UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

FACULTATEA URBANISM ȘI ARFITECTURĂ

DEPARTAMENT ARHITECTURĂ

Referat
Discipina: Doctrine în arhitectură și urbanism

Tema : Sustenabilitate – restaurare, combatibil?

(Tema lucrare diplomă : Restaurarea Cinematografului Dacia și revitalizarea zonei - orașul Soroca)

Elaborat : Șestacov Maria

Gr. ARH – 162

Chișinau, 2021
Cuprins
Introducere
I. Sustenabilitatea în restaurarea clădirilor istorice
II. Studiu de caz
III. Sustenabilitatea în centrul vechi a orașului Soroca
IV. Propunere
Concluzie
Bibliografie
 Introducere
Termenul de sustenabilitate poate fi definit de fiecare om-domeniu diferit, dar are aceeași idee –
durabilitate. Conform dicționarului explicativ, sustenabilitate este definită ca o caracteristită ce poate
fi desfășură o periodă lungă de timp, fără cauzarea unor degradări, în domeniul ecologic
sustenabilitatea se subânțelege – utilizarea și dezvoltare a resurselor naturale fără a conduce la
epuizarea acestora sau la deteriorarea mediului înconjurător.
Deja de câteva decenii este în discuții active problemele climaterice, epuizarea resurselor
naturale, unii oameni încearcă să trăiască sustenabil și durarabil, alții nici nu cunosc, sunt și de acei
care știu problema, dar nu întreprind nimic. La momentul de față majoritatea oameniilor pun accete pe
lucuri mici, ce le aduc plăcere pentru moment și se gândesc doar la binele lor. Politica și
mintalitalitatea oamnenilor se schimbă, dar procesul durează, ținând cont cu ceea ce se petrece în
mediul înconjurator și care este situația actuală schimbarea trebuie să accelereze.
Sustenabilitatea în arhiterură nu trebuie doar analizată sau gândită, ea trebuie să devină o
prioritate în proiectarea unei clădiri. Într-un articol scris de către igloo.ro cu referire la sustenabilitate
scrie: ,,Lumea în care trăim este limitată când vine vorba de spațiu și resurse − trebuie să avem grijă de
ea și să avem o gândire pe termen lung. Acest lucru se poate traduce în folosirea unor materiale
sustenabile, spații bine gândite, funcțiuni, dimensiuni, reutilizarea construcțiilor și produselor deja
existente etc. - Norbert Juhász ,,
Conceptele de sustenabilitate sunt relevante pentru oameni, dar nu și pentru investitori. Scopul
investilorilor este să investească în cantitate, ci nu în calitate. De ce prioritar sunt banii, dar nu viață
durabilă și mediu sanătos???
 I. Sustenabilitatea în restaurarea clădirilor istorice
Istoria este ceea ce ne motivează să ne mândrim, să ne amintim și să păstrăm - pentru a
împărtăși frumosul cu cei care nu-l cunosc.
Ultimii zece – douăzeci de ani ritmul de creștere a clădirilor noi a accelerat, spații libere rămase
numar limitat. Ceea ce demostreză că este necesitatea de a readuce la viață clădirea uitată, clădirea
care a fost odată plină de oameni, cu multă gălăgie și agitație.
Restaurarea are ca scop conservarea unei clădiri vechi, care are o istorie și importanță mare
pentru societate. Restaurarea unei clădiri poate aduce nu numai beneficii culturale și economice
orașului, ci și beneficii mediului, are loc procesul de reutilizare - păstrare. La prima vedere, s-ar părea
că există o incompatibilitate în ceea ce privește sustenabilitate și restaurarea clădirilor istorice.
Conservarea, restaurarea istorică a clădirilor și sustenabilitatea, eficiența și grija pentru mediu sunt
parteneri naturali. Restaurarea patrimoniului și dezvoltarea durabilă sunt ambele obiective importante
pentru situația actuală. Pot apărea conflicte, dar ele trebuie identificate, analizate și apoi rezolvate
pentru a obține un echilibru optim.
Restaurarea unui monument de arhitectură este o necesitate, astfel se păstreză evoluția orașului
și istoria sa, restaurarea unei clădiri nu are ca scop doar de a valorifica istoria, dar și de a susține și
aborda conceptul de sustenabilitate. O clădire deja existentă necesită mai puține invesitiții și resurse, la
momentul actual cu situația creată în mediu acesta este o metodă de păstrare și nu de folosire inutilă a
resurselor naturale.
Făcându-se referintă la lucrare de cercetare, clădiria Cinematografului Dacia din orașul Soroca
va promova nu doar valoare ce o are – fiind un monument de arhitectură de importanță locală, dar și va
deveni o clădire sustenabilă .

