Sunteți pe pagina 1din 74
idaedce, am adapsat ortografia unora dinte texte le normele actusle academice, Pe de att pate, exerplele care privese complementele si subordonatele cireumstanale au fost orientate spre cele complemente si subordanate care apar cel mai ffeevent in enunjrile obigauite ‘Mai precizim c atunecind s-au omis din exemple ‘cuvinte sau construct sintactice mai ample, am indicat acest Iueru prin puncte de suspensie plsste inte paranteze drept: (1 Lucrarea mai cuprinde o sectune de exerci, a céror recolvare se d& la sfisiul respective seciun, in acest fel incercdm 58 optimizim™ insusivea temeinica @ regulilor din partes teoretica, coca ce va oferi,specim, utlizatorilor cerituinea une exprimdr corte ‘SEMNELE DE PUNCTUATIE ‘IN LIMBA ROMANA Punetuatia contne indicat mai mult sau mai puyin normate de soriere a unui text. in acest sens ea reeurge le fanumite semne convenlonale, numite semne de petuatie ‘Semneie de punctuate marcheazi elemente de prosodie (nxnaga, pauzele, nreruperea seul comunicatiy situa conversafionale, stiri afetive ete) si de gramaticd, mai exact de sinaxd, Puncuatia ~ in primal rind. fiandamental~ofer8repere de organizare si nt actied (sintagmatics) @ textului", precizeszi G. Beldescu in debsebit de importants gi tla sa lurare, Puctuatia in limba roman (Edita a Ia, p5, vezi supra) Panetustia. 4 devenits este, in momentul de fa un ausliar grafic al sintaxe. ‘Aceasts Inseam inte cele dou componente ale serisului, punctuatia st sintxa, existe un raport de intercondifonare: nu se poste redactacorect un text fr ‘cunostinte temeinice de sintaxd, adicd fird stipinires acelorregull de baz care se Tava in go0al, Dupi funetie pe cae le indeplinese in seriere, puter istinge tre categori de semne 1. semne de punetuatie (in ordinea in care sper in Iwerarea noes) f virgula linia de dialog (-) lint de pasa [-) ronal viru 3] 1 dowi puncte [3] ' punciele de suspense [..} 2 semmulinrebari (7) sem exclamari 1) fe somnele curt (ghilimelee) [,* * parantezle ()] (© bara obli: /) 2. semne de punctuate yl ortografie: © purct 1 cratima liniuga de univ si de despite); 3.semne ortogratice: S aposirofid 2 Plancul. Puneile specifice flecirui semn de punctuate sunt serie in sectunileconsacrate lo. ‘Am dat informatitsumare, acolo unde & fost cazul, si despre unele norme obligatori ortografce, inluzand, in acest sens, go sect consaeratdDlancu, Finded cet care rodacteazi texte, indiferent de natura acestora, ignord de multe ori modul lui de Floste, mai sles tunel nd se coreleazd eu alte semne de punctate VIRGULA 1.1.0, Virgula in propo: 1.1 Reguli imperative de mareare (eau prescriptive) ‘Vrgula se pune in mod obligatoria fa urmitorele TL. nr dos pi de propo de ace fl cind sunt cordonate prin jxtapaner (8 conjunc ‘Orice parte de propor, eu exceptiapredicatu poate st apart fn stare construct: dou sau mai multe Subicte, doud sou mai multe nume predcative et. (ous predicate coordonate prin virgula. reprezins, ei, dous prope) Dovtepresee raj cu ins uct / De bucta,in ahne (forbs, !c00 abate (Renn err, 1980, 056.7) Pintle de proposite pot fl independente sau insofite de determina sublecte: Tainted ews Nisdrivonese ‘Aemenie assets ‘Emi Bota, Un dor rat 6) Procypte lati plice nana) ete Seals Arden () mins uci a i bese mere ai. {. Pod, Super Lies Felachoram.p 367) ume predicativ: enuresis (AE Baconsy,Romonber vl. 9.283) cribute ~ adjecivale: ural epson origina at Klein ane (end) eae] meres ven ine). (Core! Uaguteana, Mieewopa prep 63) substantiate Privelisile lu VD. se pvt wn magi] en va cores desi