Sunteți pe pagina 1din 1

Sfânta Tradiție

Sectarii spun că are valoare Sfânta Scriptură, iar celelalte


învățături ale Sfinților Apostoli ce nu s-au păstrat în scris nu sunt
necesare mântuirii.
Biserica Ortodoxă crede în Sfânta Tradiție. Prin Tradiție se înțelege
totalitatea adevărurilor care nu se cuprind în Sânta Scriptură, ci au fost
predate prin viu grai de către Mîntuitorul și Sfinții Apostoli, fiind
ulterior consemnate și păstrate de Sfînta Biserică pînă în zilele noastre.
Pentru a înțelege importanța Sfintei Tradiții, e necesar să înțelegem
următoarele:
Modul de propovăduire al Mîntuitorului și al Sfinților Apostoli a
fost predica orală, deci transmiterea a învățăturii prin viu grai. „Multe
având a vă scrie, n-am voit a le scrie cu hârtie și cu cerneală, ci
nădăjduiesc să vin la voi și să vorbesc gură către gură, ca bucuria
noastră să fie deplină” (II Ioan 1, 12).
Sfinții Apostoli au fost trimiși de Mîntuitorul să propovăduiască
prin viu grai: „Mergând, învățați toate neamurile… învățându-le să
păzească toate câte v-am poruncit vouă” (Matei 28, 19-20).
Sfânta Scriptură a fost scrisă pe temeiul Sfintei Tradiții, care a fost
la început. Scrierile ce formează Noul Testament, au fost scrise mai
mult ocazional, spre a răspunde nevoilor celor cărora le-au fost adresate.
Sfînta Evanghelie după Matei a fost scrisă în anii 60-65 d. Hr., pe când
propovăduirea Apostolilor a început după Cincizecime, în anul 33 d. Hr.
Scrierile Noului Testament nu sunt tratate teologice și nici n-au fost
scrise pentru a cuprinde totalitatea învățăturii propovăduite de
Mîntuitorul și Sfinții Apostoli. În acest sens Sfîntul Evangelist Ioan
afirmă: „Sunt încă și alte multe lucruri pe care le-a făcut Iisus, care,
dacă s-ar fi scris cu de-amănuntul, cred că nici în lumea aceasta n-ar fi
încăput cărțile ce s-ar fi scris” (Ioan 21,25).
Învățăturile Sfintei Tradiții au aceeași valoare ca și cele cuprinse în
Sfânta Scriptură – „Drept aceea, fraților, stați neclintiți și țineți
predaniile pe care le-ați învățat, fie prin cuvânt, fie prin epistola
noastră” ( II Tesaloniceni 2, 15).

S-ar putea să vă placă și