De ce restaurare, dar nu clădire nouă ?

Din puct de vedere al sustenabilității, restaurarea unei clădiri v-a reduce consunul de energie, de
materiale. O clădire veche având deja careva pereți experiori și interiori, o scară , gol de geam sau ușă,
o porțiune de acoperiș, astfel deja este jumatate din resurse care trebuie investit pentru o clădire nouă,
se adaugă o poțiuni ce necesită , astfel protejăm mediu, astftel susținem conceptul sustenabilității.
Restaurarea unei clădini se subânțelege nu doar reînoirea fațadelor, dar fi modernizarea
condițiilor necesare pentru timpul de astăzi, adesea pentru restauratori apare problema, cum sa
combine o clădire istorică cu condiții moderne, dar până la final, aceste lucruri devin compatibile și se
obține un rezultat bun.
Clădirile vechi pot fi construite din materiale mai naturale, cu consum mic de energie și mai
puțin chimice, comparativ cu unele produse ce se găsesc azi pe piață. Pot apărea probleme legate de
consumul de energie și apă, dar soluții există și pot fi aplicate pentru optimizarea utilizării apei și
energieii în clădirile vechi.
 Restaurarea clădirilor reduce deșeurile, energia consumată în lucrările de demolare și de
construire. În cazul lucrărilor de restaurare pe lângă promovarea conceptului sustenabil, se promovează
calitatea lucrului ce a fost odată, durabilitatea unei clădiri de face parte din patrimoniul orașului.
Clădirea nouă poate fi și ea sustenabilă, poate fi una din cele mai frumoase, ecologice și moderne
clădiri, dar cea veche are o valoare ce trebuie să fie valorificată și păstrată.

II. Studiu de caz

Studiu de caz nr. 1
Renovarea morii și transformarea în locuință, Regiunea Boemiei Centralede, Republica Cehă
Stempel & Tesar architekti
Dorința clienților de a trăi în singurătate. Dorință lor a fost împlinită de moara de lângă un fost
iaz. Decizia a fost luată după o singură vizită: „Aici și în această casă. Nu vom construi, ci vom
renova.”
Moara era marcată de vârstă. Ani fără grijă. Umiditatea și amenajarea nefavorabilă a clădirii i-au
determinat pe arhitecți să aleagă o soluție radicală: în loc de „chirurgie plastică”, un „transplant” de
anvergură. Nu o întinerire superficială, ci revitalizarea întregii construcții fundamentale într-o manieră
care a păstrat farmecul secolelor.
Sarcina principală a arhitecților a fost să introducă aer și lumină în interiorul clădirii. Dar, din
moment ce nimeni nu a vrut să perturbe peretele frontonului, s-a „amputat o parte a trunchiului”.
Rezultatul a fost o terasă în interiorul amprentei originale a clădirii, iar de aici lumina soarelui putea
pătrunde în casă prin „secțiunea transversală” vitrată. Peretele principal al frontonului a fost dezgolit
de ambele părți, iar fluxul de aer proaspăt a redus umiditatea constantă care avea să crească doar odată
cu reînnoirea iazului.
 Sursă: https://amazingarchitecture.com/houses/renovation-of-mill-and-conversion-into-housing-by-stempel-tesar-architekti

Multe s-au schimat, dar baza a ramas aceeași. Prin renovare poți obține clădire nouă.
Studiu de caz nr. 2
Lumière Cinema Maastricht / JHK Architecten + Verlaan & Bouwstra architecten
Fostă centrală tranformată într-loc cultural pemtru oamneni, cu cinema, cafenea, spațiu pentru
petrecerea timpului liber frumos.
Reamenajarea acestui complex face parte din proiectul de dezvoltare urbană „Belvédère
Binnensingel”, în cadrul căruia clusterul cultural va servi ca un impuls pentru viitoarea reamenajare a
acestei foste zone industriale la nord de centrul orașului Maastricht.
Complexul este format din patru clădiri: hala de mașini protejată la colțul Bazinului, două case
de cazane chiar în spate și un atelier de tâmplărie care leagă hala de mașini de celelalte clădiri din
grupul de cultură. Sala de mașini listată frumos decorată oferă acum spațiu pentru
cafeneaua/restaurantul cinematografului. Primul etaj, unde se aflau vechile mașini cu abur, a fost
transformat într-un restaurant industrial stilat în mijlocul vechilor instalații. La parter, între vechile
fundații de zidărie ale mașinilor cu abur, se află bucătăria restaurantului și o zonă separată de bar
conectată direct cu terasa de pe Bazin.
 În ansamblu, este un complex magnific, în care moștenirea industrială a Sfinxului a fost
combinată cu cinematografe de ultimă generație și un restaurant extins și primitor într-o atmosferă
minunată: un cinema unic într-o locație unică!