prin cave apl pene (Orzo 1980, 99,93) In momen de asemensa reise] de rr [de lintre (de inpisare eri arial ese bine cat tae ‘ssler oma bert aa) (N:Siihad,Priejda marist, 18) = pronominale Evins lor [lar ce a apopit,penn i ab ‘acu ot puss Puchi desta deep {os Ln, Calta vo. 19) ~ complement direct Socal uy de nicl pa inp, Enderby ime ye loca biopar [Joop] wmarpo cre deat snr) ‘Reman, 1978 38,922) — complement inirecte: Hr” Doing [] ese de pee ome inte caps dea edn [dea prov dea despot esol de (tra ydes psc ae. (sLoceti, 1978, 234, p2) ~complemente circunstanfiate (eu exemple hate selec) = de toe: rr cee rir de nie sora moder let ajnae pan i pep pind ag pind la gor ‘Romine 198,96, 9.6) En pene) i desnele nara dunce uh elegant frie pom (Stab, Prima mri 222) = de timp 4 do 21) spre ania, act soli dpe prin eamuce htc .Grnd (Orion 1980, me 12.9.8) = de mod: “eve ip ca nr] am pat or ‘rye eb) cum lamin pine eS “COnaont™ 1980, 6,p.5) NOTA: Dupi ulkimol termen al unor asemenca coordoniri mu se pune virgula deceit daci par cconstrngeri sintactice determinate de modiicti ale topici L112. Intre dou pari de propozitie de acelagh fel ind sunt coordonate prin jonetiune (prin conjuncti) Coordonarea prin jonctivne poate fi copula, ‘adversativ, dishnctiv sau conclciv an = coordonarea copulatvl prin conjunetie compuse: precum si, ea = precum si Fron aalgie cu scene [i] ecm 4 ot asco, se folosee une arial pels name ae foes pei (hvu cul echt (Cinta roman corp. 38) casi nna nei [ce sp mip ie eoee BIE, Lee earl, p.8) = coordonarea adversativa parile de propocitie sunt legate prin conjuncile adverstive dar, ia, ins, dar in Gress anc, pes deserms pe pier lace, ree in ereern hselonaute [aa sa cn socal ce ‘cup a ald nr st, (ean Eee, Consnexinbomi p97) NU: Conta vrbt mk despre ect (-] dar mai ales ca sepreo lier pune ie) (Romina 1978 33,7. 19) tar acs fst on un bem or sts de pve fost pa (lesa ance, Pose semis. 47) NOTA: tar poate fi si adver, situate in care nu se espace prin vingula de restlproponitie cud, da fom priate esi ot a ltd Foo" Asean ee (sr [] eon ‘Sih indanent (Rota ies, re 3.9.79 ince «vad nee [niece spin Ee Ws ia pesos es pst none 7 (cTribuna®, 1978, ne. 37. p. 6) ATENTIUNE! Accasti confine prezinti tn propociie 0 mobiliate foarte mare, Spee @ indica pozitia wnereglementari" In eae v all, se obigmuieye, msi nou, Fr mci jusifcare, paneea eine vigul. ‘Mai mult, ins este simi sca adver, ecivalent ca ingles cu loci adverbial cv rate aestea $i in atari siti exist tends, ai mult sau mai prin justia, de fase marea acest ttt mocfolopic rin vile: pss] fs agen atta ee ean despicaren penal miei, te pene wfralte [.) “theador Coda, Mea Emer 28) Regula general este totus c& fnsi i se desparte rin virgule i interionu propose’ in ico state: dou obi i A Roe ete 8) dane enc a rtrad) ‘men wm nme ie wi we desepgsef oan pater ah ‘lon Gihetie, Pom vie, p37) ww ‘sve precursor th dscopsies contr] naseen sileor (Famili 1978029 p. 10) 1B coordonarea disjuncivd (vezi, pentru ba, sau, oi fe, LIB 91122) ~ eoordonarea conclusiva sada: ‘rept lopcs inde ok se uasfome into sind de tip meni] aadarntrun ste oral NOTA: Agezat tn inerionul propoziii, aadar se pune, deregul, inte vngul! Conlui cerceti noite [apd unniare. (Mica Teed, on Gti, Manucrisu de ed, 33) Apare is gi tendinta dea se evita vrgulete Ext | epd [] oe lg ee 0 eo {lon Cea, Ste evga il mine, 18) deci opal acest {J explicate at Vio, rete de esp (3, up cate emolgia ent exer de ie ae ‘inne pe az aprtriar define [] dre vloe ssi, (Eugen Todor Mairsey p62) Nu: ‘Ali sera el poetl (..) 