147

CAPITOLUL VII
Activitatea sportivă

Practicarea diferitelor ramuri sportive are vechi tradiţii şi în comuna Dolhasca, de aceea
noi ne vom referi doar la un segment al acestei activităţi.
Pe baza informaţiilor primite din surse locale şi din zonă reiese că la iniţiativa unor tineri şi
intelectuali din Dolhasca a luat fiinţă în anul 1954 ASOCIAŢIA SPORTIVĂ – „RECOLTA”
Dolhasca. Printre primi fondatori au fost : Mircea Ceobănaşu, Mihai Iosubescu, Costan
Gheorghe, Creţu Vasile, Rotaru Neculai, Vasiliu Vlad, Gică Grădinaru, Roşca Toader,
Gheorghiţoaia Costică şi nu în ultimul rând marele rugbist Drobotă Gheorghe – în prezent
pr4ofesor universitar şi fost antrenor apoi la CSM Iaşi.
I. În perioada 1954-1964 – ASOCIAŢIA SPORTIVĂ „RECOLTA” a desfăşurat o activitate
susţinută pe plan local şi zonal, iar o dată pe an, de obicei vara (în iulie) participau echipele de
volei, oină, fotbal, atletism, tec. la acele festivaluri cultural – sportive, alături prestigioasele
formaţii de dansuri populare, taraful de muzică populară din Gulia, fanfarele: „Bejenii” şi
„Rădulenii” din Budeni, corul Căminului Cultural Dolhasca.
Încă de pe atunci, comuna Dolhasca se afirma ca o puternică şi statornică vatră folclorică,
cultural artistică şi sportivă prin grija inimoşilor dascăli ai vremii şi contribuţia directă a studenţilor
şi elevilor din comună care animau vara viaţa cultural artistică şi sportivă.
II. În anul 1964 – s-a schimbat denumirea asociaţiei sportive în ASOCIAŢIA SPORTIVĂ
„SIRETUL – DOLHASCA” – denumire legată de localitate şi factorii de mediu aşa cum au
procedat şi alte comune din fostul raion Fălticeni. Exemplu : „Moldova” Drăguşeni, „Foresta” –
Râşca, „Şomuzul” – Preuteşti, „Bucovina” – Brăieşti, „Unirea” – Baia, „Victoria” – Dolheşti,
„Viitorul” – Liteni.
În perioada anilor 1964-1967, s-a pus un accent deosebit pe formarea unei echipe de
fotbal alcătuită de tineri din comună, elevi şi studenţi care practicau diferite discipline sportive la
liceele din judeţ şi din ţară şi în centrele universitare Iaşi şi Suceava.
În urma rezultatelor bune obţinute în întrecerile zonale, în vara anului 1967 s-a primit
aprobarea ca echipa de fotbal „ Siretul” – Dolhasca să participe la barajul pentru promovare în
campionatul regional (din 1968) – Suceava, ce s-a desfăşurat la Gura – Humorului în perioada
20 – 27 iulie. Nici atunci nu erau bani la dispoziţie pentru a finanţa o echipă de fotbal (cazare,
masă, echipament) pentru a participa la un baraj de promovare care solicita o serie de condiţii
materiale, mai ales că majoritatea echipelor participante erau echipe de oraş cu antrenori plătiţi şi
susţinute de unităţi industriale. Cu toate acestea s-au găsit oameni care iubeau sportul şi care au
contribuit cu bani şi ne-am prezentat la baraj. Printre cei care au contribuit substanţial au fost:
Neculăiasa Dan – şeful Ocolului Silvic Dolhasca; Costan Gheorghe – primar, Raicu Mihai,
Grădinaru Petru, Daraban Mihai, Vizitiu Gheorghe.
Spre satisfacţia participanţilor şi a suporterilor de atunci, merită să amintim şi rezultatele:
Am învins pe „Lactoza” Vatra Dornei cu scorul de 2-1, „Minerul” – Ostra cu 4 – 0, „Siretul” –
Bucecea cu 6 – 0, „Viitorul” – Liteni cu 10 – 0 , iar în meciul cu „Bistriţa” – Broşteni am pierdut cu
0 –1. Din echipa de la barajul din 1967 au făcut parte: portari: Marian Petru şi Oraniţă Vasile,
fundaşi: Chinole Dumitru, Bărculescu Nicolae, Baba Mihai, Agafiţa Bogdan, Daraban Mihai ,
Antoneac Dumitru, Dumitriu Benoni, Raicu Mihai – mijlocaşi, Găitan Petru, Moglan Ioan,
atacanţi : Epure Dumitru, Dumitriu Liviu, Străpuc Laurenţiu, Grădinaru Petru, Găitan Eugen.
( Stelu -16 ani).

