Translated from English to Romanian - www.onlinedoctranslator.

com

Hindawi Publishing Corporation BioMed

Research International Volumul 2016, ID
articol 4290506, 8 pagini http://dx.doi.org/
10.1155/2016/4290506

articol de cercetare
Prevalența și rezistența antimicrobiană a Salmonella Izolat din
alimente de origine animală din Gondar, Etiopia

Mebrat Ejo,1 Legesse Garedew,2 Zabishwork Alebachew,3,4 și Walelgn Worku4

1Departamentul de Științe Biomedicale, Facultatea de Medicină Veterinară, Universitatea din Gondar, Gondar, Etiopia
2Departamentul de Microbiologie, Spitalul St. Paul Millennium Medical College, Addis Abeba, Etiopia
3Departamentul de Epidemiologie Veterinară și Sănătate Publică, Facultatea de Medicină Veterinară, Universitatea din Gondar, Gondar, Etiopia
4Institutul de Sănătate Publică, Colegiul de Medicină și Științe ale Sănătății, Universitatea din Gondar, Gondar, Etiopia

Corespondența trebuie adresată lui Mebrat Ejo; drmebrat@yahoo.com

Primit 12 iulie 2016; Revizuit la 18 noiembrie 2016; Acceptat la 23 noiembrie 2016

Editor academic: Ernesto S. Nakayasu

Copyright © 2016 Mebrat Ejo et al. Acesta este un articol cu acces deschis distribuit sub Licența de Atribuire Creative Commons, care
permite utilizarea, distribuirea și reproducerea fără restricții pe orice mediu, cu condiția ca lucrarea originală să fie citată corespunzător.

Salmonella s-a dovedit a fi cauza majoră a bolilor transmise prin alimente și o problemă gravă de sănătate publică în lume, cu o preocupare
tot mai mare pentru apariția și răspândirea tulpinilor rezistente la antimicrobiene. Un studiu transversal a fost realizat între februarie 2014 și
decembrie 2015 pe produse alimentare de origine animală pentru a evalua profilurile prevalenței și rezistenței antimicrobiene aleSalmonella
izolate folosind metode bacteriologice standard. Rata generală de prevalență de 5,5% a fost înregistrată din totalul alimentelor de origine
animală analizate.Salmonella au fost detectate izolate din 12% din carne crudă, 8% din carne tocată, 2,9% din probele de burgeri, 18% din
ouă crude și 6% din lapte crud. În plus, testul de susceptibilitate antimicrobiană a identificat 47,6% rezistențiSalmonellaizolate, 28,6% izolate
sensibile intermediar și 23,8% izolate sensibile. PrintreSalmonella izolatele testate, 42,6%, 28,6% și 14,3% s-au dovedit a fi relativ rezistente la
tetraciclină, sulfametoxazol-trimetoprim și, respectiv, ampicilină, în timp ce 9,5%-19% au fost rezistente intermediar la tetraciclină,
amoxicilină, ampicilină, nitrofurantocilină și nitrofurantocilină. . Prin urmare, constatările noastre oferă prevalența și rezistența la
medicamenteSalmonella din alimente de origine animală și să contribuie cu informații oamenilor de știință, precum și cercetătorilor în
domeniul sănătății publice, pentru a minimiza răspândirea și rezistența transmisă prin alimente. Salmonella specie din Etiopia.