0 Inlet itetdemne ce ‘evra visa adit 1 do vei ibs’ 1978, A. 5) NOTA: Agezat in interirul propoitei, mu se pune Ace virgule: Ski dei Wine lit a conn omal pert cate de ule on nee cost (0 Send, Primi mtr p16) Nu: slg aise] dc [ease eal elvis" a opi sal expen a (hana 1978.38, 9.2) rin wmare Attest (prin mare om deg ree, gromeuic, Gh 8 ves ee Tn pred.) (nLacerir 1980, 09,2) Prin ware (] decal pietich deevtarea amesiast a economist moni (Lames, 198,045, 9.27) NOTA: Asezat in interioral propozitiei, se pune ine Virgule: ‘Of de cite of fs aces am ered cv cum, ‘arin tet respecting [pro armar [3 prvi iil. (ia Tendorets, lon Gee Mars de fp 8) LAA3. La apoiti (care sunt incadeate, de regula, inte viegule) enn nchidre ce deh, inbe oust ae un cave seo inf my a oe eet a Conanin Noi, Sotimenn rine fin 9) Fine 13 a xz am timp, vi etee ev o caning nro Gs cee no) la eh (Contin Ty Galore sted p50) Aporitia este freevent introdusi prin adverbele adicd, anume, si anu, in faa cirora se pune wig: Prope ace conepi ase sil este eB aeinapare hep eel al unl Inept =} 08 0 orm (ied dela cexprinarea ebiguit.) {Orns Bog Das, Link cic acl. 6) Asc t nlizaperehisinpade-anpare, de exempl, nes intersat doar unl dn ses lnemsplnenantesinpetie anime’ Avec, lr ie.) (Riche Sie, monies. 190) NU: JT ce mt privet am senna suc coe out ter ee crete semaine vetoes cate : (Magan, 1978, 1088p 4) NOTA: Apozitile mai pot fi indicate gi prin alte semne de punetuaje: Inia de pau2s, paraneza, doit puncte (exemple in sesiunile respective). L4. in cazul substantvelor (Gau substtuelor) In Ce hus] ior) cin tea pet ine () Tar ona std Taro? (iow Siar, Nite ran» 42) cin) em, 3nd a, nae ma sa at bi (Cesare 1978 9038.94) Observatie: Dups vocativ se poate pune si semnv ‘exclamari (vezi sectiunea semmul exclamara, LLAS. La inter) i] se ae? E prin dah cid mb ucla ks mai a (Wain Sones, Tred fai. 46) 16 Observati: in imteriort propoztor,inerecile se espart prin virgule (dar pot fi mareate i prin semnul exclamati Der invansigeja conc.) marin erscendo i un sserenen ome de respi] [a dove avi (6 Seek Pree mrs. 9) NOTA: Cand sunt urmate dun substantiv (sau un echivalent) fm vocatiy, eu care formeazi 9 unitate, imterjecile nu se despart prin virguli de vocativul respect Mai mogul 2 a0 ma aim de ob {Dinu Siar Mt iron» 49) « Interjosjia fa nu se desparte de verbul urmator, ce care formenzio unitate: la deem.) oet spt pe rma. idem.» 50) 111.6. inaintea (cind e cazul) si mai incheierea constructor geruniale, parti infiniivale: Urndnd exempll mame propl matclne cre primese arco orf Cui Nat, huh Toma) [] je 8 Sand elie late (Limba min core. 28) ‘Ar vn limit ete un froma complex) implicind na mac spect salon dar are se pes In pln ie or (agent Cones, rode gsi 9.92) At tr oper ei |] ws omni acerca ged ( nao ol ete {,Convorbirliterare", 1978, ne. 9, p.6) Ri hia ft nf rl pol mong nett nen ye ga oooencaat sede aon regal Boi 191) Desi ri oe wa ie posite abil rari in ste eine alt ene ay pean (Cee flsoa? p16) 17. in cazul_ ewvintelor 1 incidente. Se fncadres2 sci © adverbele numite predicatve', e&nd mu sunt uurmate de conjunetile ct sau 9d (desig, evident, fires, rnegresi, posbil, sigur et TN sev putea eps) desig () eens Ste canes pallid pane peti act, daa pane. isn tines, Poesia med de extn p18) (J indice (un ane In aera al pene eve sesast (vas Pe Been, Lint pot arghesion, p16) 1 adverbele de afirmatic $i negajic da gi mu oti Inlocuitor ai lor: archi cl sh isp suntan, Ai Tavis, Tavis poet isu" Da] apn, te and cise Sart ie ‘ae Pra, Opera sop 62) ~ Ai comunia sau macnn? se