BENEFICIAR: ORASUL ZARNESTI REFACERE PODET STRADA 1 MAI, ORAS ZARNESTI. Documentatiei de avizare a lucrarilor de interventii PROIECT TEHNIC DE EXECUTIE PROIECTANT: S.C. Atelier de Proiectare GTT S.R.L. Faza: PTE + PAC Data: Mai 2019 REVIZIE 0NUMELE $1 PRENUMELE VERIFICATORULUI ATESTAT: Ang. Coman Costinel ADRESA Bucuresti, Calea Cringasi, nr. 8, BI. 18 , 8c. A, ap. 46, sect.6 N ;Data: 17.05.2019 ToVfax.0314 328 961; Tel: 0726 373 699 Conform registrului de evidenta Referat, privind verificarea de calitate la cerintele A4,B2,D a proicctului: “ REFACERE PODET STRADA 1 MAI, ORAS ZARNESTI" Faza: P.T.E.+ P.A.C. Le Date de identifteare - + DENUMIRE LUCRARE: * REFACERE PODET STRADA | MAI, ORAS ZARNESTI". + BENEFICIAR: UAT ZARNESTI, JUDETUL BRASOV; « PROIECTANT: S.C. ATELIER DE PROIECTARE GIT SRL, + AMPLASAMENT; Ores Zamesti,st.1 Mai, judetul Brasov - punte pietonala peste paraul Barsa, «Data prezentarii proicetului pentru verificare: 16.05.2019 2. Caracteristicite principate ale proiectutui si ate constructiet Solutia prezentata — punto pietonata L=24.0m si latime cale de 1.50m Dupa schema statica structura este o grinda cu zabrele-simplu rezemata, Elevatile culeelor sunt din beton armat fundate direc. Racordaril cu terasamentele sunt asigurata prin interrediul unui pereu de beton si anrocamente in la baza. Puntea este proiectata cu contrasageata de 500m, Suprastructura Tablier metalic ce va asigura un gabarit de 1.50m rigidizat in planul parapetulu (rinzi cu zatrele. Calea de rulare va fi din taba striata cu grosimea de min.3 mm asezata pe longrine 5 buc UNP80 aranjte longitudinal, Grinzile structri de rezistenta sunt alcdtuite din teava rotunda, laminate la cald cu diametru de 159mm x 12mm, (care formeaza tape grinaiinferioara si superioara a grinaii cu zabrele) aranjate in planul parapetuli. Grinzile cu zabrele sunt slcatuite din diagonale ascendente si descendente, montant ca elemente de rigiizare din teava rotunda 82.5 x 8mm. Toate elementele metalice al tablierulul va fi protejate anticoroziv cu un strat de grund pesivant si doua de vopsea, cexceptie facand parapetul de siguranta care ve fizincat. De asemenea toate suprafetele de beton expuse mediuul vor protejate anticoroziv Jnfrastructura- cule Fundatile se vor executa din beton simplu nearmat C20/26, Elevatile se vor executa din beton etmat C3097 si BST50O. Beloanele in contact cu pamentul se vor hidroizola cu emulsie bituminoasa etoanele fetelor vazute la eleva - se vor zugravi cu vopsele speciale pentru betoane expuse la intemperi Recordari cu terasamentele: Recordarea terasamentelor se face prin intermediul pereuli din altia minor. Dupe decolmatare si reproflare albie,talvegul cuprins intre pereu se va amenaja cu un pat de anrocamente cu diametru minim 40cm si grosime medie de 70cm. ampele de acces se vor amenza siracorda pang la cae de acces existente(srada 1 Mai, rotuare etc). 3. Documente ce se precinté la verificare : ‘* Memoriu tehnic, Program faze determinante, Caiete se sarcini, Breviare de calcul, Cantitati de materiale ‘+ Plange desenate 4. Concluzii asupra verificarit Tn uma verificarii se considera ca proiectarea Incririlor sa facut corespunzitor normelor si eerintelor de proiectare, semnancu-se si stampilandu-se conform indrumatorului Am predat 6 exomplaze VERIFICA TORT RIGS} Am primit 6 exemplareatelier de proiectare GTT srl, Covasna architecture - engineering « planning LISTA DE SEMNATURI: sef project ing. Adrian Costea Proiectant de specialitate ing. lon Cociorva 2 L cm Cconact atl de proectare GT ert jet Covasra,cormna Valen, st: Prinéple 2204 E-aulediproacerostiognalicom e940 788 180 B18 2 122 429 458 ROLES, JS2O12atelier de proiectare GTT srl, Covasna EF OCERE POO architecture - engineering - planning BORDEROU A. MEMORIU TEHNIC + PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII PE PARCURSUL EXECUTIEI; - BREVIARE DE CALCUL; DEVIZ GENERAL; LISTE DE CANTITATI CAIETE DE SARCINI B. PIESE DESENATE 000 - PLAN AMPLASAMNET; 001 — PLAN DE SITUATIE; 002 - SECTIUNE TRANSVERSALA; 003 - DETALI| UZINARE; 004 - DETALII UZINASE: Ceniact ator de prolectate GTT sed JideRCovesen corns Vell, st Poncpale 2204 calle dep viaroyti2onalicon lured 799 80814 4 742479 469 Reva, 4350012,ERE PODET STRADA atelier de prolectare GTT srl, Covasna $ZARNESTI architecture - engineering planning A. PARTI SCRISE |, MEMORIU TEHNIC GENERAL 4, INFORMATI GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE. 4.1, Denumirea obiectivului de investitil “REFACERE PODET STRADA 1 MAI, ORAS ZARNESTI. 4.2, Amplasamentul Oras Zarnesti, str. 1 Mai, judetul Brasov - punte pistonela peste paraul Bersa, 1.3, Actul administrativ prin care a fost aprobat(a), in conditile legii, studiul de fezabilitate/documentatia de avizare a lucrarilor de interventii 1.4, Ordonatorul principal de credite Primaria Zarnesti 1.5. Investitorul Primaria Zarnesti 1.6, Beneficiarul investitiei UAT Zamesti 1,7, Elaboratorul proiectulul tehnic de executie S.C, Atelier de Proiectare GTT S.R.L. 2. Prezentarea scenariului/optiunii aprobat(e) in cadrul studiulul de fezabilitate/documentatiel de avizare a lucrarilor de interventii Puntea se afl pe str. 1 Mai din orasul Zamesti,judetul Brasov ce asigura accesul pietonal peste paraul Barsa. Dupa modul de executie structura existenta este alcatuita din 2 grinzi metalice profil 1200 si podina din lemn executate pe 2 deschideri cu o lungime totela de ~23.77m, Puntea asigure un gaberit de trecere de maxim 1.0m, In urma vituri din toamna anului 2018 puntea a suferit degradari majore- tablirtorsionat si podina rupta. In cadrul documentatei de avizare a lucranlor de interventia a fost aprobata din punt de vedere tehnico economic solutia ,Solutia |- Executie punte pietonala structura metalica ce va asigura un gabarit de maxim 1.5m latime. Infrastructure vor fi cull din beton arma fundate direct. Abia in sectiunea punti se va pereia Contact sald protactare TT etd ust Cove, commune Vale, str Pinca 2244 Es weerdprinctrgt@gmaicom esd 88 189814, 4072 49 453 Roerossrs, Nas6i012 ZzCERE PODET STRADA 1A, ORAS 2 atelier de proiectare GTT sr, Covasna architecture - engineering - planning 2.4. Particularitati ale amplasamentului, cuprinzand: a) descrierea amplasamentului Orasul Zamesti este asezat in compartimentul depresionar Zarnesti — Baraolt, la poalele muntilor Piatra Craiului si este o buna baza de plecare pentru traseele turistice si de catarare din masiv, Principalul drum de acces este DN73A. Cai de acces spre Zamest: - Din Brasov distanta este de aproximativ 25 Km pe DN 73 - DN 73A, - Din Poiana Marului 7 Km pe DN 73A, din Sercaia 38 Km p2 DN 734; - Din Bran7 Km pe DN 73 -DN 734. Distanta pana in orasul Rasnov este de 10 Km pe DN 73A, pana la Pitesti sunt 120 Km pe DN 73, pana la Bucuresti pe DN 73 si DN 1 sunt aprox. 160 Km, pang la Sibiu sunt aprox. 