Studenți: Șerb Albert-Ionuț

Pătulea Comsin Claudiu

Gruupa: 308
Specializarea Geografia Turismului

Analiza socio-economică a orașului Constanța

București, 2021
1. Asezare geografica :

Municipiul Constanța este așezat în județul Constanța în extremitatea de sud-est a României, la

țărmul Mării Negre, având coordonatele : 44grade 11min – latitudine nordică și 28grade
39’minute – logitudine estică.

Suprafață teritoriului administrativ este de 1121,66 km2 .

Populația Municipiului Constanța depășește 310.000 persoane, majoritară fiind de naționalitate

română alături de care întâlnim minoritățile turcă, tătară, roma, mulsumana, etc.

Municipiul se învecinează cu orașele Năvodari și Ovidiu la nord, cu comună Agigea la sud ( de

aceste trei localități fiind lipit), orașul Murfatlar și comună Valu lui Traian la vest, orașul
Techirghiol și comună Cumpăna la sud-vest și Marea Neagră la est.

Municipiul Constanța este administrat de un primar și un consiliu local din 27 consilieri. De

asemenea, Constanța este împărțită în cartiere : Anadolu, Brotacei, Fazela Nord, Coiciu, Tomis
Nord, Km 4, etc. Cartierele nu au o autonomie administrative, granițele lor nefiind exact
delimitate.
Așezarea geografică a municipiului Constanța reprezintă un element essential în ecutia
consolidării turismului în zona. Acesta poate dezvoltă cu ușurință o serie întreagă de produse
turistice, cum ar fi : turismul estival, turismul balnear, turismul de odihnă și recreere, turismul
sportive și nautic, turimsul de afaceri și turismul de croazieră și itinerariu.

Factori care fac posibilă continuitatea așezării în zona respectivă

Factori economici - Una dintre direcțiile de bază ale motorului economic de progress al
orașului Constanța o reprezintă potențialul turistic ridicat ce este asigurat de proximitatea Mării
Negre, cu un numar impresionant de structuri de cazare și alimentație publică, de existența unor
lacuri naturale, cu proprietăți terapeutice unice în lume, care a facilitat dezvoltarea turismului.
Orașul Constanța are o intensă activitate turistică care generează creștere economică,
reprezentând cu success o cale de acces a României către întreaga lume.
Economia municipiului Constanța și a întregii zone metropolitane are un caracter complex,
principalele ramuri fiind :
- Activitatea portuară și transportul maritim; ( Compania Națională Administrația
Porturilor Maritime Constanța)
- Turismul;
- Industria alimentară; ( Argus )
- Comerțul; ( Tomis Mall )
- Industria construcțiilor de mașini; ( Legmas Navodari )
- Industria chimică și petrochimică; ( Rafinaria Petromidia Navodari – Rompetrol
Rafinare).
- Industria energiei electrice și termice;
- Industria de prelucrare a lemnului și a producerii hârtiei; ( Comp Paper Converting )
- Industria confecțiilor. ( Calypso )
Una dintre direcțiile economice de tradiție este reprezentată de activitatea portuară. Aici se
află cel mai mare port maritim din țară și de la Marea Neagră și al patrulea din Europa :
Portul Constanța. Acesta reprezintă conexiunea cu toate modalitățile de transport :rutier, pe
cale ferată, aerian, fluvial și prin conducte. Este conectat la rețeaua națională de șosele și
cale ferată și este situate în apropierea aeroportului internațional Mihail Kogălniceanu.

Factori naturali – Factorii naturali care ajută la dezvoltarea Municipiului Constanța sunt
climă și hidrografia.
Climă municipiului Constanța evoluează pe fondul general al climei temperate continentale,
prezentând anumite particularități legate de poziția geografică și de componente fizico-
geografice ale teritoriului. Existența Marii Negre și a Dunării asigura umiditatea aerului și

totodată provoacă reglarea încălzirii acestuia. Cel mai important rol al climei în municipiul
Constanța este că permite aproximativ 4 luni de sezon estival și ajută creșterea turismului.

Hidrografia municipiului Constanța este dată de cele 2 lacuri : Tabacariei și Siutghiol. Pe malul
lacurilor s-au dezvoltat o gama vastă de unități de alimentație publică ( restaurante, terase ) și se
practică activități de agrement.

Pe sub Constanța trece un fluviu subteran ( Acviferul Jurasic – Superior – Barremian ) ce ajută la
apă potabile furnizată populației orașului ce este extrasă prin câteva zeci de puțuri din acest
enorm acvifer subteran.

Cel mai important aspect al rețelei hidrografice este Marea Neagră. Această este o regiune cheie
a tranzitului energetic, fiind la frontieră Europei, la porțile Rusiei și Ucrainei, la porțile Asiei cu
Turcia și Georgia. Marea Neagră reprezintă și un loc bogat în resurse, mai ales petrol și gaze
naturale. Pe lângă acest fapt, Marea Neagră este și principalul obiectiv turistic, așadar ajută
direct la continuitatea dezvoltării municipiului Constanța prin prisma faptului că oferă locuri de
muncă în fiecare an.

