MINISTERUL EDUCATIEI INVATAMINTULUI SI SPORTULUI

UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI

FACULTATEA URBANISM SI ARHITECTURA
DEPARTAMEN ALIMENTARE CU CALDURA SI GAZE , VENTILARE

LUCRAREA DE AN
la : Sisteme tehnico-sanitare interioare

Tema: Sisteme de alimentare cu caldura si

ventilatie

A efectuat st. Gr. ARH-162

Sestacov Maria
A verificat lec. sup. ing.
Colomiet Tatiana

Chisinau 2020
 CUPRINS
1. Noțiuni generale
2. Date inițiale
3. Calculul termotehnic pentru ingradirile de protecție
3.1 Calculul termotehnic al pereților exteriori
3.2 Calculul termotehnic al planșeului ultimului nivel
3.3 Calculul termotehnic al pardoselei deasupra subsolului
4. Calculul termotehnic al ingradirilor vitrate
4.1 Calcul termotehnic a ferestrilor
4.2 Calcul termotehnic ușilor
5. Calcul pierderilor de caldura
5.1 Pierderile debaza de caldur
5.2 Necesarul de caldua pentru incalzirea aerului infiltrat
5.3 Degajeri de caldura
5.4 Dilantul de caldura al incaperilor
6. Alegerea și calculul cazanului
7. Calculul și alegerea corpurilor de încalzit
8. Calculam coeficientul de vitrare a cladirii
9. Calculam coeficientul de compactitate a cladirii
10. Proiectarea și calculul instalațiilor de ventilare
10.1 Calcul debitului necesar de aer
10.2 Dimensionarea canalelor de ventilare
10.3 Calculul secțiunilor grilelor cu jaluzele
11 Calculul aerodinamic
 1. Notiuni generale
Proiectul de curs prevede proiectarea sistemelor de încalzire centrală cu apa și a sistemelor de
ventilare în blocuri de locuit cu trei nivele. În proiectul dat se va efectua calcul elementelor sistemelor de
încălzire și ventilare, precum și proiectarea sistemelor de încălzire și ventilare în conformitate cu normele
în vigoare . Încălzirea și ventilarea unei case de locuit cu 3 nivele din orașul Leova.

2. Date ințiale
1. Varianta planului
9
2. Orașul
Leova
3. Temperetura celei mai reci zile t ie =-
19°C
4. Temperatura celor mai reci 5 zile t ve = -
15°C
5. Temperatura medie a celei mai reci luni t m .l = -3,3
6. Temperatura medie pe sezonul de încălzire t m .s =
+0,8
7. Durata sezonului de încalzire z s . î =165
zile
8. Orientare fatadei principale Nord -
Est
9. Tip acoperiș cu pante din rulouri de
ardezie.
10. Nodul termic în demisol sub casa scării în partea
stângă.
 3. Calculul termotehnic pentru îngradirile de protecție
3.1 Calculul termotehnic a pereților exterior

Densitatea Gosimea str. Coeficient de

Nr. Materialul stratului materialului constructive δ conductibilitate
Str p,kg/m3 ,m termica λ
. ,w/m°c
1 Mortar din nisip si var 1600 0,02 0,70
2 Carămida obișnuita din
argila cu mortar din ciment 1600 0,38 0,70
si perlit
3 Saltele din vata minerala 100 X 0,064
4 Mortar cu ciment și nisip 1800 0,02 0,76

Pentru orașul Leova avem tel = - 19 °C, tm.s = + 0,8 °C, și zs.î = 165 zile.
1. Determminăm indicele grad · zi, conform următoarei formule:
 Dd =( t i −t ms )⋅z sî =( 19−(−0,8 ))⋅165=3267