150 Km. Orasul Zamesti se invecineaza: ~ la nord comunele si satele: Harseni (Harseni, Copacel, Malinis, Margineni, Sebes); Sinca (Sinca Veche, Bucium, Ohaba, Persani, Sercaita, Valcea); Poiana Marului Poiana Marului, Pattn, Intre Vai, Since Nou); Vulcan (Vulean, 1 Mai, Holbav); - laestorasul Rasnov; - la sud comunele si satele; Bran (Bran, Predelut, Simon, Poarta Bran); Moeciu (Moeciu de Jos, Cheia, Drumul Carului, Magura, Moieciu de Sus, Pestera); - la sud-vest: Podul Dambovitel, Rucar, judetul Arges. Orasul Zarnesti centru industrial, politic si administrativ inglobeaze localitaile: Zarnesti, Tohanu Vechi si Tohanul Nou pe o suprafata de 208,74 km2. b) topogratfia; Amplasamentul in teren care face obiectul prezentei documentati este or. Zamesti, str. 1 Mai pe firul Barsei Studille topografice s-au executat utilizand echipamente mademe si progreme adecvate lucrerilor de drumuri, acestea fiind realizate in sistem Stereo 70 plan de referinta Marea Neagra 1975, respectand normativele impuse de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografe, ¢) clima si fenomenele naturale specifice zonei; Ciimatul ocalitati Zamesti prezinta caracteristicile unui climat submontan de tranzitia, cu temperaturi medi ale 20, pentru tntreg tronsonul de drum. VALOAREA MAXIMA A INDICELUI DE INGHET este 130max = 636, valoarea medie pentru cele mai aspre trei ierni este [3/30med = 537, iar pentru cele rai aspre cinci iemi este [5/30med = 493, conform STAS 1709/1-90, Herta intensitai temperatura Romaniel Harta intensit€ti vanturilor din Romania, onto stair de proietareQTT srk judoul Coreen, comuna Valcol, st, Petpala 224A E sleleriepioncarat@gralleom 140788 180814, 940 742 479 4855 RoReressTY, er60012 4EFACERE PODEy atelier de proiectare GTT srl, Covasna wa), ORAS ZARNEST] architecture - engineering - planning Zonarea dupa adancimes maxima de Inghet. ‘Adancimea de inghet este de 1.00-1.10em, conform STAS 6054-77 4) geologia, seismicitatea; Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul se incadreaz’ in sesul aluvial al depresiuni Bragovului, situata in interiorul arcului carpatc, avénd o forma pland, cu o usoara tnelinare de la sud spre nord. Ansamblul caracterelor geomorfologice relevé;, tn lini mari, existenta unui adevaret complex depresionar, amplasat la contactul dintre Cerpafi Orientali si Carpafi Meridionali gi compus din Tara Barsei propriu-zisa cu anexele depresionare: Zémest- Tohan, Viddeni, culoarul Maierus (Feldioara - Augustin) si Baraolt Depresiunea s-a format probatil in Pleistocen prin fracturarea si scufundarea unei mase importante a Cerpatior de Curbur8, Prin inundarea depresiuniis-a format un mediy lacustru marin caracterizat printr-o sedimentare intensa (predomind conglomerate, mame, argile, bolovénigur, prefur' gi nisipuri dispuse stalform sau lenticular incrucigal). La inceputul Cuaternarului apele s-au retrs sI intreg edficiul a fost supus eroziunl de c&tre agenti exteri, rezultind umplutura depresiunl,constituita din mame, argile si prundisur. Din pune de vedere hidragrafie paraul Barsa face parte din bazinul hidrografic Ol, Bazinul paréului Bérsa, cu o suprafata totelé de peste 900 km? se desfasoard pe tel trepte de relief cistincte Partea superioara a bazinului, respectiv cursurile superioare ale pardului Barsa, paraului Turcu si pardului onact Aer Se rota OT st jude Cots, muna Vee, Pinal 2244 E stelerdopiecarogtgratcom 40 788 180 814 €0 7 479 45 Rovaressri, sanszor2 5STRADA 1 MAl, ORAS atelier de prolectare GTT sil, Covasna architecture - engineering - planning Ghimbasel cuprind versenfi nordic! ai Masivului Bucegi, masivului Piatra Craiull, extremitatea esticdi a munfior Fagaras si versanfi sudici ai munfilor Persani, Partea mijocie a bazinului cuprinde zona colinara piemontana Sohodol - Bran si in fine partea inferioara cuprinde sectoru| vestic al depresiunii Tara Barsei. Datele morfometrice ale bazinului la nivelul sec{unii Zarnesti sunt redate in tabelul de mai os: ‘In afara retelei cu scurgere permanent’, in acest bazin se gasesc o serie de cursuri de apa cu regim temporar, avénd debite numai tn perioadele ploicase, Au aspectul unor v8l torentile, care tn timpul plllor sunt supuse unor procese de eroziune intense, atat in albie c&t si pe versenti, materialul find transportet spre cursul principal. Bazinul superior are o alimentare mixt& pluvio-nival’ datorité predominérireliefului montan; alimentarea subterand este reprezentata de izvoare carstice cu debite semnificative si izvoare la baza versantilor montani. In parioada de iama se acumuleaza in zona montana un strat de z4pada de cca 50 - 80 cm, ce are o duratd de 4 - 6 luni gi care este cedat treptat in perioada martie - aprile. in partea depresioner& a bazinului, ponderea o define alimentarea pluviala. Apele subterane apartin corpului de apa ROOTO2/Depresiunea Bragovului, de tip poros, cu nivel liber, alimentares corpului de ap find de tip pluvio - nival Apele subterane - fteatce se definesc, in funcyle de condijile geclogice, pe dou’ zone: cea montana, unde stratul acvfer se afa de regula la adéncime, si cea joasa (incluzand sesurile depresionare ale Brasovului si Fagarasului, lunca gi terasele Oltului), unde stratul aovifer este bogat si prezint& calitéji corespunzétoare unei utilizari diversificate. Jn general, acviferul situat in depresiunea Bragovului este de tip radial divergent, avand directiile de curgere orientate aproximativ S - N pentru zona de ges, NV - SE pentru zona piemontana din vestul pardului Barsa si SE - NV pentru zona piemontand din estul acestuia, Acest tip de acvifer indicé 0 zona de alimentare din precipitatil (parte componenté principala) si scurgere superficialai provenité din zonele invecinate, Stratele acvitere de pe amplesementul studiat sunt cantonate in depozitele eluviele actuale si subactuale, in pietrigurile si bolovanigurile de varsta Pleistocen superior - Holocen inferior. Directia generalé de curgere a apci ‘subterane este de la sud vest spre nord est. Pe amplasamentul pe care se vor executa fundatille podetelor, curgerea apei subterane se realizeaza intre paraul Barsa si depozitele din terasele pArdului, pardul alimenteazi acviferul freatic din terasd, in perioadele secetoase, respectiv acviferul freatic alimenteaz pardul in cele ploloase. ‘Nivelul hidrostatic se gseste la ad&ncimi mici, de circa 2 - 3 m si are un nivel fluctuant, avand in vedere cele mentionate anterior. Podul este amplasat pe ambele maluri ale pérdului Barsa si pe cursul acestuia In urma studiului inundabiltate efectuat de S.C. APATUS S.R.L. pentru acest amplasament rezulta ca culeele podului se aflé in zonele inundabile de pe ambele maluri ale paraului. Pentru orasul Z&rnesti nu a fost intocmita harta de rise la alunecéri de teren, dar putem face urmatoarele aprecier: - ambele obiective sunt amplasate pe o zona plana, cu roci sedimentare stratificate, cu strate in pozitie orizontalé; - cantitatile de precipitatii sunt moderate, curgerea acviferului freatic are loc la gradientj hidraulici foarte mici; pe amplesament vegetatia este doar spontata, si nu exista constructil. Avand In vedere cele prezentate mai sus, se poate aprecia ca gradul de potential la alunecairi de teren este scdzut, cu probabilitatea de producere a alunecarilor practic zero, Conse: solr de prlectare GTT eit jude Covasna, caruns Vac st. Pringle 248 , selorsopciecargtiagnalicon db 798 180 644, 40 742 409 463 RoaaTBsars, vansaon2 6atelier de prolectare GTT stl, Covasna REFACERE PCDET STRADA {MA CAS ZIRE architecture - engineering - planning Forajul geotehnic nr. 1 - mal drept strada 1 Me - 0,00 m +- 0,40 m: sol vegetal argos, de culoare neagra, uscat; 0,40 m +-6,00 m: ptr mare (dimensiunile fragm. = max. 150 mm) cu nisip, netndesat gi cu intercalati centimetrice de praf argilos; Forajul geotehnic nr. 2 - mal stang strada 1 Mai: - 0,00 m 0,35 m: sol vegetal argilos, de culoare neagré, uscat; = 0,35 m +-6,00 m: pietrig mare (dimensiunile fragm. = max. 170 mm) ou nisip, neindesat si cu intercalati centimetrice de praf argilos; CONCLZUIILE STUDIULUI GEOTEHNIC: 1h urma cercetarlor efectuate pe teren, se constaté cd din punct de vedere geotehnic nu existé factori care ar putea influen{a negati stabilitatea terenului de fundere a vitoarelor construct Terenul poate fi considerat un teren bun pentru fundare. Pe amplasament nu s-au executat excavati si nu exista supraincareari locale. De asemenea, nu s-au produs fenomene care s& fi afectat terenul de fundare (inundar,incendi, etc). Masuri speciale Nu sunt necesare mésuri speciale de exploatare a constructor impuse de condijile de taren si de cele legate de apa subterana, Interpretarile $i ecomeandeile din prezentul studiu sunt elaborate pe baza informatilor de ordin tehnic culese din teren, a informatilor provenite de la alle lucréri executate