1. Fundal Depozitarea necorespunzătoare a alimentelor, practicile

Bolile alimentare sunt printre cele mai răspândite probleme de sănătate
publică la nivel mondial din ultima vreme, iar implicația lor pentru
sănătate și economie este din ce în ce mai recunoscută [1, 2]. Potrivit
rapoartelor, în fiecare an, un număr mare de oameni suferă de boli
transmise prin alimente în întreaga lume din cauza consumului de
alimente și apă contaminate [2, 3]. O gamă largă de agenți patogeni
joacă un rol în bolile de origine animală, dintre care majoritatea au o
origine zoonotică și au purtători la animalele alimentare sănătoase, de la
care se răspândesc la o varietate tot mai mare de alimente de origine
animală și sunt considerate vehicule majore ale infecțiilor transmise prin
alimente [4] ]. Dintre agenții patogeni,Salmonellaeste considerat cel mai
răspândit agent patogen alimentar la nivel mondial [4, 5] și a fost
recunoscut de mult timp ca un microorganism zoonotic important cu
semnificație economică la animale și la oameni [5], predominant în țările
în curs de dezvoltare. Consumul de alimente crude sau nesigure,
contaminare încrucișată,
necorespunzătoare de igienă personală, răcirea și reîncălzirea inadecvate
a alimentelor și un interval de timp prelungit între prepararea și
consumul alimentelor au fost menționate ca factori care contribuie la
apariția unui focar de salmoneloză la om [3, 5]. Ubicuitatea luiSalmonella
izolatele creează un pericol persistent de contaminare în toate alimentele
crude [5] și, de asemenea, în produsele alimentare de origine animală,
care sunt adesea implicate în cazuri sporadice și focare de salmoneloză
umană [2, 6]. Transmiterea alimentară este recunoscută drept cauza
majoră aSalmonella infecții, cu multe surse de alimente și provizii
implicate în aceste infecții [2].
Rezistent la antibiotice Salmonella infecțiile atât la oameni, cât și
la animale sunt preocupări universale, în special în țările în curs de
dezvoltare, unde riscul de infecție este ridicat din cauza condițiilor
de viață neigienice, a contactului strâns și a împărțirii caselor între
animale și oameni [7] și tradițiile consumului de crudități sau
insuficient gătite. produse alimentare de origine animală. Există o
preocupare tot mai mare cu acest agent patogen din cauza
2 BioMed Research International
apariția și răspândirea tulpinilor rezistente la antibiotice și potențial
mai patogene. Rezistent la antimicrobieneSalmonellaspp. au fost
izolate din diferite alimente de origine animală din întreaga lume,
ceea ce se atribuie utilizării inadecvate a antimicrobienelor ca agenți
terapeutici sau profilactici în medicina umană și veterinară, precum
și utilizării promotorilor de creștere în producția animală [8].
Salmonella tulpinile rezistente la diverși agenți antimicrobieni, în
special rezistente la fluorochinolone și cefalosporine de generația a
treia, sunt considerate o problemă emergentă la nivel mondial [9],
având ca rezultat rate mai mari de morbiditate și mortalitate și
costuri generale mai mari ale tratamentului. Acest lucru poate
reprezenta un risc pentru sănătatea publică prin transferul de
rezistenteSalmonella tulpini la om prin consumul de alimente și
produse alimentare contaminate. Cu toate acestea, sursele și căile
de transmisie aleSalmonellaîn țările în curs de dezvoltare sunt puțin
înțelese din cauza lipsei sistemelor naționale coordonate de
supraveghere epidemiologică [3].
Incidența transmisiei alimentare Salmonella infecțiile a
crescut dramatic în Etiopia în ultimii ani. Studiile efectuate în
diferite părți ale țării au demonstrat prezențaSalmonella la
oameni [6, 10, 11] și la diferite animale și produse alimentare
[10, 12–14]. În ciuda acestor încercări de a raporta prevalența și
distribuțiaSalmonella spp. în unele produse alimentare, oameni
și animale alimentare din Etiopia [10–12], problema acestui
agent patogen în alimentele de origine animală nu este încă
bine cunoscută. Cu toate acestea, studiile efectuate în altă parte
au indicat că alimentele de origine animală sunt surse
importante deSalmonella, în special printre acei consumatori de
alimente crude. În Gondar, cel mai turistic oraș din Etiopia, nu
există suficiente informații despre alimentația alimentară
Salmonella prevalență în diferite produse alimentare, cum ar fi
alimente de origine animală sau altele. Prin urmare, acest studiu
raportează prezențaSalmonella inclusiv profilurile sale
rezistente la antimicrobiene în alimentele de origine animală din
Gondar.
2. Materiale și metode
2.1. Locația studiului.Studiul a fost realizat în Gondar, care
este situat în nord-vestul Etiopiei, la 740 km distanță de
capitală, Addis Abeba. Orașul este unul dintre centrele
istorice și turistice din Etiopia. Altitudinea orașului variază de
la 1800 la 2200 de metri deasupra nivelului mării. Are
precipitații medii de 1000 de milimetri pe an. Temperatura
medie anuală maximă și minimă a orașului este de 30,7∘C și
22∘C, respectiv, cu o medie generală de 26∘C. Orașul are
umiditate relativă variind de la 60% la 70% în timpul
sezonului ploios și de la 30% la 40% în timpul sezonului
uscat. Populația umană a orașului este estimată la 214 000
de locuitori [15]. În oraș, o serie de oameni sunt implicați în
afacerile de servicii publice, inclusiv micii fermieri care
furnizează animale de hrană și produse de origine animală
comunităților și abatorului.
2.2. Proiectarea studiului și eșantionarea.Un studiu transversal a
fost realizat între februarie 2014 și decembrie 2015 pentru a
evalua prevalența Salmonella izolate și profilurile lor rezistente
la antibiotice din alimente de origine animală în
Gondar. Eșantionarea aleatorie stratificată din unitățile de
alimentație publică și un cadru de listă a locurilor publice au fost
utilizate ca sursă de probă în funcție de accesibilitatea produselor
alimentare de origine animală. În primul rând, am căutat unitățile de
alimentație funcționale înregistrate în oraș, apoi am stratificat
locurile publice în straturi (cafeteria, hoteluri, restaurante, patiserie
și magazine) și le-am folosit ca un cadru de eșantionare. Alimentele
studiate de origine animală au fost selectate în timpul mesei
folosind o metodă simplă de eșantionare aleatorie în fiecare loc
public pe baze proporționale.
2.3. Produse alimentare de origine animală.Un total de 384 de mostre de
alimente de origine animală au fost achiziționate de la restaurante,
hoteluri, cantine și magazine de patiserie și de vânzare cu amănuntul,
inclusiv sandvișuri cu ouă, carne tocată și crudă, chifle de burgeri, brânză
de vaci, tort cu cremă și pizza de vită. În plus, ouă crude și lapte
pasteurizat și crud au fost cumpărate din supermarketuri și magazine cu
amănuntul. Unele dintre alimentele de origine animală ar putea să nu fie
considerate „gata pentru consum” în toate țările, deoarece ar defini „gata
pentru consum” ca fiind procesate, cum ar fi prin gătire la o anumită
temperatură pentru siguranța alimentelor. Cu toate acestea, în Etiopia,
consumul de alimente crude de origine animală, cum ar fi carnea de vită
