MOTIVAŢIA ÎNVĂŢĂRII ŞI REUŞITA SOCIALĂ

Rezumat
• Motivul principal pentru care urmăm o școală este reușita socială, obținerea unei poziții
sociale mai înalte.
• Coordonatele valorice ale modelului social ales fac parte integrantă din motivația învățării
și ne influențează procesul de învățare de-a lungul vieții, iar în final, chiar și tipologia
societății viitoare.
• Cercetarea de fată își propune să evidențieze concret factorii care îi determină pe tineri
să-și aleagă modelele și contra-modelele de succes în viață.
• Unul din factorii cei mai importanți pentru alegerea unui model social este modul în care
subiecții se văd pe ei înșiși în viitor: carieră, familie, siguranță materială.
• În urma cercetării, observăm că profesorii nu reprezintă modele viabile pentru elevii lor,
decât într-o pondere foarte mică; de asemenea, aceștia nu sunt interesați la rândul lor de
modelele alese
Concluzii
• Societatea românească este momentan incapabilă să producă modele de succes pozitive
și atractive pentru generațiile următoare.
• Oamenii de cultură reprezintă o categorie “ignorată” atât ca model cât și în calitate de
contramodel, în opoziție totală cu vedetele care reprezintă atât un model atractiv cât și un
model detestat în egală măsură
• În urma acestei cercetări observăm o acută lipsă de interes din partea școlii pentru
cunoașterea modelelor de succes dominante la nivelul elevilor.
• Sursele pentru modelele alese de către elevii chestionați sunt exterioare școlii: familia,
colegi, prieteni. Influenta școlii în alegerea unui model social de urmat este foarte redusă.
• Sursa cea mai importantă de informații este în mod neașteptat, în condițiile de fată, mass-
media, în special televiziunea. Acest lucru este explicat cel mai ușor prin procentajul ridicat
realizat de vedetele TV ca fiind categoria de modele sociale de urmat cea mai frecventă.
http://www.7p.ro/Default.aspx?PageID=1340
Cum motivam copiii sa învețe
Strategii de stimulare a motivației elevilor

 Condițiile interne ale învățării

 Motivația, baza dezvoltării umane
 Motivația de autorealizare
 Nevoia de stimulare
 Formele motivației
 Alte sfaturi

Majoritatea părinților așteaptă cele mai bune performante școlare de la copiii lor. Însă sunt aceste
rezultate influențate strict de numărul orelor de studiere, nivelului cunoștințelor si de dorința părinților?
Desigur ca nu si, de aceea, iți vom prezenta, in acest articol, câteva aspecte legate de învățare si cum iți
poți ajuta tu copilul sa obțină rezultate mai bune la învățătura.

Condițiile interne ale învățării

Pentru a reuși sa aibă performante școlare, un copil trebuie sa beneficieze atât de un cumul de condiții
interne, cat si de anumite externe. Astfel, daca acestea sunt proprie, dezvoltarea copilului va fi direct
influențata, aceasta fiind un produs al celor doi factori.
Inițial, condițiile interne constau doar din fondul ereditar al copilului. Intr-un cuvânt, daca acesta a
moștenit de la părinții săi o dorința de învățare sau abilitați de învățare, acestea vor influenta întregul
proces al educației. Pe parcurs, acestora li se vor adaugă si alte elemente, venite spontan sau pe calea
educației școlare. Printre acestea, cele mai importante sunt abilitățile, deprinderile si capacitățile,
alcătuind, astfel, particularitățile sale individuale.
Astfel, pentru a realiza o educație permanenta, sunt necesare trei condiții: ocazia, motivația si
educabilitatea. Daca ocazia se poate ivi in mediul școlar, iar educabilitatea este un factor strict intern, ce
poate fi influențat prin diferite metode școlare si creste pe baza factorilor ereditari, motivația este mult
mai problematica, atunci când vorbim despre un copil, ce nu are un plan de viată si nu știe ce pondere pot
avea cunoștințele in calitatea viitorului sau.
Așadar, cum motivam un copil, ce încă nu a învățat prea multe despre consecințe si responsabilitate, sa
învețe ce i se preda la scoală sau acasă?