147
 148

Echipa de fotbal … la începuturi – în anii 1965 - 1966

Echipa de fotbal în campionatul judeţean – anii 1971,

antr.Bogdan Agafiţei

Echipa de fotbal – anii 1975,

antr.Bogdan Agafiţei
148
 149

Echipa de fotbal – anii 1981,

antr.Bogdan Agafiţei

Echipa de fotbal „Siretul” Dolhasca în anii 1974 – 1975

În ordine: pe fundal – 1. Agafiţei Bogdan – antrenorul echipei, Vasnischi Ilie, Străpuc

Laurenţiu – căpitanul echipei, Sandu Petrică, Marţolea Constantin, Punei Gil, Dascălu Ioan-
inginer, Antoneac Dumitru – director tehnic.
În faţă : Feraru Constantin, Atudorei Dumitru, Grosu Constantin, Boboc Benone, Marian
Petrică, Epure Ionel, Strugaru Vasile (Piţ)

149
 150
Această echipă tânără, alcătuită în majoritate din elevi şi studenţi, avea să deschidă o
lungă perioadă de fotbal modern şi atractiv pentru toţi tinerii şi gospodarii din satele comunei şi
din comunele din jur care umpleau stadionul la meciurile de acasă iar în deplasare erau însoţitorii
echipei.
Un efort deosebit s-a depus apoi pentru amenajarea terenului de fotbal de pe
„ODOBĂRIE”, care în urma inundaţiilor din 1970 a fost colmatat. S-a impus amenajarea unei
baze sportive moderne cu cabine, tribune, garduri, arbori şi arbuşti, amplasat în apropierea Şcoli
cu clasele I – VIII şi a Liceului Teoretic Dolhasca.
La amenajarea acestei baze sportive un aport deosebit şi-a adus Balastiera Dolhasca prin
grija inimosului şi nelipsitului suporter Bădin Alexandru şi a colaboratorilor săi; ocolul silvic
Dolhasca prin susţinătorul permanent al echipei – inginer Neculăiasa Dan şi colaboratorii săi;
Creţu Vasile – primar; Costan Gheorghe – viceprimar, Rotaru Neculai – directorul Căminului
Cultural Dolhasca; Ceobănaşu Mircea; Antoneac Dumitru şi alţii.
Pe parcursul acestor ani (1967-1990) comuna noastră a format o serie de tineri capabili de
mari performanţe în fotbal ca : Strugaru Vasile (PIŢ) – la „Foresta” Fălticeni, Feraru Petru – la
„Foresta” Fălticeni, Sandu Petru – la „Ştiinţa” Bacău, Florişteanu Constantin (ariciul mare) – la
„CFR” – Paşcani – Divizia B şi ASA Câmpulung Moldovenesc – Divizia C, Grădinaru Luş – la
„Zimbrul” Suceava, Florişteanu Vasile (ariciul mic) la – „CFR” Paşcani, Chetraru Constantin
(Titel), Găitan Eugen (Stelu), Struguţ Constantin – la „Avântul” Frasin şi „Minerul” Gura –
Humorului.
O mare parte din suporteri şi antrenorul neobosit al acestei perioade de succes, Agafiţa
Bogdan, consideră că cel mai bun produs al fotbalului din Dolhasca alături de talentul său de
golgheter a fost Grosu Constantin (Gubi), adus în 1971 de la „CFR” Paşcani din Divizia B la o
vârstă de juniorat. Spre mulţumirea sa fiul său BOGDAN a îmbrăţişat cariera sportivă la un nivel
superior fiind absolvent al Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din Iaşi şi selecţionat ca
preparator la catedra de educaţie fizică şi sport la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava.
Nu în ultimul rând trebuie să recunoaştem şi meritele antrenorului Agafiţa Bogdan a fost
omul potrivit la locul potrivit un împătimit al fotbalului.
În prezent, echipa de fotbal, trece printr-o perioadă de reorganizare şi întinerire activând în
campionatul judeţean categoria „Onoare” unde se afla pe locul III la sfârşitul turului 2002.
În anul 2002 – 2003 a fost aleasă o nouă formulă de conducere: Bogza Dan – preşedinte,
Isache Dumitru – secretar, Feraru Petru şi Grosu Constantin – antrenori. Sponsori – Ceobănaşu
Mircea şi Gheorghiţă Iulian.
Sperăm ca noii antrenorii, foşti jucători la „Siretul” Dolhasca şi cu sprijinul material al
sponsorilor, în colaborare cu tinerii profesori de educaţie fizică şi sport de la Grupul Şcolar „Oltea
Doamna” Dolhasca, fii ai comunei, sportul din localitatea noastră să devină iarăşi principalul
mijloc de petrecere al timpului liber în mod plăcut şi de educare a tineretului, spre care trebuie să
ne orientăm cu mai multă atenţie şi grijă.