tocată și crudă, precum și laptele, este o practică comună. Ora prelevării
probei a fost programată la începutul perioadei de servire (mic dejun,
prânz sau cină). Pensele și lingurile sterile au fost folosite pentru a
transfera alimentele de pe farfuria de mâncare în recipientele de
prelevare de probe. Probele colectate au fost identificate corespunzător
după tipul probei, data recoltării și surse și transportate imediat la
laborator într-o cutie de gheață cu pachete de congelare în condiții
complet sterile pentru analiza microbiologică [16].
2.4. Izolarea și identificarea Salmonella.Metoda standard de
cultivare recomandată de Organizația Internațională pentru
Standardizare [16] a fost efectuată pentru izolarea și
identificarea Salmonella. Pe scurt, 25 g din fiecare probă de
alimente au fost cântărite și omogenizate într-o pungă sterilă
pentru stomacher (Stomacher 400R, Seward, Anglia) cu 225 ml
de apă cu peptonă tamponată cu preîmbogățire timp de 2
minute. Proba neselectivă preîmbogățită, din fiecare probă de
aliment solid sau lichid, a fost amestecată bine și incubată peste
noapte la 37°C.∘C. După incubare, 1 mL de bulion de pre-
îmbogățire a fost transferat la fiecare 10 mL de bulion de
tetrationat (Müller-Kaufmann, Oxoid, Anglia), pentru prima
îmbogățire selectivă a Salmonella creștere în timp ce inhibă alte
microorganisme și incubat la 37∘C timp de 18-24 ore. În plus, s-
au adăugat 0,1 ml de bulion de pre-îmbogățire la 10 ml de
bulion Rappaport-Vassiliadis (Oxoid, Anglia) pentru a doua
îmbogățire selectivă și s-a incubat la 41°C.∘C timp de 18-24 ore.
Pentru izolareaSalmonella specii, fiecare colonie suspectată din
mediu îmbogățit selectiv a fost întinsă pe plăci de agar cu xiloză
lizină deoxicolat (XLD) selectivă și incubată la 37°C.∘C timp de
18-24 ore. Salmonella coloniile suspectate din mediu de agar
XLD au fost placate pe plăci cu agar nutritiv (Oxoid, Anglia)
pentru a fi utilizate pentru confirmarea biochimică.
2.5. Confirmarea biochimică a izolatelor.Fiecare colonie
identificată cu tipic Salmonella morfologia a fost confirmată
biochimic prin inoculare în agar cu trei zahăr fier (TSI),
bulion roșu de metil-Voges-Proskauer (MR-VP), indol
BioMed Research International
Tabelul 1: Salmonella prevalența produselor alimentare de origine animală.
Tipul eșantionului Numărul de probe testate
Burger 35
Brânză de vacă 20
Tort cu crema 50
Sandviș cu ou 35
Carne tocată 25
Lapte pasteurizat 45
Pizza 24
Ou crud 50
Carne crudă 50
Lapte crud 50
Total 384
test, agar citrat Simmons, agar uree, agar lizină fier (LIA) și
mediu SIM și incubat la 37°C∘C timp de 18–48 de ore și
interpretat cu liniile directoare ale Organizației Internaționale
pentru Standardizare [16].
2.6. Testarea sensibilității antimicrobiene.Testarea de
susceptibilitate antimicrobiană fenotipică pe agar Mueller-
Hinton (Oxoid) folosind metoda difuziei pe disc de agar [17] a
fost efectuată pentru a determina profilurile rezistente la
antibiotice ale fiecărui izolat. Pe scurt, izolatele au fost crescute
într-o baie de apă agitată la 37°C∘C până la obținerea unui
standard de turbiditate McFarland de 0,5. Suspensia bacteriană
a fost apoi răspândită pe întreaga suprafață a plăcilor de agar
Mueller-Hinton și discuri cu antibiotice, inclusiv amoxicilină (20
mg), ampicilină (10 mg), cefalotină (30 mg), ceftriaxonă (30 mg),
gentamicina (10 mg), acid nalidixic (30 mg). ), nitrofurantoină (30
mg), sulfametoxazoltrimetoprim (30 mg) și tetraciclină (30 mg)
au fost aplicate pe suprafața mediului și incubate la 37°C.∘C timp
de 18-24 ore. După incubare, diametrele zonei de inhibiție au
fost măsurate în milimetri și interpretate în conformitate cu
ghidurile CLSI [17]. Tulpinile au fost evaluate ca susceptibile,
intermediare și rezistente. Un izolat a fost definit ca rezistent
dacă a fost rezistent la unul sau mai multe dintre
antimicrobiene.Escherichia coli ATCC 25922 a fost folosit ca
control al calității și tulpină standard.
2.7. Analize statistice.Analiza statistică a fost efectuată utilizând
SPSS Statistics 17 (SPSS Inc., SUA). Au fost aplicate statistici
descriptive, cum ar fi frecvența, procentul și/sau proporția,
pentru a calcula datele colectate de la diferite alimente de
origine animală și rezultatele testelor de susceptibilitate
antimicrobiană.
2.8. Considerații etice.Permisiunea instituțională de a efectua
acest studiu a fost obținută de la cercetare și de la comitetul de
evaluare etică al Universității din Gondar, Etiopia. În plus,
scrisoarea de susținere a cercetării a fost obținută de la
administrația orașului Gondar și biroul de sănătate, Etiopia.
Confidențialitatea a fost asigurată prin utilizarea codurilor în
înregistrări.
3
Numărul de probe care au fost testate pozitiv (%)
1 (2,9)
0 (0)
0 (0)
0 (0)
2 (8)
0 (0)
0 (0)
9 (18)
6 (12)
3 (6)
21 (5,5)
3. Rezultat
3.1. Prevalența.În acest studiu, 21 (5,5%) din 384 de eșantioane
s-au dovedit a fi pozitive pentru Salmonella spp. (Tabelul 1) prin
tehnica standard de cultură. Toate aceste izolate obținute din
probe pozitive au fost confirmate în primul rând cu ajutorul lui
Salmonella spp. creșterea și caracteristicile morfologice pe
medii selective și apoi cu teste biochimice (Tabelul S1 din
Material suplimentar disponibil online la http://dx.doi.org/
10.1155/2016/4290506).Salmonella izolate au fost detectate din
6 (12%) din probele de carne crudă, 2 (8%) din probele de carne
tocată, 1 (2,9%) din probele de burgeri, 9 (18%) din ouăle crude
și 3 (6). %) din probele de lapte crud. Cu toate acestea, brânză de
vaci, prăjitură cu smântână, sandviș cu ou, lapte pasteurizat și
probe de testare pentru pizza au fostSalmonellanegativ.
Salmonella a fost recuperat mai frecvent din carnea crudă și
ouăle crude decât din carnea tocată și/sau laptele crud. Dintre
sursele de eșantionare, probele examinate din măcelărie și
magazine cu amănuntul cu o prevalență de 13%, respectiv
13,3%, au fost cele mai contaminate comparativ cu celelalte
(date neprezentate).
3.2. Profil de rezistență antimicrobiană.Proporția globală a
testului de susceptibilitate la antimicrobiene și rezultatele
rezistenței antimicrobiene ale Salmonella spp. izolate din carnea
crudă, carnea tocată, ouăle crude și laptele crud sunt date în
tabelele 2 și, respectiv, 3. Din totalul 21Salmonellaizolate supuse
testului de susceptibilitate antimicrobiană folosind nouă
antimicrobiene diferite, un total de 10 (47,6%) Salmonella
Izolatele s-au dovedit a fi rezistente la unul sau mai multe
(multimedicamente) dintre antimicrobiene, iar 6 (28,6%) izolate
au prezentat o sensibilitate intermediară la unul sau mai multe
antimicrobiene, iar 5 (23,8%) izolate au fost susceptibile la toate
antimicrobienele testate. TheSalmonella izolatul din proba de
burger a fost susceptibil la toți agenții antimicrobieni testați. În
raport cu totalulSalmonella izolatele testate, 42,6%, 28,6% și
14,3% s-au dovedit a fi relativ rezistente la tetraciclină,
sulfametoxazol-trimetoprim și, respectiv, ampicilină, în timp ce
9,5%-19% au fost rezistenți intermediar la tetraciclină,
amoxicilină, ampicilină și cefalotinină.
4 BioMed Research International

