Olimpiada municipală la matematică

12 februarie
Clasa a X-a
1. Arătaţi că oricare ar fi numerele reale x şi y are loc inegalitatea  x  y  1 2   x  y  1 2   y  x  1 2  x  y .
2. Să se determine funcţiile f : R  R care verifică simultan condiţiile:
a) f  2010 x  2011 y   f  2011 x  2010 y   y  x ,    x , y  R ;
b) f  x    2010;2011  ,    x   2010 ;2011  .
3. Determinaţi toate valorile parametrului real a pentru care sistemul de ecuaţii
2 y  x  x,


 y  a  1 

 x  a
2
are două soluţii în RR.
2

4. Într-un triunghi, o mediană este împărţită de către cercul înscris în triunghi în trei segmente congruente.
Determinaţi raportul lungimilor laturilor triunghiului.

Soluţii. Barem de corectare.

S1 Metoda I.
Inegalitatea dată poate fi scrisă
3 x 2  3 y 2  3  2 xy  3 x  3 y  0 ...2p.  3x2   3  2 y  x  3 y2  3 y  3  0 ...2p.
Calculăm  1   3  2 y   12   3 y  3 y  3
2 2
Vom aplica semnul funcţiei de gradul al doilea. ...2p.
 1  32 y 2  48 y  27 ...1p.
Observăm că 2  24  32  27  0 ...1p. , atunci  1  0 , oricare ar fi y , y  R ...1p.
2

Astfel, inegalitatea 3 x 2   3  2 y   x  3 y 2  3 y  3  0 (deci şi inegalitatea iniţială) este adevărată oricare ar fi

numerele reale x şi y ...1p.
Metoda a II-a.
 x  y  1 2   x  y  1 2   y  x  1 2  x  y  3 x 2  3 y 2  3  2 xy  3 x  3 y  0 ...2p. 
2 2

  x  y  2  2 x  3   3
 2 y     0
3
...7p. Concluzie ...1p.
 4   4  4
S2 Notăm 2010 x  2011 y  u ; 2011 x  2010 y  v ...2p. ,
de unde, prin scădere, avem y  x  u  v  f  u   f  v   u  v  f  u   u  f  v   v ,    u , v  R ...2p.
În particular putem scrie f  u   u  f  v   v  f  2010  2010  f  2011   2011  k ,    u , v  R ...2p.
Deoarece 2010  f  x   2011 ,    x   2010,2011  , atunci k  f  2010  2010  0 şi k  f  2011   2011  0 
k  0 . ...3p.
Deci f  u   u  0 ,    u  R , sau f  x   x ,    x  R .
Astfel am dedus că unica funcţie care verifică condiţiile date este f : R  R , f  x   x ...1p.
S3
2y  x  x  y   ...1p.
  x , dacă x  0 ,
 0 , dacă x  0

Vom aplica metoda grafică de rezolvare a unui sistem de ecuaţii

cu două necunoscute.
Mulţimea soluţiilor primei ecuaţii a sistemului dat este reprezentată
ca reuniunea a două semidrepte incluse în dreptele de ecuaţie
y   x şi y  0 . (desenul) ...1p.
Mulţimea soluţiilor ecuaţiei a doua a sistemului este reprezentată
1
prin familia de parabole de ecuaţie y   x  a  2  a  1 cu vîrfurile în punctele V  a ; a  1 , a  R . ...2p.
2
Observăm că vîrfurile parabolelor aparţin dreptei de ecuaţie y  x  1 . ...1p.
1
Cercetăm, în funcţie de valorile parametrului a, numărul soluţiilor ecuaţiei  x  a  2  a  1   x ...1p. 
2
x  2 1  a  x  a  2a  2  0 ...1p.     1  a    a  2a  2  4a  1 ...1p.
2 2 2 2

1 1
Dacă    0  a   ecuaţia/sistemul n-are soluţii reale, iar dacă    0  a   ecuaţia/sistemul are o
4 4
soluţie reală. ...1p.
 1
Deci sistemul de ecuaţii va avea două soluţii în RR dacă a     ;   . ...1p.
 4
S4 Fie triunghiul ABC cu mediana  BM  şi cercul înscris în triunghiul ABC,
tangent la laturile triunghiului în punctele D, E şi F (desenul) …1p.
Fie MN  NP  BP  m .
MF 2  MN  MP  2m 2  BP  BN  BE 2
Atunci MF  BE  m 2
CF  CE , atunci triunghiul BCM este isoscel …2p.
Fie CF  CE  x , atunci CM  BC  AM  x  m 2 .
AF  AD  AM  MF  x  2m 2 ; AC  AF  CF  2 x  2m 2 …2p.

BD  BE  m 2 , atunci AB  AD  BD  x  3m 2 …1p.

Aplicăm relaţia BM 2 
AB 2 BC 2 AC 2
   9m 2 
 x  3 m 2    x  m 2    2 x  2m 2 
2 2 2

2 2 4 2 2 4
m 2
 2mx 2  m 2  x . …2p.
4

13m 2 5m 2 5m 2
Atunci AB  ; BC  ; AC  . …1p.
4 4 2
Astfel obţinem AB : BC : AC  13 : 5 : 10 …1p. Răspuns: 13 : 5 : 10