Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sangele
Sangele
CONF.UNIV.DR.
CONF.UNIV.DR. ANCA DANA POPESCU
DISCIPLINA FIZIOLOGIE
= varietate de ţesut conjunctiv, ţesut lichid de origine
mezenchimală
uree = 20 - 40 mg%
acid uric = 2 - 3 mg%
amoniac = 5 mg%
creatină = 0,6 - 20 mg%
creatinină = 3,75 mg%
- substanţe neazotate
- glucide, lipide şi produşii lor de catabolism
glicemie = 80 - 120 mg%
lipemie = 600 - 700 mg%
colesterolemie = 150 - 200 mg%
lactacidemie (sportivi) = 5 - 20 mg%
- substanţe anorganice = 1%
- ioni (anioni / cationi) - rol în realizarea p. osmotice
Na - 0,30 - 0,35 g% → rol în menţinerea constantă a volemiei, a echili-
brului acido-bazic şi în polarizarea membranelor
celulare
K - 19 - 21 mg% → rol în activitatea funcţională normală a inimii, în
activitatea nervoasă şi musculară şi în polarizarea
membranelor celulare
Ca - 9 - 11 mg% → rol în activitatea funcţională normală contractilă a
muşchiului, în excitabilitatea neuromusculară, în
procesele de coagulare şi de osificare
Cl - 0,25 - 0,30 g% → rol în polarizarea membranelor celulare
Mg - 2 mg% → rol în activitatea unor enzime, împreună cu Ca realizează
pompa de Ca-Mg
Cu - 120 gamma% → rol în sinteza hemoglobinei şi diferite activităţi
enzimatice
I - 9 - 11 gamma% → rol în sinteza hormonilor tiroidieni
Fe - constituentul fundamental al hemoglobinei
Zn - rol în activitatea unor sisteme enzimatice
Elementele figurate
componenta celulară a sângelui → descărcată în sânge de
organe hematoformatoare (hematopoietice) – măduvă osoasă
roşie şi ţesuturi limfoide
Globule roșii
(hematii sau eritrocite)
mobilitatea - proprietatea
granulocitelor de a dezvolta
mai multe tipuri de mişcări,
în principal prin emiterea de
pseudopode
chimiotaxia (chemotaxie)
- sensibilitatea granulocitelor
la agenţi chimici sau biologici,
care direcţionează apoi
deplasarea leucocitelor spre
sursa substanţei stimulante
(chimiotaxie pozitivă) sau de
la sursă (chimiotaxie negativă)
are la origine mecanisme
fizice (atracție electrostatică
între leucocite + și focar
inflamator -) şi chimice
(mediatori chimiotaxici sau
citotaxine)
mediatorii chimiotaxici
pozitivi
mediatorii chimiotaxixi
negativi
diapedeza - proprietatea
granulocitelor de a traversa
peretele capilar intact prin
spaţiile interendoteliale (în
cazul limfocitelor traversarea
se face prin citoplasma
celulelor endoteliale) şi are
loc în circa 2 - 8 minute
facilitată de
- creşterea permeabili-
tăţii peretelui sub acţiunea
leucotaxinei
- capacitatea membranei
bazale de a se reface foarte
rapid
ieşite din circulaţie leucoci-
tele nu se mai reîntorc în
arborele circulator → se
deplasează către focarul
inflamator
PMN neutrofile
- diametrul = 10 - 15 µ
- nucleu segmentat în 2 - 5 lobi uniţi
între ei prin filamente subţiri de cromatină
- citoplasmă de culoare roz pal cu
incluziuni de glicogen, lizozomi, granule cu afinitate
pentru coloranți acizi și bazici, fagocitină (activitate
bactericidă – enzime hidrolitice)
- 3% din neutrofilele mature ale femeilor
conțin o masă ovalară de cromatină densă, cu
diametru de 1 - 1,5 µ, ataşată de unul dintre lobii
nucleari printr-un filament subţire = corpusul Barr
(unul dintre cei doi cromozomi X ai femeii)
- durată de viaţă ≈ 6 ore (de la 10 - 20
ore la 10 - 15 zile)
Funcţiile neutrofilelor – legate de combaterea agenţilor
antigenici pătrunşi în organism
- acumulare focală - fenomen biologic datorită căruia
leucocitele se acumulează în ţesuturile în care este cantonat
agentul agresor
- depinde de viabilitatea celulelor,
necesită energie şi include aparatul locomotor al celulei
→ încetinirea circulaţiei → se fixează
pe peretele capilar prin fenomenul de marginaţie leucocitară →
emitere de pseudopode → diapedeză
- fagocitoză - mecanismul de apărare a organismului în
faţa elementelor corpusculare şi macromoleculare, influenţat de
- suprafaţa particulei de fagocitat (rugoasă)
- încărcătura electrică a particulei de fagocitat (+)
- aciditatea mediului (favorizează)
- temperatura crescută a mediului (intensifică)
- hormoni - tiroidieni şi ovarieni (stimulează)
- existenţa produşilor de inflamaţie (stimulează)
- putere fagocitară = numărul de microbi
fagocitaţi de 100 de leucocite
etapele fagocitozei (Levaditi şi Muttermilch, 1911)
- aderarea elementului de fagocitat de receptorii
leucocitului - prin fixarea pseudopodelor leucocitare de
suprafaţa corpusculului de epurat, influenţată de factori fizici
(rugozitatea şi electronegativitatea corpusculului) şi chimici
(modificările locale ale membranei leucocitare)
- înglobarea (endocitoza) - se realizează prin includerea
corpusculului într-o veziculă membranară, numită fagozom,
formată prin invaginarea membranei celulare → proemină în
citoplasmă şi apoi se detaşează de membrană
- digestia corpusculului - are loc sub acţiunea enzimelor
lizozomale (fosfatază alcalină, lizozim, bactoferină, etc), după
prealabila fuzionare a fagocitului cu fagozomul şi formare a
fagolizozomului sau lizozom secundar → modificarea
permeabilității → liza membrane
- distrugerea leucocitelor - se produce atunci când
microbul este foarte virulent sau granulocitul a fagocitat un
număr mai mare de microbi (uneori chiar peste 50)
=> puroi = produsul rezultat în urma distrugerii
leucocitului
PMN eozinofile (acidofile)
- diametru ≈ 15 -16 µ
- nucleu în general bilobat (”în desagă” sau
halteră)
- citoplasma de culoare roz, cu granulaţii
sferoidale, egale ca dimensiuni, de culoare cărămizie, cu conţi-
nut bogat în proteine şi enzime (oxidaze, peroxidaze, catalaze,
proteinaze, lipaze, fosfatază alcalină..)