150
 151
CAPITOLUL VIIII
Administraţia locală

Un capitol nu lipsit de importanţă, deşi a fost amintit inerent tangenţial în celelalte capitole
îl constituie „Administraţia publică locală” care pune la curent publicul cititor cu informaţii despre
modul cum s-au derulat activităţile de administraţie în decursul timpului de la originea înfiinţării
comunei ca unitate administrativ teritorială în statul român.
Administraţia publică a avut un rol principal în instituirea pe meleagurile noastre a
rânduielilor acestuia, a vegheat în toate regimurile şi în toate situaţiile ca populaţia acestui loc
natal să-şi merite cu adevărat locul între localităţile Moldovei care au avut şi au o istorie
frământată de evenimente importante care şi-au pus amprenta pe existenţa şi comportamentul
acestor locuitori.
Mărturie stau monumentele locurilor noastre care pe lângă faptul că sunt considerate
unicate în lume (Mănăstirea Probota – monument UNESCO), acestea povestesc şi reliefează
oricărui urmaş, vizitator sau orice alt curios, faptele petrecute pe aceste tărâmuri, despre
oamenii care au trăit şi muncit pe aici, despre tradiţiile vechi care se menţin şi astăzi.
Din vremi îndepărtate, comuna noastră a avut din totdeauna o administraţie integrată în
structura locală dar şi cea a judeţelor din care a făcut parte. De la domnitorul Al.I. Cuza s-au
succedat o serie întreagă de legi şi regulamente care nu puteau fi aplicate în teritoriu decât de
această reprezentantă a puterii – administraţia locală.
Dacă munca în acest domeniu a fost mai mult sau mai puţin cunoscută aceasta s-a
datorat şi lipsei mijloacelor de informare în rândul locuitorilor. În vremurile mai vechi părerile,
impresiile, convingerile locuitorilor se purtau prin viu grai, păstrându-se totuşi cantitativ, atât cât
generaţiile următoare să se informeze sumar despre înaintaşii lor. Rareori, un ziar local sau
central mai scăpa câte un articol despre localitatea noastră.
După anii 1945, apoi în anii 1960 - 1990, dar mai ales după 1990, odată cu pătrunderea
mijloacelor audio-vizuale în casele locuitorilor, noi descoperiri ale societăţii moderne, realitatea
înconjurătoare a devenit treptat cunoscută atât pe plan local cât şi plan naţional
Aşadar, comuna noastră nu a mai fost şi rămas „locul unde nu s-a întâmplat nimic” ci,
eforturile administraţiilor locale care s-au succedat în această perioadă au fost cunoscute şi
recunoscute, confirmate în documente, alte scrieri, rapoarte şi lucrări ( exemplul cazului de faţă
monografii şi descrieri ale locurilor natale iniţiate de oameni înzestraţi cu acel dar al iubirii faţă
semenii lor, al preţuirii a tot ceea ce s-a realizat în vechea noastră aşezare).
Întrucât viaţa socială nu este separată de bunul mers al localităţii, se cunosc foarte multe
cazuri de acţiuni comune ale administraţiei încă din timpuri vechi şi până acum care au
combinat contribuţia locuitorilor acestei comune cu îndrumarea şi corelarea nevoilor şi
necazurilor existente depăşindu-se astfel multe dintre situaţiile problemă.
Faptul ca populaţia să fie mulţumită şi să aibă minimul de confort în traiul său, a fost
permanent în atenţia acestor administraţii şi au fost realizat în măsura şi conjunctura
perioadelor în care au activat.
Pe lângă aceste administraţii, instituţia şcolii, prin învăţători şi profesori, instituţia bisericii
prin preoţii parohi cât şi instituţiile obşteşti au fost într-o permanentă colaborare, într-o
permanentă şi susţinută muncă de educare a generaţiilor tinere şi ajutorarea acestora, fapt
concretizat prin ridicarea dintre locuitorii meleagurilor noastre a multor personalităţi în variate
domenii. Exemple: Artistul poporului Alexandru Arşinel, specialişti în medicină ca dr. Arsene
Constantin şi dr. Topolniceanu Florin, profesori dr. Manu Alexandra Ioana şi dr. Drobotă
Gheorghe, înv. emerit Arşinel Alexandru şi mulţi alţi fii ai comunei.
Tot în acest context se poate consemna numărul mare de tineri specializaţi în diverse
domenii cu titluri de ingineri, profesori, doctori, maiştri, muncitori cu înaltă calificare, etc.
151