Tabelul 2: Proporția generală a testului de susceptibilitate antimicrobiană între Salmonella izolate.

Test de sensibilitate antimicrobiană

Antimicrobiene
Susceptibil (%) Intermediar (%) Rezistent (%)
Amoxicilină (AML) 16 (76,2) 3 (14,3) 2 (9,5)
Ampicilină (AMP) 15 (71,4) 3 (14,3) 3 (14,3)
Cefalotina (KF) 16 (76,2) 4 (19) 1 (4,8)
Ceftriaxonă (CRO) 21 (100) 0 0
Gentamicină (CN) 19 (90,5) 0 2 (9,5)
Acid nalidixic (NA) 19 (90,5) 0 2 (9,5)
Nitrofurantoina (F) 15 (71,4) 4 (19) 2 (9,5)
Sulfametoxazol-trimetoprim (SXT) 15 (71,4) 0 6 (28,6)
Tetraciclină (TE) 10 (47,6) 2 (9,5) 9 (42,6)

Tabelul 3: Profilurile rezistenței antimicrobiene ale Salmonella izolate recuperate din alimente de origine animală.

Numărul de izolate rezistente din probele alimentare

Testat antimicrobian Total ( =10)
Carne tocată ( =1) Carne crudă ( =3) Ou crud ( =5) lapte crud ( =1)
Amoxicilină (AML) 1 (100) 0 1 (20) 1 (100) 3 (30)
Ampicilină (AMP) 0 0 1 (20) 1 (100) 2 (20)
Cefalotina (KF) 1 (100) 1 (33,3) 0 0 2 (20)
Ceftriaxonă (CRO) 0 0 0 0 0
Gentamicină (CN) 0 1 (33,3) 0 0 1 (10)
Acid nalidixic (NA) 0 0 2 (40) 0 2 (20)
Nitrofurantoina (F) 1 (100) 1 (33,3) 2 (40) 0 4 (40)
sulfametoxazol-
trimetoprim 1 (100) 1 (33,3) 2 (40) 0 4 (40)
(SXT)
Tetraciclină (TE) 1 (100) 3 (100) 4 (80) 1 (100) 9 (90)