in apropierea amplasamentului, a experientei supra conditilor geotehnice din zona si din literatura de specialitate, Trebule mentionat faptul c& pe anumite zone ale amplasamentului, pot aparea potentiale condi nefavorabile de fundare. In cazul oricérei modificéri privind amplasamentul sau in structurle proiectate (neconcordante f2t& de stuciul geotehnic), se va informa S.C, APATUS S.R.L., pentru abordarea eventualelor investigati suplimentare privind terenul de fundare, Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93 Zonarea seismica a teritoriului Romanie’’, perimetrul cercetat se incadreaza in macrozona de intensitate 6.5, cu perioada de revenire de 50 de ani, Contac atelir de proiectare TT sit beet Corasna,comuna Vacca, st. Panipat 2244, E allenloictgt al.com 940 788 180898 20 742429458 Roasreasry,sarec012 *atelier de proiectare GTT si, Covasna REFACERE POCET STRADE 1 MA, RAS ZARNESTI architecture - engineering - planning Conform normativului P100-1/2013 ,Cod de proiectare seismica - Partea I, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 225 ani si 20% probabilitate de depasire in 50 ani, este: ag = 0.20 g, iar perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Te = Zonarea teritoriuluiin termeni de volori de varf ale acceleratiel terenulul pentru proiectare ag. $4in termeni de perioada de control (colt), Te, a spectrului de raspuns. Zonarea seismica a teritoriului Romaniei. contact salir de proieetare TT rk {dtl Corso, comuna Vode, ss, Princpla 2A E stciertprieczrgt@malcom tin 788 180814, 012 429 453 OATES, 32072 8-~ atelier de proiectare GTT sil, Covasna FE FOCET STRADS { Ma, ORAS ZRRNESTL architecture - encineering - planning €) devierile si protejarile de utilitati afectate; Projectul nu prevede devieri de utilitati. Pe timpul executiei utilitatile existente vor fi protejate. f) sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si altele asemenea pentru lucrari definitive si provizorii; Nu este cazul, 4g) caile de acces permanente, caile de comunicatii si altele asemenea; ‘Accesul catre amplasamentul lucrarii se face pe str. 1 Mai. h) caile de acces provizoril; Nu este cazul |), bunuri de patrimoniu cultural imobil, Nu este cazul 2.2. Solutia tehnica cuprinzand: a) caracteristici tehnice si parametri specifici obiectivului de investitii; Proiectarea lucrarior a avut in vedere sporirea confortulu si sigurantei circulate pietonale, stoparea efectelorviturlor atat asupra punctului de trecere / punt pietonale. Prin realizarea lucrarilor propuse in cadrul proiectului, toate amplasamentele propuse vor fi aduse intr-o stare care sa corespunda cerintelor de calitate prevazute in Legea 10/1996 si anume rezistenta si stabilitatea la actiuni statice, dinamice si seismice, durabilitatea sigurantel in exploatare, igiena, sanalatea oamenilor protectia si refacerea mediului, b) varianta constructiva de realizare a investit Projectul consta in inlocuire punte pietonala, Lucrarile se vor executa cu inchiderea circulatiei (izolarea zonei). 6) trasarea lucrarior; Trasarea lucrarilor se va executa conform standardelor de referinta: * STAS 9824/0 -1987 - trasarea pe teren a constructillor " STAS 3446/2- 1986 - bome prefabricate pentru materializarea pe teren a retelelor topografice Trasarea pe teren a punctelor ce definesc axele proiectate ale lucrarii consta in determinarea si reperarea Punctelor caracteristice care definesc amplasamentul lucrari Pentru trasare si materializare se vor folosi planul de situate si planul topografic al zonei, precum si profilul longitudinal si se stabilesc urmatoarele elemente: axul si repere de nivelment cu valoarea lor absolut, fixate cu ‘ocazia ridicarilor topagrafice 4) protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santior; La exeoutia lucrarilor se vor respecta urmatoarele acte normative: ~ Norme generale de pratectia munci - Ministerul Muncii si Protectiei Sociale 1998 conc: ler Se proketae GTT st fenton, ana Ve, Pinca 2044 E stekatsroecaegt@aratzim te a0 768 60420 DAD RORsreNsI, anea0%2 9ERE POOET STRADA 1 WAL, ORAS ZRNESTI atelier de proiectare GTT stl, Covasna architecture - engineering - planning ~ Legea Protectiei Munoi nr, 90/1896 - Norme generale de protectie impotriva incendillor la proiectarea si realizarea constructillor si instalatilor probate prin Decret nr. 200/997. = Nore generale de prevenire si stingere a incendillor, aprobate prin odin comun MLL. - MILP.AT. or 381/1219/M.C 103.03, 1994 = P.118/1998 Norme tehnice de proiectare sireelizare @ constructor privind protectia la actunea focului ~ SRHD 637 $1 : 2004 instalatielactice cu tensiuni nominale mai mari de Thy in curent alternativ, = STAS 12:604/6/90 Protectia impotriva electrocutarior prin atingere inditecta, instalatil electice fixe. Prescriptii = Codul rutierin vigoare in Romania; = STAS 1848/7 (Siguranta Traficului - Marcaje Rutiere) La executia ucrallr se vor respecta prevederile HG 300/2006 in ceea ce priveste Planul de securtate si sanatate amuncii Conform anexei 2 din HG300/2006 factor de rise cei mai frecventi posibili sunt 1. Factori de rise care depind de exeoutant prin: a) actiuni gresite b) omisiuni in efectuarea sercinii de munca a) Actiuni gresite pot fi executarea defectuoasa de operati: comenzi, manevre gresite,utllzarea gresita a mijloacelor de protectie desi executantul a fost instuit; intarzieri sau devansarl in efectuarea unor operatii de munca; efectuarea de operatil care nu sunt prevazute de sarcina de munca; stationarea in zone periculoase; alimentarea sau oprirea alimentari cu curent electri; cadere la acelasi nivel sau de la inaltime b)——Omisiuni pot f « omilerea unor operat dn tehnologia de lucruimpusa * neutilizarea mijloacelor de protectie din dotare 2, Factori de rise care depind de sarcina de munca impusa muncitorulu + eforiul prea mare al personalului muncitor operat de lucru gresite * operatii de lucru fortate + rtm mare de lueru ‘« solicitarea muncitorului peste posibilitatile acestuia 3. Factori de rise care depind de mijoacele de productie a) Factor de rise mecenic + alunecari, rasturare, cadere, surpar, prabu: ‘+ suprafete periculoase (alunecoase, intepatoare, taioase); conact stale de proketare GT srt [uted Corsne comusa Vel, st, Pipala 244 E aleierdpriecaregspna oom ae sa0 708 10814, 40 722420 459 Racareasrs, nanso0%2 10atelier de proiectare GTT sit, Covasna REFACERE PODET STRAD? 1 Wal, ORAS 28 architecture - engineering - planning + recipient sub presiune neprotejat b) _Factoride rise electric ‘* _atingerea directa sau indirecta a instalatilor si echipamentelor tehnice aflate sub tensiune. 4, Factori de risc care depind de mediu ‘© temperatura aerului; + umiditatea aerului; = vibra © zgomot Pentru diminuarea acestor riscuri se vor lua urmatoarele masur: + Cunoasterea si respecterea cu stctete @ prevederior legale in domeniul seouritati si sanatati in munca de catre intreg personzlul care participa la realizerea obiectvului (conducator si executant); * Dotarea corespunzatoare cu mijoace de protectie a echipamentelor tehnice si verifcarea periodica a acestora din punct de vedere tehnio; * Dotarea cu echipament de protectie a muncitorior, + Realizarea semnalizeri de securitale la ocurile de munca; + Veriicarea medicala a slariatlor in vederea asigurari stari de sanatate corespunzatoare sarcinii de munca; + Organizarea primuli ajutor. ‘Asiqurarea circulatiei pe timpul execute! lucrarlor se va face conform ‘Instructiunilor privind conditle in care organele de administrare a drumulor publice pot insfitui restrict sau inchide circulatia, ca urmare @ lucrarlor ce se executa in zona drumurilor public’ Toate punctele periculoase vor fi semnalzate cu panouri de avertizare amplasate vizibl si iluminate noaptea Prin caracterul lor, lucrarile in marea lor majoritate vor fi in contact direct sau in apropierea