2. Calculăm Rreq, conform următoarei formule:

UPEreg = 0,25 W/m2 · ˚C ;
1
RPEreg = ;
U reg
PE

1
RPEreg = =4
0.25
3. Determinăm valoarea rezistenței termice R, conform următoarei formule:
N−1
1 δ x 1 1 0 . 02 0 .38 δ 0 .02 1
Ro = + ∑ j + + = + + + iz + +
α i j=1 λ j λiz α e 8 .7 0 .70 0 .70 0 .052 0. 76 23
unde,
R - rezistența termică a peretelui exterior;
αi – coeficient de schimb de căldură a aerului intern de pe suprafața interioară a peretelui exterior, αint¿ 8,7;
αe – coeficient de schimb de căldură a aerului extern de pe suprafața exterioară a peretelui exterior,
αext ¿ 23;
δ – grosimea stratului, măsurată in metri;
λ – coeficient de conductibilitate termică:
x
Rreg
PE=0,114 + 0,028+ 0,543+ +0,026+ 0,043;
0,052
x
4=0,755+ ;
0,052
x
=4−0,755
0,052
x=3,245 ×0,052=0,168
Grosimea stratului izolant se adoptă cea mai apropiată valoare de cea calculată ce se află în
producţie, deci se adoptă x=0,170 m.
4. După determinarea grosimii standarde a stratului izolant, aflăm Rreală
PE , înlocuind δ3 cu standardul

grosimii stratului de izolare adoptat si obtinem:

1 0 . 02 0 .38 0,17 0. 02 1
Ro = + + + + +
8 .7 0 .70 0 .70 0 .052 0. 76 23
Rreg
PE =0,114 + 0,028+ 0,543+3,269+0,026+ 0,043;

Rreală
PE ¿ 4,023.

5. Verificare: R0 ≥ {Rnecmin, Rreq} => 4,023 > 4. Deci, calculul se consideră corect.

6. Determinăm valoare coeficientului termic global, conform următoarei formule:

 KPE = 1/ Rreală
PE ;

1
KPE ¿ W/m2 · ˚C;
4,023
KPE ¿ 0,248W/m2 · ˚C

Deci valoare coeficientului termic global este mai mica de 0.3, e admisibil. În caz că x > 0,3, trebuie
să fie schimat materialul termoizolant, deoarece grosimea materialului este prea mare și eficiența acestuia
este prea mica.

3.2 Calcul termotehnic al planșeului ultimul nivel

Densitatea
Grosimea Coeficientul de conductibilitate
materialul
straturilor termică
Nr. ui,
Materialul stratului constructive,
str. W
ρ , λ , W/(m·oC)
δ ,m m×℃
kg/m3

1 Placă din beton oțel 2500 0,020 1,92

2 Ruberoid 1200 0,0015 0,17

3 Argila expandata 600 x 0,17

4 Mortar din ciment și nisip 1800 0,04 0,76

Pentru orașul Leova avem tel = - 19 °C, tm.s = + 0,8 °C, și zs.î = 165 zile.
1. Determminăm indicele grad · zi, conform următoarei formule:

D d =( ti −t ms )⋅z sî =( 19−(−0,8 ))⋅165=3267

2. Calculăm Rreq, conform următoarei formule:

UPEreg = 0,25 W/m2 · ˚C ;
1
RPEreg = ;
U reg
PE

1
RPEreg = =4
0,25
3. Determinăm valoarea rezistenței termice R, conform următoarei formule:
1 0,020 0,0015 x 0,04 0,012 1
Rreg
PE = + + + + + + ; unde,
8 1,92 0,17 0,17 0,76 0,35 12
R - rezistența termică a peretelui exterior;
αi – coeficient de schimb de căldură a aerului intern de pe suprafața interioară a peretelui exterior, αint¿ 8.7;
αe – coeficient de schimb de căldură a aerului extern de pe suprafața exterioară a peretelui exterior,
αext ¿ 12;
δ – grosimea stratului, măsurată in metri;
λ – coeficient de conductibilitate termică:
x
Rreg
PE=0,166+ 0,010+0,008+ +0,052+0,034+ 0,083;
0,17
x
4=0,353+ ;
0,17
x
=4−0,353=3,647
0,17
x=3,647 × 0,17=0,619
Se adoptă grosimea standardă pentru stratul de izolatie - material fiind argila expandata concasata
x=0,619 m => δiz ¿ 0 , 70 m
4. După determinarea grosimii standarde a stratului izolant, aflăm Rreală
PE , înlocuind δ3 cu standardul

grosimii stratului de izolare

Rreală
PE =0,166+0,010+ 0,008+ 4,117 +0,052+0,034+ 0,083; ;

Rreală
PE ¿ 4,47

5. Verificare: R0 ≥ {Rnecmin, Rreq} => 4,49 > 4.

Deci, calculul se consideră corect.