iam esti Nil donut sieet (Caine Sein opr p13) * cuvine, propoziti si, mai rar, faze, neavind nici lunele, nici altele rela sintacice cu celellte clemente componente ale propozte a {208 ose eb na psd: (Odsbese S19, spas GA, 9.42) _S psn ern rma ep ‘batro pustia[, ve ficen si cali a popat el on Crean, Amini inci, p83) $11) ota Cai pl igs (sa ping cu tot uw a (cn Prato rad 180) 14118, Inictit punctste de marcare a vile in prope in perechle sau serie cu nick (virgula se pune Incepnd cal die ney mil [me Ene Dar ni bub sia) eas oh sn ‘el apie psu sup ei) tie ap snd un si) ie opt acid pe epi) tc nba rane ote separ ee es, evrruna hp, ri sob, (Gian Aug Doin, fae fone, p13) Nur chic uw, sn epee ca se sis ie een nt ec TT leg ek eins pen 1 oi err 1980, 5,98) [A wbut sh contin de existe pal nore irs aur vl plete a usar de cele (ue) coment) (chaceati 1978 38,9.) ‘8 in perechile sau senile ou i (virgula se pune Ancepind cual dele termen: (st. Li ee ts dese, mse fio sti stare Boral reve aspen] Fe gen Dri, plat col.7) in perechile sau serile cu ba (virgula se pune Incepind cu al doilea bay: ba... (ba... [} ba ee hi plite pe nine aa timp ames ‘Bo en scr |] on rege] fa inal ores {Eminess, Soto it) 1 in perehile sau serile cu fie (vngula se pune incepind cual doila fi) fe. [fe [fe ete Per are err exit et 9 scene ane ator Ain rope fe coreg | alae ap ti. (Stason Vulpe, Ghd corer uranic p62) NU: near ads op angus fig l sfleoma ear supe wor lepitobiestve car seul] le eo comang mpm) desu vin Observatie: Conjunctiacoordonatoare disjunciv fle 1 poate apirea singrd, ci numa in perechi sau sei ‘in perechile sau serile cu 0 fncepdnd cvs dilea oi: or. []9r. virgula se pune (Jortet 20 Inresele mele deg pst pu, ia i sensu csc tpt or phoma (2 pilose ete (1 chase 1988, 07.9.8) fn perechile sau serile cu sau (virgula se pune Sncepind eu al doilea sau): sau.[] sa.) sau ete ‘Pele spe ori Su peta ur [su penta (8 Dries Somme onoerfc, 24) ‘in perecile sau serie eu cdmd, in construct disjunctive (virgula se pune ncepind eu a doilea edna) cand... end..[] nd Tass Seana ines, ns a, ca de cbc eso, in perfect ver cd cand cel) end ma ocas [ end © teas pion des vom, 1980, 26,6) NOTA: Dacd nu exist constrnger sintatice, dup uikimal ‘membre din coordonisile simple sau din asemenea perechi gi seri mu se pune virgula (vezi $i cexemplele de mai sts): Dipl ee ates, scot, mice ematogala | | ou event engi de pricpi crf sn Ta bs [fetal] ‘edipune mi deem au mali deo ere oder) Tiga lr Bolom. Eve nro 2858) ‘in constructilecorlative: ‘au numa... [eg Sule ne, one nt, oar fee me mma! Ui toma pal cone “ icnn, Bes ins, pd GALR 1p 141) nu numa... {dar psa re ro mlm) dre Nisa, Maid Bret, pl ALR. 635) 2 tat. [eat gh Schild evolu sas dese iii bir, feromen contr, Ge altel, at matte! wei (Sen Marea, Cavin elu 80) NU: Interatcvit ee flu esl pros —S (Ose 1980, 05,5.) pe eit. pe att: Dares cums, fn gals aur, aa uit 2 fssng pas pe Lucia nun ees pede nar {ape au dalton (Cour Pls, Fescinpin,p.2) NU: Lego este pede ipl 1p eaters. {GOnzsat 1980 510,76) nu att. [ets Asonene presi aes uot ta lagi url LUodtvat orl] (Romina era, 1980, 6, p.8) 1.1.2. Regul imperative de abjinere(eguirohibitie) Nusse despart prin vigul L121. Partile de propozitie coordonate prin conjunc copul soordona si, care, intre alele, poate ~ dou subiecte: Zari {1 st comenaurt mendes fomati in spr Acai tf Gheorgha” neg shea ce eA ‘stelle sel (ice ora, Ope, vol. 212) ~ dou nume predicative 2 Autor de dts sen, pres tres noe is nf ‘ras attne puncte vere Punta ma oped () Sires or (G6. Beldses, Punta