spatiului de joaca, Pe acest cansiderent se impun luorari sigure de semnalizare, de izolare, protectie si separare a zonelor de lucru si de 0 permanenta supraveghere a executie ¢) organizarea de santier, Organizaree de santier se poate amplasa in apropierea amplasamentulu, existand la indemana, aiat sursa de apa cal side energie electrica, amplaserea acestela facendu-se cu aprobarea Beneficierului si acordul locuitorior din zone, Toate aceste lucrari nu au caracter definitv, astelincat la terminarea obiectivulul trebuie sa fie dezafectate in totalitate, iar zonele afectate de organizaroa de santier vor fi curatato, in conformitate cu normele si legile de protectia mediului comact sels de proectare GT stat {se Corasna, coruna Valea, et. Pra 294 atalerlopiesergt@gna.com asa 788 180874 A072 476 458 Rowareasry, sarno%2 7atelier de proiectare GTT stl, Covasna architecture - engineering - planning ‘Il, MEMORII TEHNICE PE SPECIALITATI a) Situatia existenta; Pentru stabilirea stari tehnice actuele @ punti au fost inregistrate/analizate defectele si degraderile existente, in conformitate cu Normativul AND 62/2002 “Instructiuni tehnice pentru stabiirea starii tehnice a unui pod’ si cu “Manual privind defectele $i degradarile aparente la podurile si pasajele rutiere $i indicarea metodelor de remediere" (indicativ AND 534 ~ 1998). Cele mai importante constatari, observafi, defecte si degrada inregistrate la punte sunt urmatoarele © Puntea este afectata de viitura din tomna anului 2018. + Elementele structurale: grinzle metalice sunt torsionate, iar podina cu elemente lips + Pita nu a fost inspecatata deoarece este acoperta cu vegelatie si gunoaie aduse de ape, Cale si echipamente tablier: * Podina de lemn pe grinzi metalice profile tip 1200 (Torsionate). Suprastructura: © 2Grinzi metalice prof tip 1200. Infrastructur + Culei din beton armat si pila lamelara din profile metalice. Albie, rampe de acces: ‘* Albia este plina de vegetatie E tehnice sunt: Pentru asigurarea accesului peste paraul Barsa la parametriinormali de exploatare corespunzatori normelor in vigoare se propune: executie punte pietonala nova cu asigurarea unui gabarit de 1.50m. In cadrul documentiatie la faza DALI @ fost efectuata analiza comaparativa intre solutile recomandata, Solutia agreata de Expert fehnic, Prolectant si Beneficiar este .Execulie punte tabler- structura metalica’. b) Solutia proiectata; Executie punte pietonale structura metalica ce va asigura un gebarit de maxim 1.5m latime Puntea va avea 0 lungime de 24.00m si latime de 2.12m Executie punte piotonala: infrastructuri de beton si suprastructura din confectie metalica, Dupa schema statica structura este o grinda cu zabrele - simplu rezerata. Elevatile culeelor sunt din beton armat fundate direct pe un teren bun de fundare. Elevatile sunt culei masive de greutale din beton C30/37 ermate construct. Culeile sunt dezvoltate cu zidurile garda fara ziduriintoarse, Racordarile cu terasamentele sunt asigurate prin intermediul unui pereu in albia Puntea este projectata cu contrasageata de 50cm. ‘Suprastructura: Tablier metalic ce va asigura un gabarit de 1.60m rigidizat in planul parapetului (9 Calea de rulare va fidin tabla striata cu grosimea de min 3mm asezata pe longrine longitudinal Contact slate proce OTT att [uel Cosa, runs Vk, st: Proogla 268 Esterase ign ir Sans e064 0 10 70483 ovsossr,Jiwssc0%2 R“y atelier de prolectare GTT stl, Covasna EFLOERE PODET STRAD® Grinzle structuri de rezistenté sunt alcdtuite din teava rotunda (féra sudurd), laminate la cald cu diametru de 159x12mm, (care formeaza talpile grinziiin‘erioara si superioara a grinzi cu zabrele) aranjate in planul patapetului. Grinzile cu zabrele sunt alcatuite diegonale ascendente si descendente, montanti ca elemente de rigidizare din teava rotunda 82.5 x 8mm. Toate elementele metalice ale tablierulu va fi protejat anticoroziv cu un strat de grund pasivant si doua de vopsea, exceptie facand parapetul de siguranta care va fizincat. De asemenea toate suprafetele de beton expuse mediului vor f protejate anticoroziv, Se recomanda asigurarea unei protecti anticorozive pentru tablierul metalic conform STAS 10702/1-83, cu durata lunga, intre 15-20 ani Infrastructura - culei: Infrastructuile sunt culei de grevtate fundate direct sub cota afuietilor de calcul cu cel putin 4.50, Fundatile se vor executa din beton simplu nearmat C20/25. Elevatiile se vor executa din beton armat C30/37 si BST500. Betoanele in contact cu pamantul se vor hidroizola cu emulsie bituminoasa, Betoanele fetelor vazute la elevati - se vor zugravi cu vopsele speciale pentru betoane. Racordari cu terasamentele: Recordarea terasamentelor se face prin intermediul pereulu din albie minora, ( Se va executa 5.0m de pereu in ~amonte de punte si 250m in aval). Dupa decolmatare si reprofilare albie, talvegul cuprins intre pereu se va amenaja cu un pat de anrocamente cu ddiametru minim 40cm si grosime medie de 70cm. Rampele de acces se vor amenaje si racorda pana la calle de acces existente (strada 1 Mai, trotuare etc). La cepetele punt se vormonta cele un stalp de luminet zona de acces si punte. Categoria de importanta a obiectivuli: Conform "Metodologiei de stabilre a categoriei de importanta a constructilor’, aprobata prin ordinul MLPAT nr. 31/N din 02 octombrie 1995, A Importanta 1, oamenl implica droctn azul unr ctu de oonsctt vitae §i,careniirplicaindret in cazl uno distunct ala construc . craton valuta ofc perouloase azul not isu a le consult 2 Tmporania | fi ma¥nen comuntl cne apd enclose naan abe secivaconomicast | iv, burr adapnete te enact. cultrala _. prtse pa care rte conciec a'ncomunta especie Vis siviaslinprtanis enor especive ‘il, masura in cae fealzarea si explores constuchal nervine In pertubarea roca natural sia med const ‘Vill. gtedulde infuenia nfavorabila supra mesiull netural scons inc_cl tin protelateahofacerea medi natural si constut. coma, stale deprleetare CTT at [nell Covasne, coruna Valles Pence 2248 E atlendosoccrestaaraloom 9 708 80 B14, a 742 4204 Rowsressri, sars20%2 Bctare GTT stl, Covasna REFACERE P ngineering - planning 4 Necesittes ert | 1. rela de ubtzare preconzala, in considerere 1, sua de uilzare in care pefarraniee acauitior constucive depind do cunossierea evel urate! do utiizare | scjunor joker) pe cura do ub, (ertitenta) 4iii, masure in care performantele functionale depind evolufa cerintelor pe ture de uta, 6 Nevesiatea 7, masura in care asiguateasolullor consirucve, dependenia de conde de aceparila condita | ten ide mis Yocaledeterens!medtu_| i, mcaua in cae cone lle de len sido medi eiluaza devrait. iti, mesura in core condiife locske deteren si de medi deterrina tcltamosun coos pei explairea cost, 6 ‘Volumul de 1. ponderea volumull de munca s de materiale inghabate ‘munca si do ji, volurul si complextaten cniviailor necesare pentru meniinetea perormanteloe mterisle construc pe curata de exsionta a acest, ee ‘fi, vial deosebite in exploatrea consiuciol impuse de functiieaoestla, ( WieiTepedataliomenteretenie PCT ~_Inexistent o Redus 1 Mediu 2 z 6 Apreciabi Ridicat CATEGORIA DE IMPORTANTA A LUCRARII Exceptioanal (A) - e 8. = Reduse (D) <5 t K(n) jeanne Pin) T_| Importanta vtala 100 tse ap 2 3 2,__| Imporianta sociateconomica si cufurala 700 ara eedaap =e 3 3_[Implcare ecotogica 700 ones 2 ‘Necesitatea luarii in considerare a duratei de 1.00 6 6 1 4 utilizare | Necesitalea adaplari la condiile locale de TO eee 2 a teren si mediu | Volum de munca si materiale necesare TOO Sea|zny 82 2 TOTAL 47 Lucrarea se incadreaza in categoria de imporlanta C — Constructii de importanta normala. Contact ater de proiectave OTT sed ‘el Cevasra comune Val, tr: Prcipls 2244 Eableceprecract@enalcor Mi s40 728 60 814, 80 742920869 ozersesr, tas20%2 cryalelior de proiectare GTT srl, Covasna REFAOBRE PODET