nitrofurantoina. Analizând antimicrobienele individuale, a fost
observată frecvent rezistența la tetraciclină și sulfametoxazol-
trimetoprim, urmată de ampicilină, amoxicilină, gentamicină,
acid nalidixic și nitrofurantoină. Două izolate (20%) au prezentat
rezistență la un antimicrobian, în timp ce opt (80%) au fost
rezistente la două sau mai multe antimicrobiene testate (Tabelul
4). În general, testul de susceptibilitate antimicrobiană a arătat
că ceftriaxona, gentamicina și acidul nalidixic erau
antimicrobienele indicate ca active împotrivaSalmonella spp.
izolat de acest studiu.
4. Discutie
În studiul de față, prevalența și modelele de rezistență
antimicrobiană ale Salmonella spp. au fost evaluate izolate din
alimente de origine animală. Studiul a relevat o rată generală de
prevalență de 5,5% (21 din 384) în produsele alimentare studiate.
Chiar dacă au existat câteva studii despreSalmonellaizolarea
produselor alimentare în Etiopia [10, 12, 13], nu a existat o
uniformitate în ceea ce privește tipul de eșantion examinat; ca
urmare, prevalența globală aSalmonella în alimentele de origine
animală ar putea să nu fie comparabile. În analiza combinată,
prevalența generală aSalmonella în acest studiu a fost mai mică
decât cea raportată în Thailanda [18], dar mai mare decât rapoartele
din Maroc [19]. Diferența ar putea fi tipul eșantionului și procedurile
de eșantionare și metodele de detectare utilizate pentru
diferite studii. După cum au descris Padungtod și Kaneene [20] mai
devreme, rata prevalenței poate varia, de asemenea, de la
experiment la experiment, de la țară la țară sau de la o zonă la alta
dintr-o țară. Există multe surse potențiale prin care alimentele de
origine animală pot fi contaminate; unii sunt în faza de preparare a
alimentelor, iar alții sunt în mediul de preparare a alimentelor.
Câteva exemple de contaminare în timpul procesării și preparării
produselor alimentare sunt depozitarea, spălarea și tăierea. Din
punct de vedere al sănătății publice, majoritatea sunt de origine
alimentarăSalmonella infecțiile sunt asociate cu alimente de origine
animală; cu toate acestea, investigațiile recente au identificat
fructele și legumele ca sursă de contaminare pentru alimente
Salmonella focare [21]. Vehiculele de transport și echipamentele de
procesare sunt, de asemenea, alte exemple de contaminare. Mediul
necurat, practicile neigienice de manipulare a alimentelor și sursele
de apă din locurile publice sunt dovezi sugestiveSalmonella
contaminarea postpreparare în acest studiu. Apa de calitate
microbiologică necunoscută poate fi, de asemenea, un pericol
important pentru produsele alimentare [21].
In prezent studiez, Salmonella contaminarea în probele de carne
crudă a fost de 12%, ceea ce a fost în strâns acord cu cea a lui Ejeta și
colab. [13], care a raportat 12% din mostre de carne crudă de vânzare cu
amănuntul din Addis Abeba, Etiopia. În Etiopia, aproximativ 15% din
probele de carne s-au dovedit a fi pozitive la nivel de vânzare cu
amănuntul. Dar descoperirea noastră a fost mai mică în comparație cu
studiile efectuate în Senegal [22] și în Iran [23]. Însă
BioMed Research International
Tabelul 4: Distribuția rezistenței antimicrobiene între Salmonella spp. izolate de produsele alimentare.
Model rezistent Profiluri antimicrobiene
Multirezistent la medicamente AMP, F, SXT, TE
Multirezistent la medicamente AML, AMP, NA, TE
Multirezistent la medicamente KF, CN, SXT, TE
Multirezistent la medicamente AML, AMP, TE
Multirezistent la medicamente CN, SXT, TE
Multirezistent la medicamente F, TE
Multirezistent la medicamente NA, SXT
Multirezistent la medicamente SXT, TE
Monorezistent la medicamente SXT
Monorezistent la medicamente TE
Notă. AML: amoxicilină; AMP: ampicilină; KF: cefalotina; CRO: ceftriaxonă; CN: gentamicina; NA: acid nalidixic; F: nitrofurantoină; SXT:
sulfametoxazoltrimetoprim; TE: tetraciclină.
prevalenta a Salmonella în acest studiu este mai mare de 5% în Thailanda
[24]. Variațiile în prevalență s-ar putea datora probabil manipulării
necorespunzătoare a cărnii, igienei personale a manipulatorilor de
alimente, curățării necorespunzătoare a ustensilelor de tăiat și posibilei
contaminări încrucișate în măcelarii. Lucrătorii pot juca un rol
semnificativ în răspândirea contaminării în timpul vânzării cu amănuntul
și al pregătirii [14, 25]. Recent, Garedew et al. [25] a demonstrat că
igienizarea spațiilor de măcelărie și ustensilele și igiena personalului au
fost slabe în această zonă de studiu. Există riscul deSalmonella infecție
dacă carnea este gătită necorespunzător și consumată crudă sau dacă
există contaminare încrucișată a Salmonella cu alte alimente care se
consumă crude [21]. Studiul a sugerat, de asemenea, că contaminarea
încrucișată generală, contaminarea mediului și contaminarea
manipulatorului de alimente ar putea fi considerate o sursă comună de
Salmonella de-a lungul pregătirii alimentelor. Salmonella infecția poate
apărea prin contaminarea încrucișată a cărnii în abatoare, măcelării și
bucătărie în timpul preparării alimentelor. Carnea roșie crudă sau
insuficient gătită contaminată poate servi ca principal vehicul de
transmitere pentruSalmonella [11, 25].
În studiul nostru, izolat Salmonella spp. în carnea tocată au fost
de 8%, ceea ce a fost comparabil cu studiile anterioare realizate de
Nyeleti et al. [10] (7,9%) și Zewdu și Cornelius [26] (8%) în Etiopia. Cu
toate acestea, a fost mai mică decât cea raportată de Molla și colab.
[12] (12,1%) și Ejeta și colab. [13] (14,4%). Această diferență de
prevalență s-ar putea datora variațiilor metodelor utilizate pentru
prepararea tradițională a cărnii tocate pentru consum uman în
diferitele locații geografice ale țării. Acest lucru se datorează,
probabil, faptului că carnea tocată este o combinație de părți de
carne roșie din diferite surse care sunt în cele din urmă măcinate
împreună [13], ceea ce ar putea mări și mai mult.Salmonella
contaminare. Această observație poate fi corelată cu contaminarea
încrucișată în timpul manipulării și măcinarii cărnii tocate. În Etiopia,
carnea tocată preparată în mod tradițional este adesea consumată
crudă sau după o gătire minimă și poate fi o sursă potențială de
Salmonellainfecție pentru publicul din țară. În acest studiu, doar o
probă de burger a fost contaminată cuSalmonella spp. Motivul s-ar
putea datora cărnii gătite necorespunzător sau igienei personale
proaste a manipulatorilor de alimente sau curățării inadecvate a
ustensilelor
5
Izolate rezistente Sursa de produse alimentare
1 Carne tocată
1 Ou crud
1 Carne crudă
1 Lapte crud
1 Ou crud
1 Carne crudă
1 Ou crud
1 Ou crud
1 Ou crud
1 Carne crudă
și echipamente sau contaminare încrucișată cu alte produse
precum legume și fructe. Roșiile au fost indicate ca un
produs alimentar comun implicat în multeSalmonellafocare
[27]. Pe de altă parte, o alimentare neregulată cu apă a
majorității unităților de alimentație publică din această zonă
de studiu a îngreunat practicile de spălare și, în consecință,
spălatul ustensilelor și cuțitelor a fost practicat rar [25].
La categoria ouălor crude am înregistrat o rată de contaminare
de 18%. Diverse niveluri de contaminare au fost raportate de
numeroase studii la nivel mondial: 8% din ouă de găină în orașul
Dhaka [28] și 24% în Nigeria [29]. În schimb, prezenta constatare a
fost mai mare de 0,3% în Dhaka [30].Salmonellaprevalența de la ouă
în acest studiu ar putea fi explicată prin contaminarea mediului în
timpul depozitării și transportului și curățarea ineficientă a ouălor.
Mai mult, sistemul de management în practică ar putea fi și motivul