Motivația, baza dezvoltării umane

Așa cum definesc psihologii motivația, aceasta este un proces de baza ce „activează, direcționează si
menține comportamentul uman”. Intra-un cuvânt, daca vrei ca un copil sa învețe, acesta trebuie sa aibă
propria sa motivație, a ta neavând nici un rol, decât in cazul in care el va vrea sa te mulțumească.
Spre deosebire de motivația biologica, pentru comportamente menite sa ajute supraviețuirea (precum
setea sau foamea), motivația psihologica este legata de experiența. Cu unele motive psihologice te naști
(ca cel prin care vrei sa obții o poziție sociala mai buna sau prin care dorești sa fii parte a unui grup), însă
altele trebuise învățate. Din aceasta categorie face parte si învățarea. Astfel, o prima întrebare ce se va
naște in capul unui copil pus sa învețe pentru scoală va fi „De ce?”. Fără un răspuns concret, pe înțelesul
lui, acesta nu o va face așa cum trebuie.
Sfat: Majoritatea părinților răspund, acestei întrebări cu ideea ca „te va ajuta in cariera”, însă un copil nu
are, încă, noțiuni si nevoi de acest tip, așadar nu va înțelege. Oricum, atunci când ești copil, ai senzația ca
viitorul e la kilometri lumina distanta si ca vei cuceri lumea. De aceea, un răspuns adecvat ar fi „pentru ca
așa vei înțelege lumea mai bine”.
Cați dintre noi am urat matematica, in scoală? Sau fizica? Cați am înțeles, la acel moment, importanta
acestor doua materii si aplicabilitatea lor in viată de zi cu zi? Cați dintre noi nu folosim, acum, ceea ce am
învățat? De aceea, primul pas in motivarea unui copil spre a învață, este sa ii explici la ce ii folosește acest
lucru (atenție, este vorba despre „acum” si nu „in viitor”).

Motivația de autorealizare

O categorie aparte din aria foarte larga a motivațiilor este reprezentata de motivația de autorealizare. Încă
de mici simțim o nevoie de a fi in competiție, de a fi mai buni decât ceilalți. Studiile au arata ca cei care au
un nivel ridicat al acestui tip de motivație sunt mult mai puțin anxioși atunci când întâmpina un eșec si
profesiunile alese sunt cele in care au șanse sa înregistreze succesul. Acești oameni se vor bucura mai mult
decât ceilalți atunci când vor avea succes in acțiunile lor
De aceea, este important sa iți ghidezi copilul spre acțiuni competitive legate de scoală. Un exemplu in
acest sens este acordarea unui premiu periodic, daca ia mai multe note bune decât un frate, un prieten sau
un coleg. Pe acest principiu funcționa premierea, in vechiul sistem de învățământ romanesc (știu, si eu m-
am mirat atunci când l-au scos).

Nevoia de stimulare

Totuși, premiile nu vor funcționa la infinit. Natura umana este condamnata la o continua evoluție,
deoarece, daca stimularea este slaba sau rămâne neschimbata, aceștia se vor plictisi. Asta se va întâmpla si
cu copilul tău, daca nu vei inventa alte si alte motivații.
Un experiment, in care s-a pus un șobolan într-o cutie in forma de T, in care aleea din dreapta era gri, iar
cea din stânga era dungata, a dovedit natura dornica de stimulare continua a tuturor ființelor vii. Astfel,
șobolanul alegea sa meargă întâi pe aleea dungata, care i se părea mai interesanta, apoi mergea pe aleea
din dreapta. Maimuțele, așezate într-o cușca monotona, încercau in permanenta sa deschidă o fereastra
prin care sa privească ce făceau alte maimuțe. Daca, însă, li se dădea un puzzle, acestea încercau sa li
rezolve, fără a mai încerca sa deschidă fereastra.
Așadar, avem nevoie, in permanenta, de acțiuni mai interesante decât cele precedente, pentru a ne
menține interesul viu. Astfel, un elev preocupat, la început, de scrierea temelor, se va plictisi, in scurt timp,
de aceasta activitate. Iți aduci aminte cu câtă fervoare răsfoiai, in primele zile de scoală, manualele, si cum,
pe măsura ce trecea timpul, le deschideai doar atunci când era nevoie?
Sfat: creste, in permanenta, cantitatea sau obiectul premiului. Intra-o luna poate fi o ieșire la un
cinematograf, in alta luna poate fi vorba despre o jucărie noua sau despre libertatea de a ieși mai mult cu
prietenii, in cazul unui elev mai mare. Caută, in permanenta, noi modalități de învățare si aplicare a celor
învățate.
Totuși, nu dispera, gândind-te ca va trebui sa născocești sute de noi feluri si scopuri pentru o materie
precum chimia. Spre fericirea educatorilor, profesorilor si părinților, exista un nivel optim de stimulare,
fiecare individ menținând-si starea de alerta, odată ce l-a atins. Pentru a ști când se întâmpla acest lucru
cu copilul tău, poți folosi același stimul pana când observi ca motivația începe sa scadă. Atunci când
motivația rămâne continua, copilul a atins acest nivel optim.
Trebuie sa știi câteva aspecte despre nivelul optim de motivare: persoanele active, așa cum sunt copiii, au
un nivel mediu de motivare. Cele anxioase sau aflate intra-un moment de panica, însă, au un nivel foarte
ridicat de stimulare. (Iți aduci aminte cat de bine învățai cu o zi înainte de examene?). Acesta este si
motivul pentru care multe persoane realizează mai bine lucrurile, daca le fac pe ultima suta de metri. La fel
se întâmpla si in cazul unui elev. Uneori, faptul ca își amâna temele sau învățatul pana mai târziu, nu este
chiar un lucru rău. Lasă-l sa lucreze in ritmul sau si fii gata sa li ajuți daca are nevoie de asta.