Natalitatea - Natalitatea in Municipiul Constanta este in scadere la fel cum este in intreaga tara.
Cateva dintre motive sunt :
- Lipsa de locuri de munca ( somajul ridicat in randul tinerilor ) ;
- Emigrarea tinerilor ( numarul copiilor nascuti in strainatate este ridicat , fiind 20% din
numarul copiilor nascuti )
Mortalitatea – Mortalitatea in Municipiul Constanta este intr-o continua crestere, deoarece
nivelul de trai a scazut, asistenta medicala este una dintre cele mai slab cotate in Europa
reprezentata prin lipsa de medicamente si spitalele sunt intr-o stare deplorabila.
Spor natural-Sporul natural în Municipiul Constanța este unul negativ ceea ce înseamnă că
numărul nasutilor vii este mai mic decat numarul decedatilor.
Șomeri inregistrați – în perioada 2008-2009 a avut loc Criza financiară mondială ce își lasă
amprenta pe rata de șomaj enormă din anul 2010. Rata a scazut din nou datorită creării a noi
locuri de muncă in București și Europa.

Numarul salariatilor ( 1991 – 2019 ) - In perioada 1991-2000 se observa o scadere drastica a

numarului de salariati din cauza inchiderii masive a fabricilor si uzinelor. Dupa 2000 au inceput
din nou, timid, o dezvoltare economica si numarul salariatilor a crescut. In perioada 2008-2010
se observa o scadere de 20.000 de salariati cauzata de Criza economica nationala si mondiala.
Dupa ce a trecut Criza economica se observa o crestere medie a salariatilor datorata dezvoltarii
economice si in special a dezvoltarii turismului ce a reusit sa ofere locuri de munca noi.
Sosiri ale turistilor in structurile de primire turistica - Datorita cresterii veniturilor, mai ales, in
Bucuresti, numarul turistilor pe litoral a crescut semnificativ cu 180.000 in perioada 2014-2019.
In 2020 a urmat o scadere de peste 200.000 de turisti din cauza pandemiei COVID-19, deoarece
o mare parte din locatii au fost inchise.

Asistatii sociali - Numarul asociatilor sociali scade din anul 2014 datorita faptului ca pentru
obtinerea ajutoarelor sociale legile au devenit mai exigente .
Evolutia populatiei dupa domiciliu
Evolutia locuintelor - Se observa o crestere constanta pe parcursul a celor 30 de ani datorata
constructiei de noi locuinte, multe fiind locuinte de vacanta ce au proprietari care nu au domiciliu
in Constanta.

Schimbari de domiciliu ( stabiliri cu resedinta / plecari cu resedinta )

Evolutia structurilor de primire pe categorii ( 1990 – 2013 )

8. Măsuri
pentru
combaterea
problemelor
economice
înregistrate
în U.A.T
Multe forme
de
dezvoltare
economica
fac apel la
mediu, in
sensul ca ele
folosesc
resursele
naturale,
energetice,
materiale si informationale (resurse aflate, de cele mai multe ori, la limita) si genereaza produse
poluante si deteriorari ale mediului. Dar, in acelasi timp, exista multe cai prin care anumite tipuri
de activitate economica pot proteja sau imbunatati mediul inconjurator.
Măsuri pe termen scurt:
-Se doreste atragerea de fonduri europene, pentru infiintarea de noi firme locale, care pot
contribui la economia orașului Constanta.
- Promovarea cat mai mult a festivalui Neversea pe piata nationala si internationala.
-Crearea de noi evenimente sportive cu caracter national si international.
-Investia in oameni, prin diferitele work-shopuri ( vorbit in fata publicului, dezvoltare personala,
Pentru pictat, pentru cantat.

Masuri pe termen lung:

-In perspectiva anului 2025, obiectivul general al strategiei de dezvoltare durabilă a municipiului
Constanţa îl constituie impunerea zonei metropolitane Constanţa ca un centru multifunctional
competitiv al României şi principalul polarizator economic în regiunea Marii Negre.
Priorităţile de dezvoltare durabilă identificate sunt: Creşterea competitivităţii sectorului
productiv; Dezvoltarea turismului şi a sectorului terţiar; Asigurarea creşterii veniturilor pe
termen lung; Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicaţii şi energie;
Dezvoltarea resurselor umane, creşterea ratei de ocupare şi combaterea excluderii sociale şi a
dezechilibrelor sociale.
-De asemenea se doreste ca Constanta sa devina cel mai important reper turistic din regiune prin
consolidarea poziţiei de lider pe segmentul turismului litoral, dar şi prin dezvoltarea turismului
de afaceri, de croaziera. Etc
-Valorificarea multiculturalitatii si a patrimoniului cultural. Principalele masuri care s-au luat si
se vor lua pe viitor sunt date de catre restaurarea cladirilor de interes local si national,
promovarea potentialului turistic, si intemeierea mai multor unitati de cazare.

Bibliografie