probabil al variației prevalenței. Contaminarea cu ouă poate apărea
în ovarul infectat al găinii și, de asemenea, prin contactul ouălor cu
materialul fecal sau poate fi din cauza contaminării ouălor în timpul
furnizării acestora de la proprietarii de pui către piețele angro și cu
amănuntul.Salmonella detectarea din laptele crud din prezentul
studiu a fost comparabilă cu un studiu realizat în Nigeria [31] și o
prevalență mai mică de 20% în Etiopia [32]. Această diferență ar
putea apărea din contaminarea mulsului, echipamentul necurat și
igiena precară a femeilor de serviciu și a manipulatorilor. Cu toate
acestea, este mai mare decât prevalența de 2,1%, care se găsește în
Etiopia [33]. După cum indică Garedew și colab. [14], condițiile de
mediu necurate și pregătirea slabă a ugerului ar putea expune
laptele crud la contaminarea bacteriană.
Nu Salmonella a fost izolat din lapte pasteurizat, brânză de vaci,
prăjitură cu smântână, sandwich cu ou și mostre de pizza. Chiar
dacă unele studii au raportatSalmonella izolarea din laptele
pasteurizat în Etiopia [26], pasteurizarea adecvată a laptelui, starea
sanitară bună a instalației de procesare și absența contaminării
după pasteurizarea laptelui ar putea fi factori posibili pentru probele
negative. Această constatare este susținută și de Garedew și colab.
[14], care a explicat că prin eficacitatea pasteurizării la instalația de
procesare putem minimiza contaminarea laptelui la un nivel mai
scăzut de-a lungul traseului de la vacă la instalația de pasteurizare,
precum și
6 BioMed Research International
în timpul procesării postpasteurizare. În plus, utilizarea temperaturii
potrivite pentru depozitarea produselor alimentare și a ingredientelor
utilizate pentru prepararea alimentelor, a mediului și a echipamentelor
de gătit curate, precum și o bună igienă a depozitării și a manipulatorilor
sunt esențiale pentru a reduceSalmonella contaminare. Cantitatea de
Salmonella ar fi putut fi prea scăzut pentru a fi detectabil prin metode
culturale în acest studiu.
În studiul de față, rezistenta la antimicrobiene Salmonella s-au
dovedit a fi 47,6% din totalul de 21 Salmonella izolate testate, ceea ce
este mai mic decât cel din studiile anterioare efectuate în altă parte în
Etiopia [25]. Acest profil de rezistență observat a fost mai mare decât
ceea ce au raportat alte studii în Etiopia (23,5%) [26] și în Senegal (17%)
[22]. Cu toate acestea, constatările noastre au fost mai mici decât 83%
raportate în Thailanda [24]. Chiar dacă are nevoie de o mai bună
înțelegere a utilizării antibioticelor în Etiopia, această variație a rezistenței
s-ar putea datora utilizării fără discernământ a antimicrobienelor în
producția animală fără prescripție medicală în sectorul sănătății animale,
ceea ce ar putea favoriza presiunea de selecție care a sporit avantajul
menținerii genelor de rezistență în bacterii. [34]. Acest lucru este susținut
și de o prevalență ridicată aSalmonella raportate de la oameni și diferite
animale alimentare, tulpinile având niveluri ridicate de rezistență la
medicamente [35, 36]. Recent, meta-analiza animalelorSalmonella
Izolatele rezistente la medicamentele utilizate împotriva salmonelozei
umane în Etiopia au arătat, de asemenea, că animalele de hrană sunt
surse de expunere umană rezistente la antibiotice. Salmonella
[35].
În studiul nostru, majoritatea izolatelor identificate sunt
rezistente la două sau mai multe antimicrobiene, în special la
tetraciclină (90%), sulfametoxazol-trimetoprim (40%),
nitrofurantoină (40%) și amoxicilină (30%). Salmonella rezistența în
această constatare a fost mai mare decât în studiile anterioare
efectuate în Etiopia [26, 32] și alte țări [22, 24]. Creșterea
remarcabilă a apariției rezistenței antimicrobiene înSalmonella căci
antibioticele menționate a fost probabil un indiciu al utilizării lor
frecvente atât la animale, cât și în sectoarele de sănătate publică din
Etiopia. Studiile efectuate în altă parte în Etiopia [35] au indicat, de
asemenea, că creșterea proporției de rezistenți la medicamente
Salmonella izolatele s-ar putea datora utilizării iraționale a
antimicrobienelor și inadecvării metodelor de prescripție și eliberare
atât în instituțiile sanitare publice, cât și în cele private ale țării.
Datorită accesului relativ limitat și prețului ridicat pentru obținerea
medicamentelor nou dezvoltate cu cefalosporină și chinolonă,
rapoartele privind prevalența rezistenței la antimicrobiene
Salmonella antibioticele cu preț relativ scăzut și disponibile în mod
regulat sunt alarmante pentru o societate cu venituri mici care
trăiește în majoritatea țărilor în curs de dezvoltare, cum ar fi Etiopia.
Cu toate acestea, este important de reținut că aceste antibiotice sunt
utilizate în mod obișnuit în medicina veterinară, iar infecțiile cu
aceste antibiotice rezistente.Salmonella izolatele ar putea reduce
eficiența tratamentului cu antibiotice. Constatarea acestui studiu
arată o rezistență puțin mai mică decât studiul raportat în Nigeria
(93,1%) [29]. În ultima vreme, frecvența rezistenței la medicamentele
antimicrobiene înSalmonella iar numărul de medicamente la care
tulpinile sunt rezistente a crescut la nivel mondial, în primul rând ca
urmare a utilizării antimicrobiene în producția de alimente.
Rapoartele recente au evidențiat, de asemenea, aparițiaSalmonella
cu sensibilitate redusă la fluorochinolone și alte medicamente [9],
care este asociată
cu eșecuri ale tratamentului și rezultate slabe în infecțiile
umane.
Acest studiu are limitări. Nu am identificat serotipulSalmonella
izolate pentru identificarea și caracterizarea tulpinilor din cauza
constrângerilor financiare și de laborator. În plus, nu am văzut
factorii de risc care ar putea promova contaminarea și/sau asocierile
Salmonella cu alimente de origine animală și profiluri de rezistență
la medicamente. Prin urmare, rezultatele acestui studiu ar trebui să
fie considerate ca punct de referință pentru evaluarea bacteriologică
aSalmonella izolate din alimente de origine animală, care vor fi
ulterior serotipate și confirmate ca agenți patogeni alimentari prin
studii viitoare în același cadru, inclusiv produse alimentare de
origine animală și vegetală.
5. Concluzie
Acest studiu a arătat că Salmonella Izolatele au fost identificate printre
produsele alimentare de origine animală, în special pentru carne și produsul
său tocat, ouă crude și lapte crud.Salmonella Rezistența la medicamente a fost,
de asemenea, observată pentru aproape toate antibioticele testate care sunt
utilizate în mod obișnuit atât în sectorul veterinar, cât și în cel al sănătății
umane, în această zonă de studiu și în alte părți ale Etiopiei. Această evaluare
bacteriologică aSalmonellaizolatele din alimente de origine animală pot fi
folosite ca punct de plecare pentru a îmbunătăți sistemul de supraveghere a
agenților patogeni de origine alimentară din oraș, precum și pentru a sprijini
birourile de igienă și salubritate pentru a evalua și îmbunătăți programele de
sănătate publică și de control al bolilor. Prin urmare, constatările noastre oferă
prevalența și rezistența la medicamenteSalmonella din alimente de origine
animală și să contribuie cu informații oamenilor de știință, precum și
cercetătorilor în domeniul sănătății publice pentru elaborarea de linii
directoare, precum și de reglementări privind siguranța alimentară, pentru a
minimiza răspândirea și rezistența alimentară. Salmonella specii.
Dezvăluire
Autorii sunt profesioniști veterinari și de sănătate publică și membri ai
temei de sănătate publică veterinară în subgrupul echipei de cercetare în