6. Determinăm valoare coeficientului termic global, conform următoarei formule:

KPE = 1/ Rreală
PE ;

1
KPE ¿ W/m2 · ˚C;
4,49
KPE ¿ 0,223 W/m2 · ˚C

Deci valoare coeficientului termic global este mai mica de 0.3, e admisibil. În caz că x > 0,3, trebuie
să fie schimat materialul termoizolant, deoarece grosimea materialului este prea mare și eficiența acestuia
este prea mica.
 Densitatea
Grosimea Coeficientul de conductibilitate
materialul
straturilor termică
Nr. ui,
Materialul stratului constructive,
str. W
ρ , λ , W/(m·oC)
δ ,m m×℃
kg/m3

1 Placă din beton oțel 2500 0,020 1,92

2 Ruberoid 600 0,0015 0,17

3 Saltele din vată minerală cusute 50 x 0,052

4 Mortar din ciment și nisip 1800 0,04 0,76
Parchet laminat din brad paralel la
5 700 0,012 0,35
fibre

3.3 Calcul termotehnic al pardoselei deasupra subsolului

5
4
3
2
1

Pentru orașul Leova avem tel = - 19 °C, tm.s = + 0,8 °C, și zs.î = 165 zile.
1. Determminăm indicele grad · zi, conform următoarei formule:

D d =( ti −t ms )⋅z sî =( 19−(−0,8 ))⋅165=3267

2. Calculăm Rreq, conform următoarei formule:

UPEreg = 0,25 W/m2 · ˚C ;
1
RPEreg = ;
U reg
PE
 1
RPEreg = =4
0,25
3. Determinăm valoarea rezistenței termice R, conform următoarei formule:
1 0,020 0,0015 x 0,04 0,012 1
Rreg
PE = + + + + + + ; unde,
6 1,92 0,17 0,052 0,76 0,35 12
R - rezistența termică a peretelui exterior;
αi – coeficient de schimb de căldură a aerului intern de pe suprafața interioară a peretelui exterior, αint¿ 6;
αe – coeficient de schimb de căldură a aerului extern de pe suprafața exterioară a peretelui exterior,
αext ¿ 12;
δ – grosimea stratului, măsurată in metri;
λ – coeficient de conductibilitate termică:

x
Rreg
PE =0,166+ 0,010+0,008+ + 0,052+ 0,034+0,083 ;
0,052
x
4=0,353+ ;
0,052
x
=4−0,353=3,647
0,052
x=3,647 × 0,052=0,189

Deci se adoptă grosimea standardă pentru stratul de izolatie – saltele din vată minerală cusute :
x=0,189 m => δiz ¿ 0 , 20 m

4. După determinarea grosimii standarde a stratului izolant, aflăm Rreală

PE , înlocuind δ3 cu standardul
grosimii stratului de izolare – saltele din vată minerală cu lianți sintetici (δiz = 0 , 20 m¿:

Rreală
PE =0,166+0,010+ 0,008+ 3,84+0,052+0,034 +0,083 ; ;

Rreală
PE ¿ 4,49

5. Verificare: R0 ≥ {Rnecmin, Rreq} => 4,49 > 4. Deci, calculul se consideră corect.

6. Determinăm valoare coeficientului termic global, conform următoarei formule:

KPE = 1/ Rreală
PE ;