STRADA 1 MAL, architecture - engineering - planning Domeniul de verificare al proiectului conform categoriei de rezisten{é, stabilitate gi siguranfa in exploatare: © Ad pentru rezistenta si stabilitate * B2 pentru siguranta in exploatare * D pentru igiena, sénatate si mediu Caracteristicile tehnice si parametrii specifici investitiei rezultate in urma realizarii lucrarilor de interventie. © Lungimea totala punte 24.00m; + _umar deschiderisilungimea lor 1x 24.0m, + _Lalime parto carosabila(pietonata) 1.50% DDurata de realizare si etapele principale corelate cu datele prevazut in graficulorientativ de realizare a investi, detllat pe etape principale Graficul de realizare a investitiei este defalcat pe 6 luni. Durata de realizare si fazele principale sunt prezentate in graficul urmator. Perioada (ni) Activitate 2131415 Organizare de santier Semnalziare Demolare punte imporvizata Execute tabier metalic Executie infrastructura si racordari cu terasamentele Llucreride profectie @ Mediu Recomandari pentru activtatea de urmari comport in timp, WHILOACE ne] cee | ooue Fenom | saupispazmue | pemooLTaTEA | coMPONeNTA ocuwent cet. | 1. cE BE FOLOSre ‘COWIE INCHEIAT vurwarmt | oBseRy uRIae lot 2. 3. 4 5 is 7 i |eaea NVizual — |OsrnearTecomet —[es Dips eae [aaanbrabe tn [Rana han crear lanctrp i crizant | persaned ce unstco bet de sins bes lepidesouscr pean |e sonia) sisiouu susie te lasts) teat tS sidups everimene para seccebie (edie de |caete) 2 |Suprastuchira |Vizual | Fewtinanede riba (Arua dops [pdmaasetor fn Reon din rabier ging eorsepmevaee | io Jeverirenisceccosio | perscana, anes unutay [one zaps) epetede | todboc (Cie itt exch [ste sapeoare) iene ‘gin, Henfeare | ipa lec) lect! zmeanonses | eperatoio cata once afaler de prolectare GTT sil [pet Covasracoruna Vale, st Principle 224A E alshdsprancireqt@enaicon irs40 788 180814, 40 722470458 Rezsrsesrs,sapez0%2 ss5 atolir de proiectare GTT stl, Covasna FREFAGERE RODET STRELA 1m, R45 ZAR architecture - engineering - planning 3 |infasiructure |Vicual eur ie Paralsianne adrian. Faron cepetn aparece lerenirerteceosabte | pesoave, dncare unl cu een (cue. vita, expo stl supcicare sre, debra lec) local eesesan ost ly [Rampe Vivel [ar “parle icone [Adrinstaor Favor in lunceas Jevsnimetedeosebts ]3 prsoave, inca un cu cutomut iu, expo sts euprar) save, lec) otal Responsabilul cu podurile consemneaza constatérile gi concluzile in registrul de reviziitehnice Va fi convocata comisie, in mod exceptional, in cazul unor evenimente deosebite: © cutremure cu grad de seismicitate mai mare de 6 (SR 11100/1-93) ; viltri; explozii J incendii pe punte sau in zona adiacenta; dupa efectuarea unui transport greu sau agabaritic (autorizat sau neeutorizat) ; constatarea unor deteriorari grave (tasari evidente), fisuri, crapatur; aparitia unor deformetiivizibile. Protectia muncii La executia Iucrarilor, in vederea evitaii accidentelor de munca, este necesar ca personalul avizat pentru controlul si organizarea exact! lucrarilor sa respecte normativele in vigoare pontru asigurarea unar condi optime de protectia mundi Se vor avea in vedere umatoerele reglementari: Ordinul M.L.P.A.T. nr. SIN/ 15.08.1993 care cuprinde: ‘REGULAMENTUL PRIVIND PROTECTIA SI IGIENA MUNGII IN CONSTRUCTII", Constructorul va trebui sa aiba in vedere si respectarea Normelor de Prevenire si Stingere a Incendillor in conformitate cu Legea nr. 307/2006 si Ord, MAI nr, 1686/2010. Toate punctele periculoase vor fi semnalizate cu panouri de avertizare amplasate viiilsiuminate noaptea. Constructorul este obligat sa efectueze instructajul general sel specific loculul de munca pentru toti muncitorii, punandu-le fa dispozitie echipamentul necesar. ‘Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu ‘Avand in vedere specifcullucrarilr, in conformitate cu Ordinul Ministerului Mediului si Paduritor nr 4195/2010, sursele de poluanti,impactul produs asupra mediului si masurile cu caracter general sau lucrarile propuse pentru diminuarea impactului negativ, vor fi analizate atat pentru faza de executia, cat si pentru faza de exploatare curenta a Obiectivului, precum si in cazurle producerii poluariiaccidentale si sezoniore, - Protectia calitatii apelor; = _sursele de poluanti pentru ape, ocul de evacuare sau emisarul Sursele posible de poluare a apelor po f Conte: steleedoprisctre TT ets jel Coven comara Vale, st Pincipla 248, E stebrdaioecaret@artcom Mn 78 150 814, +4 142420453 Roneressrs, J14380012, 16atelier de proiectare GTT stl, Covasna REFAGERE AD 1 he OFS ZARNEST architecture - engineering - planning - executia propriu-zisa a lucrarilor;lucrarle de terasamente determine antrenerea unor particule fine de pamant, manipularea si punerea in opera @ materialelor de constructi (beton, bitum, agregate etc) determina emisii specifice fiecarui tip de meteral si fiecarei operat de constructe. ~ traficul de santier: erisile de la utilajele de constructie, masinile care trensporta materiale, muncitor, pierderile de carburanti = organizarile de santier: apele uzate mengjere provenite de la organizarea de santier, apele meteorioe care spala platforma santierului, pierderile de la depozitele de carburanti side alte materiale folosite in procesul de constructia, statile de betoane si mixturiasfaltice. Lucrarile de constructie desi sunt in contact cu apa, nu exista pericolul poluaril cursurlor de apa urmare a executiei lucrarlor descrise mai sus, Procesul tehnologic implica folosirea de materiale, aplicate direct in lucrare, fara a fi in contact direct cu mediul inconjurator. Se exclude asttel existenta unor surse de poluanti - stati si instalatile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevazute; Prin specifiul el, lucrarea nu presupune utlizarea de statis! instalati de epurare sau de preperare a apelor uzate, Pentru evitarea poluatii apelor de suprafata si stratulu freatic se recomenda urmatoarele masur ‘+ Apele pluviale vor fi directionate in casiuri de descarcare si dinjate catre sistemul drumului, Pentru colectarea eventualelor substante poluante s/ evitarea infitrarii acestora in sol si stratul fteatic, suprafata platformei trebuie impermeabilzata Se va evita amenajarea de depozite de materiale de constructie in apropierea vreunui curs de apa sau direct pe supratata soluli ‘+ Deseurile menajere din organizarea de santer, precum si cele inerente rezultate din tehnologile de executie, se vor depozita in spatii special amenajate, urmand a fi transportate prin intermediul servicilor specializate la cele mai apropiate platiorme de deseuri + Este obligetori ca la finalizarea executiei sa se realizeze lucrari de reconstructie ecologica, pentru readucerea terenului natural la staree initia, Protectia aerului Sursele de poluanti pentru aer, poluanti, Nu exista surse de poluanti evacuati in atmosfera. Utilajele grele utilzate in procesul tehnologic, trebuie sa respecte normele in vigoare privind emanatiile de noxe in atmosfera, conditie impusa de verificarea tehnica a acestora, Instalatile pentru retinerea si dispersia poluantior in atmosfera.; Lucrarea nu impune folosirea acestor elemente, PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATILOR: Sursele de zgomot si de vibrati; Procesele tehnologice de execute a lucrarlor de reparati implica folosirea unor grupuri de utilaje cu functi adecvate, Aceste ulilje in lucru reprezinta tot atatea surse de zgomol. Sonia atelier de prokctare GTT sit |psetd Covasra,comuna Vales, Pinpala 2244 E atelordopoioctarestoraoom 140 78 180.14, a 72 409 453 Roza7sesri, Jidasi202 uatelier de proiectare GTT s1f, Covasna architecture - engineering - planning O sursa importante de zgomot si vibrat in santier este reprezentata de circulatia mijoacelor de transpor. Pentru transportul meterialelor (pamant, balast, prefabricate, beton, asfaltelc) se folosesc