Studiu de caz nr. 3

Reimaginarea Campusului Berliner Union Film Ateliers (BUFA)- MVRDV - păstrând și
adaptând cu materiale durabile clădiri de patrimoniu
 Campusul va fi transformat cu un peisaj concentrat ecologic: suprafețele mari de pavaj sunt
îndepărtate, eliminând vehiculele și adăugând permeabilitate la apă și biodiversitate cu grădini pe
acoperiș și piețe verzi. Sunt incluse și alte măsuri de durabilitate, cum ar fi toaletele ecologice,
colectarea apei pluviale și reciclarea apei și ventilația naturală îmbunătățită. O altă propunere aflată în
prezent în considerare ar vedea oțelul recuperat de la demolarea a două depozite învechite reutilizate
direct la fața locului pentru a crea un nou pavilion de intrare. Noile completări contrastează cu clădirea
originală: flexibilă în loc de fixă și colorată în loc de negru. Pereții din cărămidă sunt păstrați la vedere,
în timp ce deasupra șinei cortinei se adaugă un luminator în acoperișul clădirii pentru a face spațiul mai
potrivit pentru diferite utilizări. Alte caracteristici ale clădirii sunt actualizate, cu suprafețe interioare
noi și un nou sistem de ventilație mai eficient.
 Sursa: https://www.mvrdv.com/news/4006/mvrdv-bufa-berlin-atelier-gardens?fbclid=IwAR2SqaS-2Ql14ZMXF4ccKvHgj855qC0Zf86O9BqXOwInB8avlHcBUlxO7RA

Studiu de caz nr. 4

Hyde Park va deveni o zonă rezidențială populară în regiunea Amsterdam, datorită locației sale
centrale și viziunii MVRDV de a introduce locuințe și facilități comerciale de înaltă calitate. Acest
lucru va crea o dezvoltare urbană importantă pentru zona Beukenhorst-West, situată între gara și
centrul orașului Hoofddorp care a rămas până de curând un parc de birouri pustiu, cu spații libere.
Prin crearea de clădiri de înaltă calitate, cu grădini interioare izolate fonic, se realizează un
cartier însorit și verde. O caracteristică cheie a viziunii MVRDV pentru Hyde Park sunt „tăierile” din
clădiri care au ca rezultat lumina solară maximă și vederi ale parcului pentru rezidenți. Diversitatea se
realizează în continuare prin împărțirea blocurilor de construcție în diverse „case Hoofddorp”.
Masterplanul contribuie la modernizarea Hoofddorp într-un oraș plin de viață și plin de viață, unde
munca, viața și recreerea coexistă.
 III. Sustenabilitatea în orașele din Republica Moldova.
Aplicarea conceptului sustenabilității în orașul Soroca
Oricare oraș din lume are posibilitatea de implementare și aplicare a conceptului sustenabil.
Având câte mai multe clădiri, cartiere sau orașe sustenabile cu atât nivel de trai se va îmbunatăți.
În fiecare oraș din Republica Moldova se poate interveni prin:
 Reutilizarea clădirele abandonate;
 Utilizarea materialelor ecologice, verzi;
 Implimentarea tehnologiilor de producere a energiei proprie;
 Introducerea tehnologiei de retenție a energiei;
 Folosirea spațiului rațional;
 Crearea unui spațiu interior nu doar frumos, dar și fucțional.
Orașul Soroca este amplasat la nordul țării pe malul Râului Nistru, orașul este înconjurat de
păduri și câmpii. Râul Nistru oferă orașului o priveliște frumoasă și un specific aparte fiind un oraș
istoric.