- durata de viaţă = 4 - 12 ore (→ 3 zile) →
migrează în ţesuturi - trăiesc probabil câteva zile
- funcţii - marginaţie şi motilitate
- migrare orientată pe baza fenome-
nului de eozinotaxie (paraziţi, proteine alimentare, histamină -
mediator al reacţiilor de tip alergic)
- bactericidă mai slabă decât neutrofile
- de celulă homeostatică în hipersensi-
bilitatea de tip imediat (reacţii alergice declanşate de anticorpi)
PMN bazofile
- diametru ≈ 12 µ
- nucleu cu 2 - 3 lobi, cu lobare incompletă →
aspect neregulat
- citoplasmă roşu deschis, cu granulaţii de
culoare indigo închis (conținut de histamină, heparină, o
lipoproteină)
- durata de viaţă = 8 - 12 zile
- funcţii - intim legate de reacţiile alergice locale -
patogenia reacţiei de hipersensibitate întârziată → blocarea
fenomenelor de coagulare în ţesuturile inflamate
- reacţii vasculare locale şi tisulare →
cauza manifestărilor alergice
- capacitate de fagocitare mai scăzută
decât la neutrofile şi eozinofile
- intervin în procesul de clarificare a
plasmei
Leucocitele mononucleare (agranulocite)
≈ 25 - 35% din numărul total de leucocite
Monocite
- în proporţie de 3 - 8%
- diametru ≈ 16 - 24 µ
- nucleu reniform situat excentric
- citoplasmă de culoare albastru cenuşiu, cu
conţinut de lizozomi, vacuole de origine pinocitară şi, posibil,
granulaţii foarte fine
- formă ~ de starea funcţională – triunghiulară
(monocite în mișcare) sau aplatizată (monocite aderente pe o
suprafaţă)
- durata de viaţă - de la 8 ore la 5 - 75 de zile
– circulă în sânge 1 - 4 zile → pătrund în ţesuturi - se maturizea-
ză definitiv şi sunt stocate sub formă de macrofage libere
- există şi macrofage fixe, care împreună cu
monocitele formează complexul monocite – macrofage
funcţiile complexului monocit – macrofag
- fagocitară - monocitele şi macrofagele libere, circulante –
chemotaxie → deplasare către particula de fagocitat →
fagocitoza unor particule voluminoase, un număr mare de
microbi (peste 100), bacterii cu capsulă protectoare (bacilii
tuberculozei, ai leprei, salmonelle, fungi, protozoare –
Plasmodium malariae)
- macrofage fixe sau tisulare din ficat,
ganglioni limfatici, splină → pseudopode sau deschiderea unor
vacuole de captare la suprafaţă
- secretorie (rhagiocrină) - asigură participarea la funcţia
de apărare locală şi generală a organismului - enzime lizozo-
male, proteaze, componente ale sistemului complement,
proteine de transport, factori de reglare ai sintezei proteice, etc.
- imunitară - macrofagele interacţionează complex cu
limfocitele în 2 etape – etapa de inducere a răspunsului imun şi
etapa efectoare a imunităţii celulare
- metabolică - asigură participarea macrofagelor la
degradarea hemoglobinei şi reciclarea fierului, la metabolismul
şi sinteza lipidelor (steroizi, lipide aterogene)
- antitumorală - prin intermediul anticorpilor citofili sau
prin fagocitarea şi distrugerea celulelor tumorale
Limfocite
0I 47 % 32 %
A II 42 % 43 %
B III 8% 16,5 %
AB IV 3% 7,7 %
Incidenţa grupelor sanguine ABO în populaţia globului -
variaţii zonale – grup O
Incidenţa grupelor sanguine ABO în populaţia globului -
variaţii zonale – grup A
Incidenţa grupelor sanguine ABO în populaţia globului -
variaţii zonale – grup B
Transmiterea caracterelor de grup
sanguin
conform legilor lui Mendel
prin intermediul a trei gene alele, A, B şi O => şase genotipuri –
AA, BB, AB, AO, BO şi OO și patru fenotipuri sau grupe
sanguine
reguli după care se pot deduce fenotipurile posibile ale copiilor
- Ag A sau B nu pot fi prezente în sângele unui copil dacă nu
se găsesc şi în sângele unuia sau ambilor părinţi
- un părinte de grup AB transmite cu obligativitate copiilor
săi fie Ag A, fie Ag B → nu poate fi părintele unui copil cu
grup sanguin O
- o persoană de grup O nu poate fi părintele unui copil cu
grup AB
- Ag A1 sau A2 pot apare la un copil numai în cazul în care
ele sunt prezente cel puţin la unul dintre părinţi
excluderea paternității prin determinarea grupei sanguine =
18,5% prin sistemul ABO și 25% prin sistemul Rh
Transfuzia