În atenția ___________

Royal Opera House Muscat

Cu o activitate de peste 96 de ani dedicată artei cântului, Opera Națională București, aflată în
subordinea Ministerului Culturii și Identității Naționale, este prima scenă lirică a României.

Opera Națională din București este o clădire emblematică a capitalei României având statut de
monument istoric. Construcția este realizată între anii 1950-1952, fiind dată în folosință un an mai
târziu. Proiectul este întocmit de către un colectiv pluridisciplinar sub conducerea prof. Arh. Octav
Doicescu, care este autorul soluțiilor funcționale și de arhitectură.

Spațiile destinate publicului sunt: Sala Mare (cu o capacitate de 915 de locuri, Sala Mare
găzduiește principalele spectacole ale instituției și este cea mai ofertantă sală de spectacole din
București), Foaierul Galben (se află la etaj și este folosit ca sală de concerte sau recitaluri, dar și
pentru recepții, având o capacitate de aproximativ 130 de invitați) și cele două foaiere pentru
întâmpinarea publicului (aflate la parter și etaj, acestea fiind folosite și pentru găzduirea de
expoziții).

Sala Mare a Operei este singura sală de spectacole din București cu astfel de posibilități tehnice
de scenă si spectacol, frumusețea și eleganța sa fiind totodată binecunoscute și unice în spațiul
arhitectural local.

După aproape 50 de ani de la înființarea, de către George Stephănescu, a trupei de operă ce-și
desfășura spectacolele pe scena Teatrului Național, se împlinea, în sfârșit, visul oamenilor de
adevărată cultură de a avea o Operă Română în Capitală. Într-un entuziasm general, în seara de 8
decembrie 1921, cortina s-a ridicat pentru prima reprezentație a Operei bucureștene - ,,Lohengrin”
de Richard Wagner – sub bagheta lui George Enescu, maestro care, prin prezența sa la pupitrul
dirijoral a dorit să sublinieze sprijinul și implicarea sa efectivă în realizarea acelui monument istoric
în cultura neamului românesc. Prima repetiție de balet a avut loc în 13 septembrie a aceluiași an,
maeștrii coregrafi fiind Romanoff și Dattelmann.

Generație după generație, Opera Națională București a dezvăluit valori remarcabile, a căror
evoluție ilustrează deceniile ce au urmat. Există în fapt o preluare de ștafetă ce asigură unitatea
istorică a artiștilor aparținând primei scene lirice românești.

De-a lungul timpului s-au afirmat pe scena Operei Naționale București nume strălucite de
interpreți, dirijori, balerini, scenografi și regizori. Dintre soliștii români de operă care s-au afirmat
inclusiv pe cele mai mari scene ale lumii amintim doar câteva nume: Ludovic Spiess, Nicolae
Herlea, Elena Cernei, Magda Ianculescu, Ion Buzea, Viorica Cortez, Ileana Cotrubaș, Marina
Krilovici, Victoria Bezetti, David Ohanesian, Zenaida Pally, Maria Slătinaru Nistor, Eugenia
Moldoveanu, Eduard Tumagian, Vasile Martinoiu, Silvia Voinea ș.a.

În domeniul baletului, printre cele mai celebre nume figurează Irinel Liciu, Gabriel Popescu,
Valentina Massini, Sergiu Ștefanschi, Magdalena Popa, Ileana Iliescu, Elena Dacian, Marinel
Ștefănescu, Ioan Tugearu ș.a.

În ianuarie 2018 Opera Națională București a lansat primul film de prezentare al instituției:
https://www.youtube.com/watch?v=Msso_EMS0Ak

În prezent, în repertoriul Operei Naționale București există un număr de ___ titluri, lucrări de
balet și operă, cât și spectacole dedicate exclusive copiilor și spectacole de foaier. Cele mai recente
premiere ce s-au jucat cu casa închisă au fost „Don Carlo” de Giuseppe Verdi (ian. 2018),
„Cavalleria Rusticana & Pagliacci” de Pietro Mascagni și Ruggiero Leoncavallo (mart. 2018),
„Frumoasa din Pădurea Adormită” de Piotr Ilici Ceaikovski (mai 2018), „Otello” de Giuseppe
Verdi ( sept. 2018), „Spărgătorul de nuci” de Piotr Ilici Ceaikovski (nov. 2018). În luna martie a
anului în curs prima scenă lirică a României va prezenta publicului spectator premiera mult
așteptată „Tosca” de Giacomo Puccini în regia, decorul, costumele și light design –ul italianului
Mario De Carlo.

Pe întreg parcursul stagiunii 2018-2019 Opera Națională București a avut pe scenă invitați
internaționali de seamă precum tenorul Juan Diego Flórez, soprana Dragana Radakovic, soprana
Lana Kos, baritonul Nikola Mijailovic, mezzosoprana Ljubica Vranes, basul Dragoljub Bajic, dar și
artiști români cunoscuți pe plan internațional precum tenorul Remus Alăzăroae, soprana Diana
Țugui, mezzosoprana Carmen Topciu, mezzosoprana Asineta Răducan.

Soliștii casei se bucură deasemenea de recunoaștere pe cele mai mari scene ale lumii, soprana
Iulia Iasev debutând la sfârșitul lumii martie în rolul Floriei Tosca de pe scena Metropolitan Opera.

Opera este spațiul de întâlnire al artiștilor caracterizați în primul rând prin performanță și
virtuozitate. Pornind de la această premisă, viziunea managerială actuală își propune să imprime
instituției un parcurs artistic excepțional, demn de a fi pus pe picior de egalitate cu cel al unor
instituții de profil din străinătate cu o tradiție îndelungată și realizări remarcabile.