 152
Aceste rezultate reliefează cu pregnanţă faptul că tot efortul şi munca localnicilor nu a fost
în zadar ci dimpotrivă chiar dacă au fost greutăţi inerente, necazuri uneori insurmontabile, totuşi
a învins răbdarea, perseverenţa, ambiţia de a face lucrul până la capăt, ceea ce este un lucru
merituos.
Administraţiile locale prin persoanele care au fost reprezentate s-au implicat adânc în
activităţile de zi cu zi ale poporului dolhascan fiind solidare atât la greu dar şi la puţinele
momente de bucurie care au înviorat succesele localnicilor.
Din perioadele anilor dinaintea războiului al doilea mondial cât şi după acesta, surse de
informare au fost foarte puţine.
Odată cu modernizarea izvoarelor de informare publică, prin mijloace tehnice moderne,
altfel spus în perioade mai recente, vă putem concretiza câteva exemple, în parte ilustrate, din
activitatea acestor administraţii locale reprezentate prin primarul localităţii, secretarul şi consiliile
locale.
Astfel putem aminti lista primarilor din perioada 1950 – 2003.
Imediat după război au fost diriguitori ai localităţii primarii Raicu Vasile şi Petru
Grădinaru, Între anii 1950-1962 au fost în activitate primarul Săvescu Ioan, urmat de Sava Petru,
perioadă în care au fost realizate ca obiective publice Spitalul din Dolhasca, Căminul Cultural
Dolhasca şi radioficarea în principalele sate; a fost dotat Căminul cultural cu televizor, fiind primul
aparat de recepţie TV din localitate. A fost construit şi pus în funcţiune grupul electrogen care
asigura energia electrică pentru centrul civic al comunei. După încheierea colectivizării au fost
aleşi ca primari Costan Gheorghe, Tanasă Dumitru, apoi a fost reales Costan Gheorghe. În
această perioadă a fost construit Liceul din Dolhasca – Est, în prezent Şcoală generală,
internatul vechi şi s-a realizat o nouă variantă a drumului judeţean care traversa centrul civic, a
fost construită Balastiera industrială Dolhasca.
În această perioadă s-au pus bazele unei bogate activităţi teatrale la Căminul Cultural
Dolhasca şi a unor formaţii artistice locale de interpreţi amatori.
Începând cu anii 1970 până în 1979 a reprezentat comuna primarul Creţu Vasile,
perioadă în care au fost realizate o serie de lucruri importante în comună. Este vorba de
asfaltarea drumurilor judeţene ce traversează comuna, blocurile de locuinţe actuale, dispensarul
comunal, Şcoala Gulia, Grupul şcolar (liceul), Grădinţa de copii, centrala termică, electrificarea
comunei şi extinderea radioficării acesteia. Tot în această perioadă au fost construite magazine
noi ale Cooperaţiei, complexul comercial din centrul civic, localul Poliţiei, localul PTTR, stadionul
echipei de fotbal şi alte edificii. S-a continuat cu succes activitatea culturală.
În perioada 1979 – 1990, a urmat în funcţie primarul Prostire Vasile, perioadă în care au
fost finalizate lucrările de construire a Şcolii Budeni, a magazinelor din satele Budeni, Probota,
Siliştea, Gulia, s-au realizat aducţiunile de apă din satele Gulia, Probota şi Valea Poienii, s-au
betonat tronsoanele de drum judeţean centru civic Dolhasca până la hotarul cu comuna vecină
Dolheşti, s-a finalizat construcţia Cooperativei locale de credit Dolhasca şi s-a modernizat centrul
civic prin înfiinţarea trotuarelor şi aleelor cu flori, s-a finalizat blocul de locuinţe cu farmacia
medicală umană, s-a realizat investiţia Moara Dolhasca şi complexul zootehnic AEIZ Siliştea,
Balastiera IFET Iaşi.
După Revoluţia din decembrie 1989, după o perioadă de mai bine de o lună de zile de la
eveniment, a fost instalat cu regim de provizorat primarul Creţu Ion, fiind mai apoi ales de drept
în primele alegeri democratice din 1992, până în anul 1996. În această perioadă s-a construit
noul sediu al primăriei, dat în folosinţă în anul 1993, remiza PCI, s-a construit o punte peste râul
Siret, s-au executat reparaţii capitale la Dispensarul medical pentru modernizare, s-a început
aducţiunea de apă în satul Probota, s-au început lucrările de restaurare a Mănăstirii Probota în
vederea redării ei în circuitul turistic.