zoonoze și siguranța alimentelor de la Universitatea din Gondar. Aceștia
sunt implicați și interesați în studiile privind tuberculoza și zoonozele
transmise prin alimente și siguranța alimentelor.
Interese concurente
Autorii declară că nu au interese concurente.
Contribuțiile autorilor
Mebrat Ejo și Legesse Garedew au conceput și conceput
experimentele. Zabishwork Alebachew, Walelgn Worku și
Legesse Garedew au efectuat experimentele. Mebrat Ejo,
Zabishwork Alebachew și Legesse Garedew au analizat
datele. Legesse Garedew și Walelgn Worku au contribuit cu
reactivi/materiale/instrumente de analiză. Mebrat Ejo și
Legesse Garedew au scris lucrarea.
Mulțumiri
Autorii ar dori să mulțumească Universității din Gondar,
Etiopia, pentru sprijinul financiar acordat acestui studiu.
BioMed Research International
De asemenea, sunt recunoscători membrilor personalului
Facultății de Medicină Veterinară și Institutului de Sănătate
Publică, Universitatea din Gondar și Biroul Administrativ
Gondar. În plus, ar dori să aprecieze proprietarii unităților
de alimentație publică și personalul pentru cooperarea și
participarea lor la acest studiu.
Referințe
[1] RS Hendriksen, AR Vieira, S. Karlsmose et al., „Monitorizarea globală a
Salmonella Distribuția serovarelor de la organizația mondială a sănătății,
rețeaua globală de infecții transmise de alimente, banca de date din țară:
rezultate ale laboratoarelor de calitate asigurată din 2001 până în 2007,”
Agenții patogeni de origine alimentară și boli, vol. 8, nr. 8, p. 887–900,
2011.
[2] SE Majowicz, J. Musto, E. Scallan et al., „The global burden of
nontyphoidal Salmonella gastroenterită” Boli Infecțioase
clinice, vol. 50, nr. 6, p. 882–889, 2010.
[3] F. Käferstein, „Boalele transmise prin alimente în țările în curs de
dezvoltare: etiologie, epidemiologie și strategii de prevenire”,
Jurnalul Internațional de Cercetare în Sănătatea Mediului, vol. 13, nr.
1, p. S161–S168, 2003.
[4] FM Sánchez-Vargas, MA Abu-El-Haija și OG Gómez-Duarte, „
Salmonella infecții: o actualizare a epidemiologiei,
managementului și prevenirii,” Medicina de călătorie și boli
infecțioase, vol. 9, nr. 6, p. 263–277, 2011.
[5] E. Carrasco, A. Morales-Rueda și RM Garcı́a-Gimeno, „Cross-
contamination and recontamination by Salmonella în alimente:
o recenzie,” Food Research International, vol. 45, nr. 2, p. 545–
556, 2012.
[6] G. Tadesse, „Prevalența salmonelozei umane în Etiopia: o
revizuire sistematică și meta-analiză,” BMC Boli Infecțioase, vol.
14, articolul nr. 88, 2014.
[7] NA Feasey, G. Dougan, RA Kingsley, RS Heyderman și
MA Gordon, „Boala salmonelă non-tifoidă invazivă: o boală
tropicală emergentă și neglijată în Africa”, The Lancet, vol.
379, nr. 9835, p. 2489–2499, 2012.
[8] OMS (Organizația Mondială a Sănătății), Amenințarea în evoluție
a rezistenței antimicrobiene: opțiuni de acțiune, OMS, Geneva,
Elveția, 2012.
[9] OMS (Organizația Mondială a Sănătății), Rezistența la
antimicrobiene: Raport global de supraveghere, OMS, Geneva,
Elveția, 2014.
[10] C. Nyeleti, B. Molla, G. Hildebrandt și J. Kleer, „The prevalence
and distribution of Salmonellae in slaughter bovine,
slaughterhouse personnel and minced beef in Addis Abeba
(Etiopia)” Buletin de Sănătate și Producție Animală în Africa, vol.
48, p. 19–24, 2000.
[11] L. Garedew-Kifelew, N. Wondafrash și A. Feleke, „Identificarea rezistenței la
medicamente Salmonella de la manipulatorii de alimente de la
Universitatea din Gondar, Etiopia,” Note de cercetare BMC, vol. 7, articolul
nr. 545, 2014.
[12] B. Molla, D. Alemayehu și W. Salah, „Sursele și distribuția serotipurilor
Salmonella izolate din animalele alimentare, personalul abatorului și
produsele din carne de vânzare cu amănuntul în Etiopia: 1997–
2002,” Jurnalul Etiopian de Dezvoltare a Sănătății, vol. 17, nr. 1, 2003.
[13] G. Ejeta, B. Molla, D. Alemayehu și A. Muckle, „Serotipurile
Salmonella izolate din carne tocată de vită, oaie și porc în Addis
Abeba, Etiopia,” Revue de Medecine Veterinaire, vol. 155, nr. 11,
p. 547–551, 2004.
7
[14] L. Garedew, A. Berhanu, D. Mengesha și G. Tsegay, „Identificarea
bacteriilor gram-negative din punctele critice de control ale laptelui
de vacă crud și pasteurizat consumat în orașul Gondar și suburbiile
sale, Etiopia,” BMC Sănătate Publică, vol. 12, nr. 1, articolul 950,
2012.
[15] CSA (Autoritatea statistică centrală), „Republica democratică
federală a Etiopiei, investigație statistică centrală”, Raport
statistic, 2007.
[16] Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO) 6579,
Microbiologia alimentelor și a hranei pentru animale - Metodă
orizontală pentru detectarea Salmonella, Organizația
Internațională pentru Standardizare (ISO), Geneva, Elveția,
ediția a IV-a, 2002.
[17] CLSI (Institutul de standarde clinice și de laborator), Performanță
pentru testele de sensibilitate a discurilor antimicrobiene; Aprobat
Standardul, Documentul CLSI M02-A11, CLSI, Wayne, Pa, SUA, ediția
a 11-a, vol. 32, nr. 1, p. 1–76, 2012.
[18] SM Vindigni, A. Srijan, B. Wongstitwilairoong et al., „Prevalența
microorganismelor de origine alimentară în produsele alimentare cu
amănuntul în Thailanda,”Agenții patogeni de origine alimentară și boli, vol. 4,
nr. 2, p. 208–215, 2007.
[19] B. Bouchrif, B. Paglietti, M. Murgia et al., „Prevalence and
antibiotic-resistance of Salmonella izolat de alimente în Maroc”,
Jurnalul de infecție în țările în curs de dezvoltare, vol. 3, nr. 1, p.
35–40, 2009.
[20] P. Padungtod și JB Kaneene, „Salmonella la animalele alimentare și la
oameni din nordul Thailandei”, Jurnalul Internațional de
Microbiologie Alimentară, vol. 108, nr. 3, p. 346–354, 2006.
[21] MA Gallegos-Robles, A. Morales-Loredo, G. Álvarez-Ojeda și colab.,
„PCR detection and microbiological isolation of Salmonellaspp. din
carne proaspătă de vită și pepene galben”,Journal of Food Science,
vol. 74, nr. 1, p. M37–M40, 2009.
[22] A. Stevens, Y. Kaboré, J.-D. Perrier-Gros-Claude și colab., „Prevalența și
rezistența la antibiotice aSalmonella izolat din carne de vită
prelevată de la abator și de la comercianții cu amănuntul din Dakar
(Senegal)” Jurnalul Internațional de Microbiologie Alimentară, vol.
110, nr. 2, p. 178–186, 2006.
[23] MMS Dallal, MP Doyle, M. Rezadehbashi și colab., „Prevalența și
profilurile de rezistență antimicrobiană ale Salmonella serotipuri,
Campylobacter și Yersinia spp. izolat de pui și carne de vită, Teheran,
Iran,”Controlul alimentelor, vol. 21, nr. 4, p. 388–392, 2010.
[24] BA Gebre, „Screenizarea calitativă a reziduurilor de antibiotice și
identificarea rezistenței la antibiotice Salmonella din carne crudă și
gata de consumat în Thailanda,” Jurnalul Internațional de Științe
Avansate a Vieții, vol. 5, p. 51–64, 2012.
[25] L. Garedew, Z. Hagos, Z. Addis, R. Tesfaye și B. Zegeye, „Prevalența și
modelele de susceptibilitate antimicrobiană ale Salmonella izolează
în asociere cu statutul igienic din măcelăriile din orașul Gondar,
Etiopia”, Rezistența antimicrobiană și controlul infecțiilor, vol. 4, nr.
1, articolul 21, 2015.
[26] E. Zewdu și P. Cornelius, „Antimicrobian resistance pattern of
Salmonella serotipuri izolate din alimente și personal din Addis
Abeba, Etiopia”, Sănătatea și producția animalelor tropicale, vol.
41, nr. 2, p. 241–249, 2009.
[27] SA Bidol, ER Daly, RE Rickert și colab., „Multistatale outbreaks of
Salmonella infecții asociate cu roșiile crude consumate în
restaurante—Statele Unite, 2005-2006,” Raport săptămânal privind
morbiditatea și mortalitatea, vol. 56, nr. 35, p. 909–911, 2007.
[28] MM Ahmed, MM Rahman, KR Mahbub și M. Wahiduzzaman,
„Caracterizarea rezistenței la antibiotice Salmonella
8 BioMed Research International