1
KPE ¿ W/m2 · ˚C;
4,49
KPE ¿ 0,222 W/m2 · ˚C

Deci valoare coeficientului termic global este mai mica de 0.3, e admisibil. În caz că x > 0,3, trebuie
să fie schimat materialul termoizolant, deoarece grosimea materialului este prea mare și eficiența acestuia
este prea mica.
 4. Calculul termotehnic al îngrădirilor vitrate
4.1 Calculul termotehnic al ferestrelor
1. Rezistența normată la transfer al ferestrelor se adoptă în funcție de destinația clădirii și de indicele
grad · zi, Dd al localității analizate.
Astfel,
RFD = 0,39 m2˚C/W.
Se adoptă tâmplărie de lemn sau termopane cu două foi de geam.
2. Valoarea coeficientului de transfer termic global, K, se determină cu ajutorul următoarei formule:

KFD = RFD W/m2 · ˚C;

1
KFD ¿ W/m2 · ˚C;
0,39
KFD ¿ 2,564 W/m2 · ˚C

4.2 Calculul termotehnic al ușilor

Se adoptă uși duble cu tambur între ele.

1. Rezistența la transfer termic se determină cu ajutorul următoarei formule:

RreqU = 0,6 × R reg

PE ;

RreqU = 0,6 ×3,125;

RreqU = 1,9 . W/m2 · ˚C

2. Valoare coeficientul de transfer termic global, K, se determină cu ajutorul următoarei formule:

KU = 1/ RreqU ;
 1
KU ¿ W/m2 · ˚C;
1,9
KU ¿ 0,526 W/m2 · ˚C

5. Calcul pierderilor de caldura

5.1 Pierderile de baza de caldura
Pentru asigurarea in incaperi a parametrilor aerului conform normelor in vigoare la calculul puterii
termice a sistemului de incalzire este necesar să se ia în considerație :
1. Pierderile de caldura prin ingrădirile exterioare de construcție (pereti exteriori PE, planseul
ultimului nivel P, ingradiri vitrate FD și UD), respectiv , prin ingradirile dintre incaperile a caror
diferența de temperatura nu depașește 3 grade.
2. Necesarul de caldura pentru încalzirea aerului exterior infiltrat in incaperea incalzita.
3. Necesarul de caldura pentru incalzire materialelor , unităților de transport intrate în incapere.
4. Aporturile reglate de căldura degajate de la aparatele electrice , corpurile de iluminat , oamenii
utilajul tehnologic și altele surse.
Pierderile de caldura se calculeaza cu formula :
Qb =k⋅F⋅( t i −t ce )⋅n
,W
In care:
K - coeficientul de transfer termic global al ingradirilor , W/(m2·oC);
2
F - aria suprafeței perpendiculare didectie fluxului de caldura a ingrădirii, m ;
n - coef.ce ține cont de pozitia îngradirii față de aerului exterior;
ti și t ce - temperaturile de calcul ale aerului interior și exterior;

5.2 Necesarul de caldura pentru incalzirea aerului infiltrat

Cantitatea de caldura necesara pentru incalzirea aerului rece infiltrat prin rosturile ferestrelor si
ușilor de balcon trebuie calculat cu formula :
Q inf =0.28 × La × c ×× ¿

ρ -densitatea aerului din incapere, kg/ m2

 La - debitul de aer pătruns, 3
m /h

K a − coeficientul in care ține cont de influența asupra temperatura aerului infiltrat a fluxului termic ;
ti și t ce - temperaturile de calcul ale aerului interior și exterior ;

5.3 Degajeri de caldura

Din aceste considerente la calcul pierderilor de caldura a cladirii de locuit pentru bucatarii și încaperile
de locuit se permite a considera fluxul de caldura degajat a fie agal cu 10W pentru un metru patrat de
suprafața vie a pardoseli.
Q d =10 × K PD ,W

5.4 Bilanțul de caldura al încaperilor

Pentru determinarea pierderilor totale de caldura se intocmeste bilanțul de caldura al incaperilor pentru
timpul de iarna:

Q tot =Q b +Q inf −Q d

6.Calculul si alegerea cazanului

Calculam totalul pierderilor de caldura se efectuiaza dupa formula:

Qsi =Σ Q=Q P 01+Q P 03 +Q101 +Q 103 + Q201 +Q203 + 2∗QCS + F inc∗100;w

F inc=539
Q si =808+515+753+514+823+559+2*843+539*100=59 558w≈ 59,55 kw

Se adopta 3 cazane de marca: Centrala termica in condensatie VAILLANT ECOTEC PLUS VUW
346/5-5 (34,7 кВт)
Specificații: Tipul de combustibil: gaz;
Putere: 34.7 kW;
Gama de putere termică utilă 6.4 – 30 kW;
Dimensiuni: înălțime: 720 mm, lățime: 440 mm Adâncime: 372 mm.