152
 153
Tot în această perioadă au fost aprobate şi începute construcţia Bisericii din Valea Poienii
şi a monumentului eroilor neamului din curtea Bisericii Dolhasca, cât şi a construcţiei Bisericii
Probota. A fost modernizată centrala termică a Grupului Şcolar Dolhasca şi o parte din instalaţia
termică a acestuia.
Această etapă a fost frământată şi presărată cu multe greutăţi şi probleme cu ocazia
aplicării Legii funciare, care s-a realizat în proporţie de 90 %.
De asemenea, au fost acordate primele titluri de cetăţean de onoare pentru fii comunei,
persoane distinse, cu merite deosebite şi recunoscute. Astfel, au fost onoraţi cu acest titlu: înv.
emerit Alexandru Arşinel, dr. Topolniceanu Florin, profesor dr. Alexandra Ioana Manu, actorul
Alexandru Arşinel şi profesor dr. Drobotă Gheorghe.
S-au realizat primele legături cu reprezentanţi ai altor localităţi de peste hotare. Astfel, în
acest context, comuna a fost vizitată de o delegaţie a localităţi BIARD din Franţa, care a dotat
Primăria Dolhasca cu un copiator Xerox şi mobilier articular.
A fost realizată investiţia de dotare a Primăriei cu un computer, devenind prima primărie
rurală din judeţ cu astfel de investiţie. S-a construit sediul unităţii CEC.
În perioada iulie 1996 – iulie 2000, a fost reprezentant ales, primarul Voroneanu Grigore,
perioadă în care au fost finalizate lucrările de construcţie a Şcolii din Sandeni, şi Şcolii Poienari.
S-a continuat cu rezolvarea Legii funciare.
S-a acordat titlul de cetăţean de onoare I.P.S. Pimen Suceveanul, Arhiepiscopul Sucevei
şi Rădăuţilor în cadrul primei întâlniri a „fiilor satului”, ce s-a desfăşurat la 1 noiembrie 1998.
În anul 2000, an de trecere în al treilea mileniu, a fost aleasă ca primar d-na Cojocariu
Maria, care îşi duce şi în prezent activitatea ca reprezentant al administraţiei publice în teritoriu.
Această etapă a fost marcată de noi transformări atât pe plan organizatoric cât şi social.
Astfel, s-a redimensionat aparatul administrativ, angajându-se funcţionari publici cu
pregătire superioară, s-a reparat, dotat şi înfrumuseţat sediul Primăriei prin realizarea unei
împrejmuiri tradiţionale, s-a adus un lot de 7 autoturisme şi un autocar. S-a realizat dotarea cu 4
computere completându-se astfel baza modernă a informatizării activităţii din administraţie, s-a
instalat o centrală telefonică automată de interior, s-a instalat un fax şi un copiator. S-a realizat
încălzirea instituţiei prin centrală termică modernă.
În exterior s-a realizat o esplanadă modernă în faţa sediului unităţii, s-au reparat drumurile
judeţene şi comunale. S-au finalizat operaţiile de restaurare a Mănăstirii Probota, prin
inaugurarea acestui monument, acum fiind valid pentru a primi vizitatori şi de a fi redat circuitului
turistic internaţional.
S-a realizat atribuirea numelui de „Oltea Doamna” pentru Grupul Şcolar Dolhasca,
avându-se în vedere faptul că mama domnitorului este înmormântată în cripta Mănăstirii
Probota.
S-a continuat modernizarea, extinderea şi repararea traseului canalului termic al Grupului
Şcolar şi al Grădiniţei de copii cu program normal din centrul civic. A fost reparat acoperişul
Grupului Şcolar şi a altor edificii şcolare, precum şi împrejmuirile acestora.
În aceste momente a fost încununată cu succes dotarea Grupului Şcolar Dolhasca cu un
număr de peste 25 calculatoare pentru organizarea unei clase de informatică, a primit fiecare
şcoală câte un computer în cadrul unor programe dezvoltate cu sprijinul Inspectoratului
Judeţean Şcolar cât şi a Direcţiei Agricole Judeţene.
În plan social, sunt în derulare programe de asistenţă socială pentru persoanele cu
handicap, precum şi pentru copiii aflaţi în dificultate. Astfel Căminul de copii „Mila creştină”
asigură hrană, asistenţă permanentă şi condiţii de învăţare pentru un număr de peste 25 de
copii.
Un număr de peste 630 de familii sărace primesc ajutor social