De ce orașul Soroca?
Orașul Soroca după marime din regiunea Nordică este al doilea, are o așezare reușită, are un
potențial de dezvoltare și o atracție pentru turiști. Soroca poate fi un oraș sustenabil.
Făcând o relevanță la conceptul de sustenabilitate pentru orșul Soroca se poate de pune în
implimentare următoarele principii și soluții:
 apele râului pot oferi o sursă de producere a hidroenergiei;
 câmpiile împărăjinite spațiu pentru crearea unui parc eolian;
 clădirile fostelor uzini care se află la periferiilor orașului să fie redeschise și trasformate
în uzini de reciclare a deșeurilor;
 organizarea vizuală stradală astfel ca necesitatea de a circula cu mașina să fie minimală,
doar la trecerea din sector în alt sector să fie nevoie de mașină;
 crearea unei piste pentru bicicliști în întreg orașul;
 implimentarea grădinilor verzi pentru clădirile etajate;
 folosirea acoperișurilor blocurilor locative pentru montarea bateriilor solare, pentru o
gradină unde se pot cultiva legume.
 construirea clădirlor corect, folosirea materilelor ce vor minimaliza pierderilor de clăltură
de timp de vară și reținera căldurii în interior pe timpul rece;
 minimalizarea consului de apă și refolosirea apei gri;
 IV. Propune
Propuneri pentru un oraș sustenabil, propunerea este făcută pentru câteva cartiere din centrul
orașului Soroca, unde coincide cu centrul vechi al orașului (sectorul este ales conform analizei făcute
pentru lucrarea de diplomă).

Aceste propuneri vor îmbunătăți nu doar aspectul orașului, dar și modul, calitatea vieții umane.

 Clădirea Fostei Cârmuiri a Zemstvei din Orașului Soroca - Clădire în ruine;

Propunere : Conversia clădirii într-o galerie de artă, cu păstrarea structurii rămase ce arată
vechimea de peste 150 de ani și încadrerea elementelor constructive noi .

 Zonă verde neamenajată;

Propunere : Cinematograf în aer liber.
  Clădirea Cinematografului din Orașului Soroca - Clădire abandonată;
Propunere : Redeschiderea cinematografului și propunerea altor funcții, cum ar fi muzeu al
cinematografiei, școală de film.

 Spațiu asfaltat;
Propunere : Zonă verde amenajată, spațiu destinat pentru organizarea târgului de Crăciun,
expoziții temnorle.

 Policlinica Raională
Propunere : Baterii solare ce vor produce energie electrică pentru deservirea policlinicii.

 Teren împărăginit;
 Propunere : Parcare etajată, ce v-a fi i pentru deservirea lucrătorii din apropierea ei și din
imprejurime .

 Curte;
Propunere : Grădini și sere pentru creșterea legumelor în curți.

 Bloc locativ, cu două nivele;

Propunere : Grădini și sere pentru creșterea legumelor la etaj.

 Curte;
Propunere : Grădini și sere pentru creșterea legumelor în curți.

 Fabrica de încălțăminte
 Propunere : reamenajarea fațadelor și utilizarea acoperișului - spațiu destinat pentru odihnă
angajaților.

 Stradă de importanță locală

Propunere : Stradă calmă, pietonală, viteza mașinilor minimală, cafenele stradale, legătură directă cu
albia râului Nistru.

 Albia râului Nistru

Propunere : Spațiu amenajat pentru petrecerea timpului liber pasiv și activ, creearea unor poduri la
diferite înalțimi pentru plimbări, cu zone verzi amenajate, mobilier urban.

 Albia râului Nistru

Propunere : Propunerea unor activități pe râu cu barca, plimbări, cafenea pe vapor.
 Concluzie
În urma analizei făcute pe tema compatibilitatea între sustenabilitate și restaurare, s-a ajuns la
concluzia că clădirea sustenabilă nu este una nouă ce are în componența sa cele mai noi și ecologice
tehnologii, prioritară poate fi o clădire destinată restaurării, ea pe lângă faptul că reduce cantitatea de
resurse, mai poate fi construită din materie mult mai calitativă care a fost odată, mai ecologică decât
ceea ce avem astăză .
O clădire restaurată poate să atingă toate caracteristicile unei clădiri sustenabile, acesta este
scopul mai multor arhitecți din lume. Compania de arhitectură MVRDV și alte birouri se bazează ca
fiecare proiect să fie individual, dar care să rezolve problema mediului, problema epuizării resurselor,
problema crearea unui spațiu curat și liber pentru oameni.
În cazul lucrării de cercetare, conceptul de sustenabilitate este baza și începutul, scopul este
promovarea și aplicarea acestui concept în proiectul dat. Fără posibila aplicare a conceptului de
sustenabilitate, s-ar putea zice că acest proiect nu respectă normativele de azi.
Generația de azi, trebuie să pună prioritate la reutilizare, păstrare și durabilitate. Aceste principii
vor deveni baza unei vieți bune și longevive.