basculante / autovehicule grele, cu sercina cuprinsa intre cateva tone si mai mult de 40 tone. Infunctie de intensitatea si durata ei, poluarea specifica drumuriior = poluarea manifestata pe perioada de execulie a lucrarilor de constructie; = poluarea cronica ca rezultal al iraficulu’ zilnic rufior desfasurat in pericada de exploatare @ drumului - poluarea eccidentele, ca rezultat al accidentelor de circulatie cu autocisteme ce transporta hidrocarbun Iichide sau aite produse toxice sau corozive, care prin dispersia repida in mediu pot degrada ape curgatoare, iazuri sol sau chiar stratun acvifere; ~ poluarea sezoriera, rezultate din lucrarile executale pentru siguranta circulatial in impul iemi, pe drumurile cu polei si gheata. - POLUAREA MANIFESTATA IN PERIOADA DE EXECUTIE A LUCRARILOR: in perioada de executie principale surse de poluare sunt: executa propriu-zisa a lcrarlor,traficul de santier, statiile de beloane si de mixturi asfaltice si organizarile de santier. Poluarea cauzata de trafculruter in perioade de exploatare @ drumulul Poluarea cauzata de trafic provine de la: - emisile de noxe prin gazele de esapament - pierderile de ulei si combustibil pe drum - uzura cauciucurilor ~ antrenarea paiticulelor desprinse din stratul de ueura al drumului Ca urmare a arderii combustibililor in motoarele autovehiculelor se evacueaza in atmosfera o serie de substante nocive. Principal poluanti din gazele de ardere sunt: oxizi de carbon (CO si COs), oxiii de azot (NO,), oxide sul (80; in cazul vehiculelor care circula cu motorina), hidrocarburi nearse, plumb si cornpusi de plumb (din cauza atitvlor din benzina), precum si aerosoli(fum — din cauza arderi incomplete a motorinei in motoarele Diesel). Pe langa efectul direct al poluantilor asupra mediului, mai exista si efecte indirecte. Amosfera este spalata de ploi, estelincat poluanti din zer sunt transferati a ceili factori de medi (apa de suprafata si subterana, sol, vegetatie, fauna) si ajung in final sa afecteze sanatatea omului, Poluarea accidentala cauzata de accidentele de circulatie in care sunt implicate autovehicule care transporta Substente toxice si periculoase. In cazul producerii unor accidente grave, cu rastumari de autovehicule care transporta hidrocarburilichide, materiale de constructie, alte produse toxice sau corozive, acestea pot fi deversate pe drum sau pe terenurile invecinate Riscul poluarii accidentale oreste adala cu cresterea traficului Be sozoniera specifica sezonului de ima, Poluarea sezoniera reprezinta acel ti de poluare care apare pe o pericada de timp determinata dar care poate avea efect pe termen mai lung Pentru marirea aderentei pneuriorin condi de gheata, polei sau zapada compactata se folosesc materiale antiderapante, cum este sarea amestecata cu nisip sau alte substante cu rol asemanetor. Ameni a canbe stele ce polacare GIT atts [bei Cos coma Vel, at 244 £ atetodoneetrsgttagralican Ne 0 788 180 814, 40 742 275453 RORaTERST, 14GB 18atelier de proiectare GTT stl, Covasna {EFEOERE PODET STRADA 1d, ORES ZAR architecture - engineering - planning Prin natura lucrarilor de constructii nivelul de zgomot si vibratii este important, insa nu efecteaza mediul inconjurator, iar respectarea intocmai a Celetelor de Sarcini, specifice lucrarilor de demolare asigura un nivel cat mai scazut al acestora. Proiectul de Organizare de Santier are in vedere ameneiarie si dotarle necesare privind protectia impotriva zgomotului si vibratilor. Nivelul de 2gomot si vibratil se inscrie in limita admisa pentru lucrari de drumuri si poduri aflate in localitate. - MASURI PENTRU DIMINUAREA IMPACTULUI NEGATIV: ‘© Seva acorda o atentie sporita manevrariutjelor in locurile unde lucrarile se executa aproape de locuinte sau de alte obiective * Se vor lua masuri de limitare @ zgorotului prin adoptarea unor tehno program de lucru in perioade care sa produca un disconfort cat mai mic riveranilor. © Se va asigura protectia constructor private si publice din zona adiacenta, «Pentru alte utilitati (statii de alimentare cu carburant, ateliere de reparatii auto etc), respectand legislatia in vigoare. ii de lucru adecvate, cu un - PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR: ‘© sursele de radiatii; Lucrarea nu presupune emisia sau folosirea surselor radioactive ‘© amengjarile si doterile pentru protectia impotrva raciatior; Lucrerea nu presupune emisia sau folosirea surselor radioactive. - PROTECTIA SOLULUI SI A SUBSOLULUI: Sursele de polusnti pentru sol si subsol si ape freatice, Sursele de poluare, cele mai sermificative sunt: + activittea utilgjelor in fronturile de lucru- emisile de substante poluante ejung sa se depuna pe sol si pot fi antrenate in subsol prin infltrarea apelor meteorice. ‘© tlajele, care, din cauza defectiunilor tehnice, pot pierde carburant si ulei. Neobservate si neremediate, aveste pierderi reprezinta surse de poluare a solului si subsolului ‘= aciviatile din sentier care implica manipularea unor cantiat| importante de substante poluante pentru sol si subsol. Aprovizionerea, depoziterea si alimentarea utiljelor cu motorine reprezinia activitati potential poluatoare pentru sol, in cazul pierderior de carburanti sl inftarea in teren a evestuia, Situatia este similara statiei de asfalt pentru combustibilul necesar prepararii mixturior asialtice Principalul impact asuora solului in perioada de executie este miscarea pamentului pentru realizarea lucrarilor de terasamente, rampe de acces, etc. In mod obisnuit, suprafetele pentru utlale si caile de transport sunt murdarite cu unsori uleiuri si combustbili, cate pot patrunde direct in sol sau sunt antrenate de apele de precipita. In perioadele poioase, aerosoli evacuati data cu gazele de ardere ajung tot pe suprafata soluli ntact solr cn prior CTT ere Jel Covasra cornna Vall, st: Propels 2288 ateloneproicaeatizanalicon 40 788 1086, 4 742409 45 Ronaressri as012 19atelier de proiectare GTT sil, Covasna architecture - engineering - planning Depoluarea solurilor find una dintre cele mai costisitoare operati, se impune o grija deosebita, estfel incet lucrarte de cansolidare @ obiectivului de investi sa nu aiba un impact negativ important asupra solulul - _MASURI PROPUSE PENTRU DIMINUAREA SAU ELIMINAREA IMPACTULUI NEGATIV: ~ Decaparea solului vegetal se va face in limita strictului necesar ~ Depozitarea provizorie a pamantului excavat si a materialelor de constructe, in impul executii, se va face pe suprafete cat mai reduse. Se va delimita fzic, cu exacitate, ampriza drumului,estfel incat sa nu se produce distrugeriinutle de teren, = Pamantul vegetal sa fie depozitat in scopul refolosiri - Se recomanda amplasarea oryanizari de santier pe platforme impermeabile, colectarea si epurarea agelor uzate menajare si a apelor meteorice, depozitarea combustibilior in rezervoare etanse, pentru a se evita infestarea solului prin infiltrate directa, lucranle si dotarile pentru protectia solulu sia subsolulu Redarea suprafetelor afectate de lucrari sau ocupate temporar de Organizarea de Santier se face conform tehnologiel impuse de Caietele de Sarcini, cu respectarea precisa a conditilor cerute de mobilizarea si astemerea pamantului vegetal. - PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE S/ ACVATICE: - identificarea arealolor sensibile ce pot fi afectate de proiect; Nu sunt proiectate Iucrari care prin natura lor sa alecteze eco-sistemele terest. - poluanti si activtatile ce pot afecta ecosistemele acvatice siterestre; Prin natura lucrarilor nu pot fi deversate seu depozitate substante ce pot afecta ecosistemele acvatice si terestre. -lucrarl, dotarile si masurie pentru protectia biodiversitati, monumentelor natu si arilor protejae. Nu sunt proiectate lucrari care prin natura lor vor afecta fauna si flora terestra. - + PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI AALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC: - identificaree obiectivelor de interes public, distanta fete de asezarile umane, respectiv fata de monumente istorice si de arhitectura, alte zone asupra carora exista instituit un regim de restrictie, zone de interes traditional etc; In zona, nu sunt monumente sau cbiectve istarice care pot fi afectate de lucrarile de reabiitare. - lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si a obiectivelor protejate si/sau de inleres public. Prin executarea lucratilor de constructis nu sunt nécesare ocupari suplimentare de teren. - GOSPODARIREA DESEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT: -tipurite si cantitatle de deseuri de orice natura rezultate; contact tai de proletore OTT sitet Judstl Cover comuna Vale, st. Prete 2244 E-ateledepraccbregt@enaicon Nass40 788 180814, 40 722 429458 Revsreesrs,saeaz012 apatelier de protectare GTT stl, Covasna REFACERE Poo} architecture - engineering - planning Deseurie menajere din organizarea de sentier, precum si cele inerente rezullate din tehnclogille de executio, se vor depozita in spatii special amenajate, urmand a f trensportate prin intermediul servicilor specializate la cele mai apropiate platiorme de deseuri ~ modui de gospodarires deseurilor si asiqurarea conditilor de protectio a mediul Toate eventualele impurtati si restur din procesul de executie sunt transportate la depozite de rezidusi special amenajate. = GOSPODARIREA SUBSTANTELOR SI PREPARATELOR CHIMICE PERICULOASE: - substentele si preparatele chimice periculoase utlzate si/sau produse; Nu sunt utlizate substante foxice sau poriculoase. -modul de gospoderire a substentelor toxice si periculoase si asigurarea conditlor de protectie a factorilor de mediu si a sanateti populatiel Nu sunt utilizate substante toxice sau periculoase. LLucrarile prevazute nv introduc efecte negative asupra solulu, drenajului apelor pluviale, panzei de ape subterane, ricroclimatului zonei,sinici din punct de vedere al nivelului zgomotului In urma executérii lucrarilor de constructie a lucrerli, zona pe care se desfaigoara lucrarile de constructii- monte nu va suporta efecte negative suplimentare fat8 de situafia actual8, Dimpotriva, se pot sublinia unele efecte favorabile atat din punct de vedere economic si social (aducerea cailor de comunicatje la un nivel de siguranté si confort corespunzétoare necesitjlor actuale si de perspectiva), c&t i al factorlor de mediu prin scaderea gradului de poluare si al nivelului de zgomot Lucréiie propuse salisiac reglementérile de mediu nationale (Legea 137/1995 privind protectia mediului: Ordinul 44/1998 pentru aprobarea Normelor privind protectia mediului ca urmere a impactului drum-mediu inconjurdtor) precum si cernfele legisla{ei Europene tn domeniul mediutui, La executarea lucréilor s2 vor ua toate mésurile privind proteciia mediului inconjurétor. Depozitarea combustibillor, a meterialelor de construcje, precum si intretinerea curenta a utigjelor se vor face in locuri special amenglate ce nu vor permite imprastierea materialelor, combustibillor, lubrifanfior sia reziduurlor la intémplere, - MASURI DE PROTECTIA SI IGIENA MUNCII Prin solutile proiectate s-a avut in vedere asigurarea condor de munca in siguranta alal pe parcursul ‘executiel lucrarlor cat si in exploatare, care sa previna producerea accidentelor. Personalul de executie va fin permanenta supravegheat La exeoutarea lucrariior de constructii~ montaj se vor respecta toate normele de protectia muncil specifice ORGANIZAREA DE SANTIER Organizarea de santier cuprinde compartimentul tehnic si administratiy al santierului, platforme de depozitare si de lucru, depozit de carburanti, si ateliere mecanice de intratinere a utilajelor. ‘conact lair de proiectare OTT set judetl Cova coruna Valo, st Prine 2244 Eateledeprmcerege@@gmalicom 1is+40 788180814, 40 722.479 458 Rocoressrs, J43sini2 aatelier de proiectare GTT stl, Covasna REFACERE POOE Reg BR architecture - engineering - planning Organizarea de santier se supune strict regulilor de protectie @ muneii si de protectie impottiva incendillor. Crganizarea de santier (grupul social + baza de productie] se va amplasa int-o zona de comun acord cu beneficiarul, find asigurate céile de acces, sursele de apa, energie electricd, etc., pentru necesitiie santierulu Constructorul va réspunde de protectia tuturor bunurilor mobile gi imobile aflate in zona de lucru impotriva fumului, efectului substantelor chimice, materialelar bituminoase, a combustibililor si lubrifiantilor. Constructorul va trebui sé respecte, la toate instalatile si utilajele folosite, limitele noxelor prevazute tn normativele tn vigoare la data executiei. Nivelul de zgomot pentru utilaje nu trebuie s& depaseasca 55 dB. {In cazul producerii unor daune la diverse instalafi sau bunuri, constructonultrebuie s anunte benefficiar acestor instalai si va lua masuri pentru repararea de urgent pe cheituiala sa a daunelor produse. Semnalizarea gantierului se va realiza conform nommelor in vigoare {in&nd cont de condifile in care se realizeaz& lucratile de reparati si consoldari ( se va semnaiza prin inchidere totala a accesului persoanelor neautorizate in zona de lucru) Executia lucrlor se va face cu respectarea exigentelor de caltate prevazute tn caietele de sarcini gi tn standardele gi normativele in vigoare in Romania, CAI DE ACCES Organizarea de sentier se va amplasa cat mai aproape de lucrare si asigura accesul direct si facil atat al ‘muncitorilor,utilajolor si mijloacelor de transport propri, cat si a mijloacelor de interventie rapida in caz de urgenta Calle de acces provizori se vor amplasa astfel incat sa nu se intersecteze cu traseele retelelor de utlitati care urmeaza sau au fost deja deviate din amplasamentul lucrari, TRASAREA LUCRARILOR Trasarea lucrarlor se va face cu convocarea tuturor factorlorimplicati in realizarea investi: beneficiar, proiectant, constructor. In baza coordonatelor (bomelor de reper) predate de proiectant, trasarea se va face prin materializarea punctelor caracteristice pentru fiecare element constructiv ale podului PROTEJAREA LUCRARILOR EXECUTATE SI A MATERIALELOR DIN SANTIER Caietele de sarcini cuprinse in documentatie prevad toate etapele in care este necesara protejarea lucrarilor de execulie sia materialelor din santier. In organizarea de santier vor fi construite incinte si platforme de depozitare acoperite, destinate special pentru protejarea materialelor. Se indica in mod expres aplicarea unor masuri speciale de protejare in urmatoarele cazur 4, Protejarea colacilor de ermatura si a armaturilr fasonate impotriva ruginti, prin depozitare in incinte acoperite; 2, Protejaroa impotriva ruginiti, prin depozitae in incinte acoperite, a tablierelor metalice, a panoutilor de grinzi cu zabrele si de parapet pietonal; etd Covana,comuna Vee st Picipala 2248 E atelordopolectaregti@gra.con Ne 40 788 120 814, #40742 421453 RODaTENSTY, 141852012, 2atelier de proiectare GTT sit, Covasna FE POCE] STREDA | Mal ORAS ZERMESTI architecture - engineering - planning 3, Protejarea corespunzatoare a betonului tumet pe timp friguros sau la temperaturi foarte ridicate; MASURAREA LUCRARILOR Cantitatile stabilite in iste de cantitati cuprind valori estimative si deci nu vor fi considerate drept valori definitive pentru lucrarile de constructi-montaj ce urmeaza a fi executate de Contractant in indeplinirea obligatilor sale contractuale. Responsabilultehnic cu execu lucrarior va determina prin masuratori cantitafle exacte pentru fiecare categorie de lucrari executata de Contractant si acestea vor fi cele platite in conformitate cu prevederile din contract. Atunci cand Responsabilu solcita mesurarea oricarei pert lucrariel va notifice in timp util despe aceasta Contractantului sii va solcita sa