in mba rom .20) = dowd atribute: (bse drpeavos wd fia spre reenarca {] 1 comentareavolunlor de porte ale tinder | aor (N.Steinhad, Pineda marti p 19) Neem asind simpaa penta preia oi uo neon de sta. 0 simpae onal [ |W intmeiid pe comida mola. (iden = dou airibute apossionale a acesith inane, ar puts sine, eu niga dol boi ‘msi, Alera arc ia epee nope deat ania seca ere. (rea Pra, Oper vol. 9.71) Aloud complemente dreete: Mi ise cu couse des Coiba emer (A. Gh. Obes, Senile retorie, p72) ~ dows complemente indirect: Se votbee de chicei de arograti etimologice [de roars fn, (AL Grau, Mie rata d rr, 5.13) = dow complementecircumstantiale de mod: ‘Shree pu epee nar meres aeat se snte mat sl steele care meg mal vepede [Tol ict It iid, ‘oon a tre (AL Philippi, Pein Ana Blain, Pome, 6) 2 Exemplele pot f extnse gi la celeate piri de proporii, (Penns ale consiruci cu conjunctia sh, vez E'E12. iL. LIS), Aceast norma se aplich spentm. (siJeu, impreuna cu + predicatul Ia plural: Dre Hele ward ln xd pe wciora singe es me " |(Rebreamu, , p. 79, spud Vasile Serban, Sint ind romine, 28) sl 1 apn ptt a a oo (ibid, p. 248) Observatie: Construct acestea dobindese,stunci tind se coreleazi cu un predicat la plural, valoarea cconjunetii 11.22. Pane de _proporitie evoréonate prin conjuncil disjunctive or, sau ‘Sigursten persona fete pe ei.) Hi fe sdk 0 sings [2] cont dn eminacent (Jor faa, dit Trp rpms adn cour vente din diverse or eas. timp Bors, Prone rap (2) Nu: Admin cna fot vr de ori stun cel patina de sect] 1 nogljenl eo rive sonsecae sta econo (tibet 21072008, p.2) (Pentra alte intrcintri ale acestor conjunetii, vezi Lis) 1123. Complement direct agezat tmedit dup predic 4 Nem rou] ana i categorie este se vatbelor (van Ese, Sma verbal 8) L124. Complement indirect agezat imediat dupa predict: S18 fost pote ad se mad {1 inpoova gral eoplctutie [pets esa oe eas sides de ress ta , (Monica Lovins, Eee p63) 11.25. Suhiectl de predica: Cope) min et de gl on ein demeni Flian Baio, Ene tarp 15) Virgula poste si apari tore subiect gi predicat in situajia in care intre cele doud parti de propozite spar intercalar Aronia) pt cam am ates] poate wierd 0 ‘eis rapt de sole a coitle moneneanie $a ‘Slepolseranie (Outi Vinser, Problome de sion, 3) 1.1.26, Verbulcopulativ de mumele predicate Una moment de ipl mors a derpramdra n scivitle ornate de Cotes! Cerra a1 ASTREL fst [] "pebires expat organzat a ibis In aaa 105. "Coma ean ASTRA n Bat. 119) NOTA: $i aici, in enzo! unoe intecalri, poate si para virgula inte subiect gi numele predieativ, ini eso a] soda [li asensiorBerae rele (lon Linen, Fil eee = 473) 2s 1.1.2.7, Nu se desparte prin virgud interject ia de verbul urmdtor (deoarece formeazA cu acesta © unitate; vedi i 11.1.5) prin ae ca ta a dn se, cit (14 Coast, 0 vrisar pir) 1.2.0 Virgula in frazi: coordonarea 124. Reguli imperative de mareare a virgulei (egulipreserptive, Se despart prin virgul: 124.1 Propozifile eoordonate juxtapuse (Crs ‘conjunc, care pot «* propositi principale: ese romane aor le etimentle (ama cle cx puso! de ening lap ras (su Sei pies (aot deste murach nome] ‘hea Pra, Opee, vol. 164) «# proposif sublecive: (ea Ee se pane () ees ce caer tpt dep a 0 det niceabi ex oven sures fap eal ete os eupenbi (1 (tose 1978 5638, p.2) Poss Tote o spade tnagh, acs a fst omis ceva ghee cf at ere] me exh {Geo Boz. Ingoriv,. pud Vii Dons S.Ch Comtaninney,Culepre dete rae». 