Formele motivației

Exista doua feluri de motivații: cea care vine din interiorul nostru – intrinseca – si cea venita datorita
factorilor din exterior – extrinseca. Intra-un limbaj comun, motivația interioara reprezintă cea oferita de
natura activității desfășurate sau consecințele pe care acestea le pot avea, in timp ce cea exterioara este
exemplificata prin recompense
De exemplu, un copil cu motivație intrinseca va învață matematica pentru ca știe ca este necesar acest
lucru. Altul, cel cu motivație extrinseca, o va face pentru ca așteaptă o nota buna sau un alt premiu, de la
ceilalți. Care este cea mai buna motivație, in acest caz? Desigur, cea intrinseca.
Așadar, cum ii cerem unui copil dorința de a învață matematica? In primul rând, daca acesta pare sa aibă si
un pic de motivație interna, este recomandat sa nu aplici nici un fel de motivație exterioara. S-a
demonstrat ca acelor subiecți care manifestau motivație intrinseca, cărora li s-s acordat si motivație
extrinseca, le-a scăzut nivelul primului tip de motivație. De exemplu, daca unui copil care face multe teme
la matematica, i se va acorda o diploma pentru acest lucru, acesta nu va mai face atât de multe teme.

Alte sfaturi

Efectul Pygmalion a fost descris in articolul „Efectul Pygmalion. Cercul vicios ce ne definește rezultatele".
Nimic nu poate fi mai motivant, pentru o persoana, decât așteptările sale si ale celorlalți de la el. Puterea
auto profețiilor este, de multe ori, subestimata însă, acestea funcționează de minune in cazul elevilor.
Psihologii folosesc, in scopul creșterii motivaționale, atât terapii cognitiv – comportamentale, cat si unele
special concepute pentru acest lucru, numite motivaționale. De fapt, exista o întreaga ramura a psihologiei
ce studiază acest capitol, fiind disponibile nenumărate tratate a căror citire iți poate oferi câteva idei foarte
bune despre cum iți poți motiva copilul sa întreprindă anumite acțiuni. In cazul in care problema este una
grava, iți recomand sa apelezi la ajutorul unui psiholog, majoritatea cazurilor de acest tip rezolvând-se in
doar 4 ședințe, daca nu este vorba de un alt factor psihologic, mai grav, ce are drept consecința lipsa
performantelor școlare.
Discuta cu profesorii elevului, care, având cunoștințe pedagogice, vor reuși sa dezvolte o strategie de
creștere a motivației elevului. In cazul in care profesorul nu este capabil sa facă acest lucru (ai fi surprins/a
sa afli cat de putini sunt cei ce într-adevăr cunosc pedagogia sau aplicațiile ei practice, deși studierea
acestei materii este condiție esențiala pentru aceasta meserie), poate ar fi cazul sa iți transferi copilul la
alta clasa sau sa discuți si cu restul părinților, sa vezi daca problema nu este, cumva, de la el si nu de la
copii.
Este indicat sa faci si o autoevaluare, pentru a evita posibilitatea in care standardele tale sunt mult prea
ridicate pentru posibilitățile copilului. Am întâlnit, de exemplu, părinți care așteptau de la copilul lor ca
acesta sa își petreacă 10 – 12 ore pe zi învățând, ori acest lucru este absurd si imposibil. Învățatul este o
munca intelectuala, si pana si adulții întâmpina probleme când sunt nevoiți sa depună un efort de o
asemenea durata. Fiecare copil are propriul ritm si, de aceea, este bine ca părinții sa li evalueze corect,
înainte de a decide ca acesta are nevoie de o creștere a motivației.

Sursa: Strategii de stimulare a motivației elevilor