grevare a unui imobil inscris in Cartea Funciara
- Vanzarea unui bun imobil inscris in Cartea Funciara cu rezerva dr de propietate
- Sechestrul=masaura provizorie care consta in indisponibilitatea instrainarii unui bun ,urmarirea
silita a unui bun imobil inscris in cartea funciara sau a fructelor si productelor sale
- Dr unei parti de a revoca sau denunta unilateral un contract avand ca obiect un bun imobil inscris
in cartea funciara
- Actiunea de partaj referitoare la un bun imobil inscris in cartea funciara
- Actiunea prin care se urmareste fie desfiintarea, fie declararea inopozabilitatii unui act referitor la
un bun imobil inscris in cartea funciara
- Pactul comisoriu si declaratia de revolutiune sau … referitoare la un bun imobil inscris in cartea
funciara ; pactul comisoriu=clauza contractuala prin care partiile convin asupra rezolutiunii sau
rezilerii unui contract sinalarmatic? In cazul neexecutarii culpabile a unei obligatii contractuale;
contractual sinalarmatic=contractual care sa nastere la oblig civile pt toate partiile reciproce si
interdependente

Notariile enumerate au ca effect opozabilitatea fata de terti a notarilor facute cu exceptia cazului in care
tertii cunosc faptele notate pe alta cale.

Totusi cunoastere de catre tert a faptului ce urmeaza a fi notat nu va produce niciun effect daca legea
prevede expres ca opozabilitatea este asig numai prin notare.

Este posibila notarea in cartea funciara a altor fapte insa notarea nu va produce efectul opozabilitatii
fata de tert.Aceste fapte sunt:

-notarea incapacitatii titularului de dr real imobiliar,incapacitate de folosinta sau de exercitiu;

-restrangerile aduse prin lege capacitatii de folosinta sau de exercitiu a titularului unui dr real imobiliar;

-declaratia de utilitate publica facuta in vederea unui expropierii unui bun imobil public;

-art 903 : orice alte fapte prevazute expres de lege .

 Actul juridic civil

-notiunea de act juridic civil are 2 sensuri:

-operatiune juridica=negotium iuris; actul juridic civil este o manifestare de vointa facuta cu intentia de a
da nastere, de a modifica sau de a stinge dr sau obligatii civile;

-instrument de proba=instrumentum probationis;inscrisul care constata operatiunea juridica;

Clasificarea actelor juridice civile:

1. Dupa criteriul nr partiilor actului distingem :

-unilaterale;vointa unei sg parti;

-bilaterale;a doua parti;
-plurilaterale;cel putin trei parti;

Notiunea de parte a actului nu se confunda cu cea de pers , fiind o parte toate pers care au partcipat la
incheierea actului si care au aceeasi pozitie in cadrul actului respectiv.

Aceasta impartirea a actelor juridice nu se confunda cu impartirea contractelor in contracte unilaterale

si bilaterale,impartire facuta dupa continutul lor.Astfel, contractile sunt unilaterale atunci cand dau
nastere la obligatii doar pt o parte contractanta. Cele bilaterale sinalarmatice? Cele care dau nastere la
obligatii reciproce si interdependente pt toat partiile contractante.

2. Dupa criteriul efectelor actele juridice pot fi :

-constitutive de dr=cele care dau nastere la dr noi;ex:dr de uzufrcut recunoastere;

-translative de dr=transmiterea unui dr subiectiv civil;

-declarative de dr=consolideaza un dr preexistent actului; ex:conventie de partaj incheiata in coprop

unui bun;

-modificative = modifica acte preexistente

-extinctive= pun capat unor actepreexistente

Clasificarea e imp pt ca actele …. Produc efecte doar pt viitor in timp ce actele declarative produc efecte
si ptr trecut,effect retroactive.

Doar in cazul actelor constitutive si translative pers in fav careia s-a constituit sau transmis un drept va
avea calitatea de successor a celelalte parti in priv acelui dr.