19) # proposip etrbutive 6 ‘Onmeai ast na pin fu, Narn deal, de unde ei mpage! crn ‘esa cid pin cfs aces ‘oe Seamnd Gute] ar te inc. ‘Giefin At Dinas, ber poe, p10) + propositi competivedirecte: Pe aul au bem cde chor ae an. nse dew cide ma, a tar Slpie Osan od vot stein da ‘dramas be de harap dn Pata Neon (Homi ier" 197,03, p.7), + proposiptcompletiveindirete iar fhe ance uo ahr, Cl tt al ml re me ih mle] 9 ree 5 en, ‘Geos Ba, Lene mez. 10) + propecit circunstaniale consecutive 53 80 iso 97 pe geri de erp pero de ‘ramon enn erga ng (Garb Sense Detsancs, vee pret p,281) ' propecti circumstanialeconcesive Joaze unl spe pata. ‘Totus pice chip, Side plnge de seen ‘Tuincol pevel inte Snel! din or en Corse cee bine (Emin, Glas 158) NOTA: Exemplete se pot extinde sila ceelalte tpurt de propor 12.12, Propociite camedonste prin coniepile coordonatoare adversative: pen cones 2 dar trl de woul inprnpteacsapebil © Dew (dar ma 0 focundsn (sin las, load ae p29) in expen tii in verse domeni, ete nog accept of lure un when yale su crepe” [od renpott sg (-) (Wales Gat Roma, Coen 1 greys. 9) Ine cicumstanile, sobordonti tempore ava fire sunt ete ma feevent a suberontle onion, modal = onectve seta potreain esi rnsoae {aleranda Mete, fon Greens p37) Nu: Pusoajl are fst revelais ch minianel pera ines nc neg cormngoni (Jr spl sh te, apd, igh Denise [= (Conver itera 1978, 9.9.5) egcirle as feet rte In Geneva i lana ssteninie & acclian st ete a et) (sei ep, atta pena Ardea 23-28) NOTA: A nu se uita preciirile Reute mai inante (veei 1.1.2) in legiturh cu topica liberd a acestei conjunc fn interior propoztel Exompl Dine pie cute ule mow fst seit, pn acum, sine pei fe amram (eri Gate Romo, Cored eepal 9 §) 28 1213. Propesijile coordonate prin conjunc dijunctve eu condiia ca azeste conjunc sh apara ila prima propo din sera elorconrdonate (vez si exe Spusela L118): be: 1 es cada prsie fb pl i ups) de ono et stor as {Gee BA, Cl mac. 10) 1S eta se ein ate mtn south gy ep ene dere Seen pee vn bn aan Feetee le baste {slo et ont 3-5) (rt fica dea tur ma efit espn odbc ¢ spit ma de mite [or spe malin mi nest Eee rn oi pn som, mre ro ence co mu depen em Segre [ {DR Popese, 0 bere penn call men. 0) Sau ch eras gata nu al este [] sam of amintiret men 8 seul ne Toe rea "Gala Galen, 01,503, pul GA 1,883) or (ou i se aplicd resin repetbilitti). Apare la Inceput de propo, a ingle pune dup conn: vicum, orl me poste nv ei in ps nal piace male le eta in corte pe care eo Tape Orin sseaes pov etd Int ny Tinbaal omenes ‘Sr smone ce sep fe explora. ‘Setin Murteand, Cdl 107) 2» 12.14. Propoztile coordonate prin conjunc ] Mulan oni sia (Eminescu frp $2) Se inrebuinjeaz desi aumai linia de semnele citi a7 IIT. LINIA DE PAUZA 30. Linia de pauza (-} are funetia de @ marca pauzele inte amumite pir de propor, inte ropcti sau Ea este identcd, sub rapor grafic, eu linia de dialog, dar are funeti dferite de aceasta. Semnul grafic care servese ca Tinie de dialog sau de ppeuzi_nu trebuie confundat cu oratima, dentmiti st linia de unire si de despirfire, care ae eu totul ate fneit . De altel, pentru a'se evita confuzia, ele se Adeosebese gi grafic Hinia de paves este mai luned [-), iar ‘tata este mai surf). Linia de pauc seveste, in interior propoztei sau fiazei, a delimitaren cuvintelor 51 construtillor incidente, a unor psi de propozitie saw a unor propoziit fntregi, ‘apropiindu-se, in aceste cazuri, 3 chiar suprapunindu-sefuneilor vrgule’ gale parantzelor. ule In proposiie: |. Delimiteazeuvintleineldente sa intereaate salar, emule ase memecale agin a Ausporrr- wa pose dn cl Nebinaeor reps] pin ‘are Baga waster o tre de fp i altucnen mar ne G-L Tohinan, Sur levine, 80) 3.12.50 folosete la