153
 154
Prin grija primăriţei Maria Cojocariu, au fost derulate programe de investiţie prin care s-a
reuşit aducţiunea de apă potabilă pentru locuitorii a 4 localităţi, Dolhasca, Poiana, Săndeni şi
Budeni.
S-au stabilit legături de prietenie cu localitatea PRATO din Italia
Pentru recreere şi destindere la nivelul localităţii s-a înfiinţat „Festivalul ARMONII”, numit
şi „festivalul berii”, cu desfăşurare anuală în zilele de 28,29 şi 30 iunie, unde se produc o gamă
variată de artişti populari, artişti profesionişti, sunt invitate formaţii artistice din comunele şi
localităţile vecine precum şi formaţii consacrate şi actori de marcă.
În perspectivă imediată, obiective importante stau în faţa administraţiei publice şi a
locuitorilor.
Este vorba de finalizarea dorinţei locuitorilor ca localitatea Dolhasca să devină oraş şi
pentru aceasta prin referendumul din 30 martie 2003, aceştia au votat în proporţie de peste
95%, realizându-se astfel visul mai vechi al acestora.
Aducţiunea de gaz metan pentru populaţie, a instalaţiei de transmisiune a programelor de
TV prin cablu, cuplarea la internet, modernizarea de trasee de drum judeţean şi comunal pentru
asigurarea condiţiilor de turism în localitate, instalarea unei centrale telefonice automate,
construcţia sediului pentru biblioteca comunală, înfiinţarea unui sistem de transport local, toate
sunt cuprinse în agenda de lucru a primarului, care în colaborare cu consiliul local şi populaţia
comunei, dar şi cu sprijinul instituţiilor judeţene Consiliul Judeţean şi Prefectura Judeţului, vor fi
duse la bun sfârşit.
Redăm mai jos câteva aspecte ilustrate din activitatea perioadelor mai recente din
administraţia locală.

Într-un peisaj pastoral, oaspeţii din BIARD, se bucură de priveliştile naturii. (1993)

154
 155

În cadrul întrunirii „Fiilor satului” I.P.S. Pimen Suceveanul Arhiepiscopul Sucevii şi

Rădăuţilor, primeşte titlul de „Cetăţean de onoare” al comunei Dolhasca.( 01.nov.1998)

Delegaţia italiană din Localitatea PRATO, în cursul vizitei la Primăria Doilhasca şi la

Mnăstirea Probota . ( 2001)

155
 156

Primarul comunei Maria Cojocariu în timpul unei festivităţi organizate pentru tinerii din
comună

Primarul Maria Cojocariu şi secretarul primăriei Petru Tanasă la masa de lucru

156
 157

Momente de la inaugurarea unităţii CEC Dolhasca

La sfinţirea şi inaugurarea Mănăstirii Probota, oaspeţii au fost întâmpinaţi de solii călăreţi.

157
 158

Momente de la oficierea unei căsătorii

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, primarul şi secretarul comunei prezenţi în mijlocul

urătorilor şi formaţiilor tradiţionale.

158
 159

Invitaţii speciali la festivalul „Armonii” 2002 – actorul Arşinel Alexandru şi „irezistibilii” Nae
Lăzărescu şi Vasile Moraru, în mijlocul membrilor colectivului de funcţionari ai Primăriei
Dolhasca

Actorul Alexandru Arşinel, în derularea spectacolului susţinut pe scena festivalului.

159
 160

Solistele de marca ale cântecului popular moldovenesc evoluând pe aceeaşi scenă,

Margareta Clipa şi Daniela Condurache

Şi în final nelipsitele obiceiuri tradiţionale locale cu care artiştii populari încântă publicul
spectator.

160