participe sau sa-sitrimita un agent calificat care sa-l reprezinte la aceste masurator Contractorul sau agentul sau vor asista Responsabilul de proiect in efectuarea acestor masuratori si va furniza toate detalile cerute de acesta. In cazul in care Contractorul nu va participa sau va omite sa-si tr reprezentantul, masuratorile facute de responsabilul de proiect sau aprobate de acesta, vor fi obligatori pentru Contractant, Lucrarilé trebuie masurate si evaluate net, fara taxe vamale generale sau locale, exceptand cazurile cand in contract se specifica altel. LABORATOARELE CONTRACTANTULUI SI TESTELE CARE CAD IN SARCINA SA Laboratoarele consiructorului si testele care cad in sarcina sa sunt precizate in caietele de sarcini din documentatia tehnica de executie. CURATENIA IN SANTIER Curatenia in sentier este obligatorie si poate constitui un motiv de oprire a lucrarilor de constructii daca acestea influienteaza in mod negativ conditile de mediu sau calitatea lucrarilor executate, SERVICII SANITARE In organizarea de santier si in amplasamentul lucrarii se vor asigura condi de igiena si curatenie conforme cu normele in domeniu. RELATI DINTRE CONTRACTANT, CONSULTANT SI PERSOANA JURIDICA ACHIZITOARE Beneficiarul — persoana juridica achizitoare este reprezentat printr-un consultant responsabil tehnic, inspector de santier, care va avea sarcini de urmarie a lucrellor executate, sesizare a ebaterior (intarzier) fata de graficul de lucrari contractat sau neconformitati in legatura cu cantitatea lucrarilor executate in comparatie cu caietele de ‘sarcini aferente. Senta stati de prleetare GIT sik ude Covesr,comuna Val, sr. Pra 248 E aebrdenoecarsgs@gratcon e408 180 814 40 742420450 Roceressrs, s1asa0%2atelier de proiectare GTT srl, Covasna act ot architecture - engineering - planning PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII PE PARCURSUL EXECUTI © LAOBIECTULI: "REFACERE PODET STRADA 1 MAI, ORAS ZARNESTI" *BENEFICIAR: Primaria Zarnesti © *PROIECTANT reprezentat prin: S.C. Atelier de Proiectare GTT S.R.| “EXECUTANT reprezentat prin: In conformitate cu Legea Nr. 10/1995 privind calitatea in constructii si Hotararile 272114-06-1994, ordinul MLPAT nr. 31/N din 2 oct. 1995, stabilesc de comun acord p/ hr, | buster ce se controleaza, verfica sau se Documental | receptioneaza calitativ si pentru care trebuie | scris ce se Observati ett || a participa intocmite documente scrise incheie z ” = z 3 z 1_| Predarea amplasamentului Pv. BiE 2 _| Dezafectare podina improivizata existenta BE 3__| Trasare fundati BE 4 _ | Receptie cota fundare si natura teren BiE 5 _| FAZADETERMINANTA om ee Receptia armaturit la prima culee 6 Receptia armaturii la culea 2 PVR. Bee RECEPTIE PREMONTAJ grinda cu zabrele PVR. Be 7 | (in fabrica) FAZA DETERMINANTA 8 | Receptia confectii metalice ~ tablier, FD. lepeeeP podina, vopsea de protectie 9 | Receptie montare pe pozitie suprastuctura BE 10. | Receptie lucrari in albie BE 1i_| Receptia la terminarea lucrarilor 1eB+EeP 12_| Receptia finala a lucraritor leBte NOTA: 7. Exec tent v anuniain sors celal factor iteresat pentru pariepare cuminim 18 ze inaintea dete la care umeaza ase face verlicarea, 2, Lareceptiacbiechil un exemplar dn prezentl program, complet, se va anexa la catea construc 3. _Inspectoretul de Stat in Construct poate stabil sale faze la cae doreste sa patcpe 4, Semnifcatia presourtarior de ia coloana 2 PAV.LA. = proces verbal de lucrari ascunse / P.V.R. = proces verbal de receplie calitatva /P.V. = proces verbal FD = faza determinanta BENEFICIAR PROIECTANT EXECUTANT Isc avai Sc Atelier de Proiectare GTT sft conact alr cn proiectare TT arte [pI Coveoa, comune Vall, a Penne 2244 E:atcedeproictagtigalicon a0 788 180 836 40 142 29 463 Ronareasr1,sn62012 24atelier de proiectare GTT srl, Covasna FADERE PODET STRADS 1 MA, CRag ZARMEST) architecture - engineering planning BREVIARE DE CALCUL Verificare si dimensionare Hidraulica In conformitate cu prevederileaceluiasi STAS, tabel 11, puntea se incadreazé in categoria de importana a 4-2, In conformitate cu prevederile HG846/2010, privind aprobarea Strategiei Nationale de Management al Riscului Ja Inundatii pe termen mediu si lung, lucrarile proiectate au fost dimensionate pentru debitul cu asigurarea de ‘5% si verificate la 1%. Calculul hidraulic @ fost elaborat conform normativulul PD 95-2002 si PD 161-85 si are in vedere determinarea nivelului maxim al apelor, lvand ca baza de calcul debitul de calcul cu asigurarea anuala de depasire de 5% { 125.0me/), impus de clasa de importanta a lucrarilor, conform STAS 4278.83 si STAS 4063-87 si verificare la 01% (281.0m¢/s). Calculu hidraulic a fost efectuat cu un program de calcul automat. Albia a fost conturata cu ajutorul profilelor P1 ~ P4, puntea se afa intre profilele 2 si P3. PLAN TRASARE PROFILE PRIN ALBIE Amonte Aval nia toler da prtetareGTT stk [eset Corase coming Valle, st. Pinna 2248, F aleknpronsiregiegratcom ys 40788 180874 #80 142426458 Rozeressrt, sassz01. 25REFAGERE PODET STRADA | Ml, ORAS ZARNEST| Pape Tae es dyes tal F = 52 meee % ‘contact tal de protect GTT se {el Coraera, oes Vaal st: Pn 28h E:alecepoicrogt@gma cam Mo a8 ae, a2 8a Rozarbisr sraasn0r2 26atelier de proiactare GTT srl, Covasna PEFACERE POCET STRADE 1 Mal, (RAS ZARNESTI architecture - engineering - planning. eer ee bask ' meee Sey Sei oe emma Sh H | oar ates Saece a4 fers dace = ufo fr ¥ o 6 e 6 cies Be rescssorras ‘Bie ne rea va at Principal 2248, atelerdoprovectaregtt@amail ccm eons ROLO7ERETT, 4136/2012. a7atelier de proiectare GTT stl, Covasna REFACERE PODET STRATA 1 MA, CRAG ZARNEST architecture - engineering - planning rope: Date PROGRAMM DE CALCUL am] 3030) a7] 2.6] Coneluaii: Pentru asigurarea sectiunii de scurgere pentru debitele de Q5% + garda pentru plutitori de minim 1.0m si asigurarea scurgerii debitului de Q1%, puntea proiectata va asigura 0 deschidere de 24.00m. Cota intrados minima va fi 705.40 mdMN. one ator de prolectare GTT set ‘det Covasa,caruns Vacs: Pringle 7204 £ atsorsopoiocuogtizgmaiicon 40 788 80846 40 722 409 453 RODaTES6ri, i si012.BREVIAR DE CALCUL HIDRAULIC Punte pe str. 4 Mai ( Q=234e/s) 1. Date generale: Pentru asiquraera traversari paraului Barsa se propune executie o punte pietonala cu o desohidere de 24,00m simp rezemata, Parte carosabila pietonala va fide 1.50m. Culesle sunt masive fundate direct. Albian sectiunea poctlui se va calibra si profla pentru asigurarea debtululde maxim Q1%. Lungea deschiser postu: Ly 240m Lamina pod 7 — 2.072) sin( 90%) = 22.56m (ts 2.0.72) ( 3) Panta hitrauca generale: igen 0.001995 Debi de cetulen aeigurarea de 1% Og eae = 231m Coefiientul de rugoztate: rine = 0.025 2. Detorminarea caracteristicilor de calcul: ‘Calcul hidraullc a fost elaborat conform normativuli PD 95-2002 si PD 161-85. ‘Calcul hidraulc efectuat are in vedere determinarea niveluiui maxim al apelor, Land ca baza de calcul debitul de calcul cu asigurerea anuala de depaste de 1% impus de clasa de importanta [ila lucrarior, conform STAS 4278-63 si STAS 4062-87. Calculut hidraulc a fost efectuat cu un program de calbul automat. Abia a fost conturata cu ajutorul proflelor P1 - PS, podul se aa inte P2 siP3. Pentru detenminarea caracterstcior de scurgere in dreptul podul s-au facut doua verticart = considerand sectunea in dreptul pocullidupa forma terenuli naturalin regin liber ~ considerand sectiunea in dreptul poduli obturata de prezenta podulu, a) Caracteristcle in regim naturalin profiul numarul2, corespunzator pozitel poduluit Vieza in abia minora wwnass S 2 Panta hidraulca c.004981 Debitulcu asigurarea de 1% yg: 231 Debit in abia minora y= 231 Niveli corespunzator debi de calul cu asigurarea de 1%: NAEs= 705.15 mdMMN Suprafatain aia minora Api 30.08 m2 b) Caracteristile in prezenta podulii Podulare o deschidere de: 24.00 m Arp = 48:80 m2