comparapie sindtice (alc comparajile realizate fied adver de comparatic, de obioei ca) Pep, moral eee pst Bar iv sricene de much ‘see mal eo de cus (aly Galacion, 01,4, pul Indra $3) 48 3.4.3, Pentra a delimita graft titre De afl lina al aceite pots [-] Pe dma cwinilor-Jetedldoa de ea {GEL Tobie, Surpass p63) nf pe Din tte cain nb (vie ‘oak ] mo dn Inge as ‘ph xn Cob te te (Pa Mi, Sis nes 9 6) 3.14, Se foloseste Ia scoaterea fn evident a unor cuvinte, expresi stu propoziti: ‘in et sr cea fsa cee pe moat [>] mon (Gian Aug Doing, Aer poe 31) Cur fos coleiviate ioe se dove la, paleanss se ‘eine asuya Daca pruncing cipal 8 fe fer a ‘care maser pare} 8 mindnce 1. Sivig, Povestr medina dese Wad Tepes Drees p.37) BAL. Se foloseye (in looul ator seme grafice) in coumerir Inger ua sng: (emer, Sumi nr pri js J [se nara asene const mame pte [Seams eordoment ssp) [vel stsanive ce exe sts af bate, sent cli tint rmiad corti 2) 9 3.446, Indicd limitele paginllor din care se preiau tate: Limba roménd corecta,p. 1N[-2. 3.7. Castvirgula,marchear8 faculties 4) lipeapredicatull sa a verbululeopuatv etal in ag ate eo pure a oped ane veil comple fever se dn es a XV ee Daly Sp Se ENT ang cacat spe mare ie Seer stv Pes nea dere ‘ Wiad Tepey-Draculea, p. 67) )apositle explcatve saw atrbutle izotate (in te cone pj indi onl oeah Ter ones rag le cine». 68) ‘ups Sc din itl sical (efile abe inte porate ropes sami gin eae [-) ete) Se oe (idem, 22) 3.241, dn frazii 321 Detimitazspropoatil incident: Bit aam [lee even) cr cae 6 aes cops lon Cap Seas yo ue ea ‘fama pe cee saben, hasan uy mop Near Coes ‘(Rovatinia litera, X1, 1978, ne. 37) Eis ne aa pool xl (on pe ie tn ore wl cgi nse Srl 20715 17,128) 3.2.2. Marcheacd, ca si vitgula, intervenia autora ‘incurs vorbin directo sau la sfrsitul “Apa eat 6 [1] mie Sa, se vestpei pee i ta ce ‘bn 1978, 381195), .$) nS nis (mom een pnd ha mal (Rebreans, 125, pu ndepera.83) Observatie: In asemenca situati nu erecomandebils folosrea concomitent si lniel de pauzs, sa virgulei: Com as, ari ou re -i spuse manta (lates, 196, pus Idreptarap $3) Este indicaa dei folosrea sau numai a virgule, sau ‘numa a ine de paz 32.3, FACULTATIY, ese flositd penta detimitarea ‘nor subordonate de rgentce lor Imperial obit (ea lrbintar devine ras in sg 4 cnc (et era es me) (GL Topas, Sota fon Cro.) Note sup, bio, pou ham sb votes ‘cum obiguig lt nurses Su -Lonedtmiar wen degreul ete ‘ot niga do a are aetna (Gielen Aap Dols, After poe; 9.9) st IV.CRATIMA (LINIUTA DE UNIRE $1 DE DESPARTIRE) 4.0.Cratima [-] curleaed dou Funeti: este gi semn 4 punctuate, seman ortografc. ‘semn ortografi, catia indi rostieaImpreand a dou sau mai mute cuvinte sau se folosese la srierea nor fovinte compuse, De asemenea, se inrebuinteaza le ‘spire euvintlorinsilabe sin alte teva situs pe care le vom mention nol final acest sect. 4.1. Ca sem de punctuate, catia se foloseste: 4.1.1, in repetifi,clind cuvantul repetatformeaza 0 ‘x vind ssa ee at ae ce mua pee [pe pie ht ate rin ete must cong. (Romina er, 178,360.21) Te tcept ms vn, ine ace nce shad (Gala Gasoon, 0.122, apd Indrpar p90) NOTA: fn asemenes situa se folosest si virgula: es sig Jone seen ea (€.Nens 154, ap ndreptar 90) 4.1.2. in interior unce expres de tpul substantv + substantiv:calea (-}yaleas substantv + adverb: edine [- eneste; adverb + adverb: ii-lacolo, imerjecie + interject: rose(-pleose. 