spp izolate din ouăle de pui din Dhaka City,” Jurnalul de

cercetare științifică, vol. 3, nr. 1, p. 191–196, 2010.
[29] EO Ekundayo și JC Ezeoke, „Prevalența și profilul de sensibilitate
la antibiotice Salmonella specii din ouă și ferme de păsări din
Umudike, statul Abia”, Journal of Animal and Veterinary
Advances, vol. 10, p. 206–209, 2011.
[30] K. Begum, TA Reza, M. Haque et al., „Izolarea, identificarea și
modelul de rezistență la antibiotice a Salmonella Spp. din ouă
de găină, probe de intestin și de mediu.”Jurnalul farmaceutic din
Bangladesh, vol. 13, nr. 1, p. 23–27, 2010.
[31] NS Karshima, VA Pam, SI Bata, PA Dung și ND Paman, „Izolarea
Salmonella specii din lapte și produse lactate procesate local
comercializate pentru consum uman și factori de risc asociați în
Kanam, Statul Plateau, Nigeria. Journal of Animal Production
Advances, vol. 3, nr. 3, p. 69–74, 2013.
[32] T. Tadesse și A. Dabassa, „Prevalența și rezistența
antimicrobiană a Salmonella izolat din probele de lapte crud
colectate din districtul Kersa, zona Jimma, sud-vestul Etiopiei.”
Revista de Științe Medicale, vol. 12, nr. 7, p. 224–228, 2012.
[33] T. Liyuwork, T. Biruhalem, A. Sefinew, A. Haile, S. Zufan și
N. Haileleul, „Profil de prevalență și rezistență antimicrobiană a
Salmonella izolate din produse lactate din Addis Abeba, Etiopia”,
Jurnalul African de Cercetare în Microbiologie, vol. 7, nr. 43, p.
5046–5050, 2013.
[34] M. Gillings, Y. Boucher, M. Labbate et al., „Evoluția integronilor
de clasă 1 și creșterea rezistenței la antibiotice”, Jurnalul de
bacteriologie, vol. 190, nr. 14, p. 5095–5100, 2008.
[35] G. Tadesse, „A meta-analysis of the proportion of animal Salmonella
izolate rezistente la medicamentele folosite împotriva salmonelozei
umane în Etiopia. BMC Boli Infecțioase, vol. 15, nr. 1, articolul 84,
2015.
[36] B. Molla, A. Berhanu, A. Muckle et al., „Multidrog resistance and
distribution of Salmonella serovari la porcii sacrificați”,Jurnalul
de Medicină Veterinară Seria B: Boli Infecțioase și Sănătate
Publică Veterinară, vol. 53, nr. 1, p. 28–33, 2006.
 Inte e ti ție al s
P p de
nal de

rna J al nostru

iro
V
Adva nc es

BioMed Celule stem

log y
Jurnalul Internațional al

Cercetare Internațională Internaţional în Genomica

Hindawi Publishing Corporation Hindawi Publishing Corporation Hindawi Publishing Corporation Hindawi Publishing Corporation http:// Hindawi Publishing Corporation
http://www.hindawi.com Volumul 2014 http://www.hindawi.com Volumul 2014 http://www.hindawi.com Volumul 2014 www.hindawi.com Volum 2014 http://www.hindawi.com Volumul 2014

Jurnalul de

Acizi nucleici

Zo
jurnal de

o l o gy Inte rna tio nal Jo

Hindawi Publishing Corporation Hindawi Publishing Corporation

http://www.hindawi.com Volumul 2014 http://www.hindawi.com Volumul 2014

Su
h

Jurnalul de Cel științific

Transducția semnalului Jurnalul Mondial
Hindawi Publishing Corporation Hindawi Publishing Corporation http://
http://www.hindawi.com Volumul 2014 www.hindawi.com Volumul 2014

Genetica Anatomie Jurnalul Internațional al Avanseaza in

Cercetare Internațională Cercetare Internațională Microbiologie Cercetare Internațională Bioinformatica

Hindawi Publishing Corporation Hindawi Publishing Corporation Hindawi Publishing Corporation Hindawi Publishing Corporation Hindawi Publishing Corporation
http://www.hindawi.com Volumul 2014 http://www.hindawi.com Volumul 2014 http://www.hindawi.com Volumul 2014 http://www.hindawi.com Volumul 2014 http://www.hindawi.com Volumul 2014

Enzimă Jurnalul Internațional al Biologie moleculara Jurnalul de

Arheea Cercetare Biologie evoluționistă Internaţional Biologie marina

Hindawi Publishing Corporation Hindawi Publishing Corporation Hindawi Publishing Corporation Hindawi Publishing Corporation Hindawi Publishing Corporation
http://www.hindawi.com Volumul 2014 http://www.hindawi.com Volumul 2014 http://www.hindawi.com Volumul 2014 http://www.hindawi.com Volumul 2014 http://www.hindawi.com Volumul 2014