2 4.1.3. ince dowd numeral pentru a arta indicatia rnumericd e aproximativl: {re in unierele due deen sev conta robs ox ie bre onsite ar pte sro ee romances mii) (€ Toi, Geri cn vi dois» 390) NOTA: In local cratimei se poate foosivirgul Taine wet, sc, pe aml omtlavex peal x cosa pine le coar, rl gr sven ovck dowd [ori vente Ssveape cesespi (lon nse, Can vo lp. 88-56) 4.14 inte cuvinte care art Fiele une dstane, ale ‘unui interval de timp: Soseaua Bucuresti Pit Peron cure mae EBs et (Apud indreptaru’, . 99-91, unde se precizeszt: «E bine 88 se sore orele I[]16 sau intre orele 14 gi 16 Formula Inte ore 14-116 este gsi) 441.5, Ca semn ortografle,cratima se intrebuintesz ‘in urmitarele stuati (pe care le prezentim enumeratvy Ta rostreaimpreun a doua seu mai multe cuvinte; “Ia screreacwwintlor compuse; Ia serierea unor derivate cu prefixe, pent scoate in eviden{ elemento peefxal sa cd apar mai multe derivate dela aceeas tem “Tradueea seul lings, m6 6s pe aes onl esa (Ronni er 1978, #2, . 21) 3 Diswile vor free trun sum vitor al publicist “Syihess” xe gh popur Ht ncujene foal ase Sioa re] #iner isp (Romania, 1978,98.33,p.4) ta marcare pil zolatedintun cuvin, care pot tn sume sa in grip de sme {Stop tech cane ASN sa Conta oe es Sin one 1) Flu shanin ane man eins a pai Os onpcm o : |WLimba romand corectd, p. 18) un profiesau un sift: Fret oi) we oe ig. ‘Forres cnt ine ing val Hp) Fresh in ints nor oe pall cm ict oma sus ore ce ssa Fr Cs eet namie inte hime ame # iene Mer sees {ert np eho meade ewe ns om ia Uinievoniag ced 2 * desinene Scbvanvl asec nl eine sign, feephrt nt ttey (tide. 5) =a egaren desinenfei sau a, articolutt oti ‘posts lan cant aspest nesta rosie st Ce sei (or deci ‘Gr tm pene ca re Sg anbge coin n snl ais ono oni eX 978 18.5.1) s4 pagina 2 7 =la prescurtrile realizate prin omiterea (elidaree) unor ait ale euvdntul: ‘ta -oastrd ia despartreacuvintelor in sila. 35 V. APOSTROFUL 5.0, Apostrofol [1] are numai valoare de_ sem cortografc. Avind in vedere anumite oval in florea Thi, am consierat oportun st ilustrim citeva situa edieatoare ‘Apostrofil indict absenta accidentalé in rostre a ‘Aces cde de sunete se produc din diferite cauze, cel ma des fn find tendija vorbitoilor de a se exprima cit mai economicos. Alcor ele sunt urmarea ‘unr impobltat de pronunjredatorateunor detecte de Sorbire sau unor stir iziologice sa pribice momentane (ebriciate, emetic etc). In aceasts dine de ici, a evenit, si zicem, celebro, urmAtorul fragment in Repautl cduminicol, de. L. Caria ‘in Cova, spac a dcapten ss pln Sela: din Sela css cepa iv Lips dia Upsala tang Cone ey tennant ‘Shih Cotes! Cis ne nel {E Cat, pore ale, 19.257) Ciderile de sunete (vocele sau consoane) pot avea oe 5,1. la first euvintelor (prin apocopa): Asi) ated de alee e Ponta dicen rot dela (tribune 1978, 81,93 '52. in copal cuvintelor: “Tine, chm cade din mi, fu srt sib la get, rama eng po son (Dina Stan iptv. 59) 56 5.3. a inceputul cuvintelor: ‘esse ere, stm ava al st a Shcuco cme, cena (na (cRonsna tt, 197, oF 3,6) ‘54. Caerile pot afecta un sunet sau mat multe (ct exemplal din Caragiale). 5. in siuafile de mai sus, ederea sunetefor de ‘nceputul sau de fa sfrgitol unui cuvant mu a dus Ta Dpronunfareaimpreand (Sau Int-o sila) @ sunetelor Finale ov inijiale ale cuvintclr respective alaturate. Ca tare, marcarea prin apostof a roti impreund a unor sunete este 0 greseals de ortografie, in atare situafit folosindu-seeratima: ‘Dessert pint dao oi Cine pte, mn mal cas ple sista (shane 1978, 08.2799) 5.6. Apostoful mai marches2 gi cidere ciffelor, in special la cele eare indies ani Sic om ones arn, moh a te ‘esta hole de a 8 nc seera prin Hares Srapen ies (ton Cans, Amini dcp p18) 37

S-ar putea să vă placă și