7. Calculul si alegerea corpurilor de incalzit

 In proiectul de curs ,calcul de dimensionarea a corpurilor de incalzire se efectueaza pentru 7
incaperi a blocului. Se recomanda de folosit radiatoare din otel tip Feroli.

8. Proiectarea și calculul instalațiilor de ventilare

8.1 Calcul debitului necesar de aer
Nr. incaperii Denumire incaperii Dimensiunile Surafata incaperii Indicii n sau Debitul de aer
k necesar
Debitul de aer necesar conform spatial locativ
2 3 3
P01(101,201 Odaie de locuit 5.6x2.9 m 16.24 m 3, m /h* 48.72 m /h
) m2
2 3 3
P19(119,219 Odaie de locuit 5.6x2.9 m 16.24 m 3, m /h* 48.72 m /h
) m2
3
Total=97,44 m /h
Debitul de aer necesar pentru incaperi auxeliare
3 3
P08(118,218 Bucatarie - - 90 m /h 90 m /h
)
3 3
Bloc sanitar - - 50 m /h 50 m /h

3
Total=140, m /h

3
Valorea de calcul pentru incaperile de locuit este egala cu – 97.44 m /h
3
Valorea de calcul pentru incaperile auxiliare este egala cu –140 m /h
8.2 Dimensionare canalelor de ventilare
Se proicteaza separate pentru fiecare bucatarie , viceu, camera de baie. Canalele de ventilare se
monteaza din caramida obisnuita in pereti interior sau alature.

Sectiunile standarte propuse:

2
140x140=0.0196 m

2
140x270=0.0378 m

2
270x270=0.073 m

8.2.1 Dimensionare canalelor de ventilare

 Sectiunea canalului de ventilare se determina din formula :
L
F=
3600∗V adm m2
,
 V adm
Unde: =0.5÷1.5m/s
3
L-debitul de aer p-u bucatarie 90 m /h
90 2
F= 3600∗1 =0.025 m

 Se adopta sectiunea reala conform dimensiunilor standard.

Fr =140 x 270=0 . 0378 m

2

 Se determina viteza reala :

L
V r=
3600∗Fr
,m/s
90
V r=
3600∗0 .0378 =0.66,m/s

Vr V min
Concluzie: Viteza reala >Viteza minim admisibili =0.5 si nu depaseste 1.5,

decisectiunea canalului de ventilare a fost aleasa corect.

8.2.2 Calcul dimensionarii pentru bloc sanitar

 Secțiunea canalului de ventilare se determină conform următoarei formule:

50 2
F= 3600∗1 =0.0138 m ,
3
Unde L=50 m /h;
 Se adoptă secțiunea reală conform dimensiunilor standard:
Fcst ¿ 0,0196m2

Fr = 140 x 140 m2.

 Se determină viteza reală, conform următoarei formule:

L
V r=
3600∗Fr
,m/s
50
Vr= 3600∗0.0196 ==0.7,m/s

Concluzie: Viteza reala se include in limitele de viteza admisibila, deci montam grile de ventilare cu
jaluzele nereglabile.

Calculele sunt identice pentru aceste încăperi auxiliare pentru nivelele 2 și 3 ale clădirii.
 8.3 Calculul sectiunilor grilelor cu jaluzele
Sectiune grilelor cu jaluzele se determina din relatia:
L
F g=
3600∗V adm 2
, m

V adm
=0.5÷1.5m/s
3
L-debitul in m /h
Dimensiunile standarte pentru grilele de ventilare:
2
 150x150=0.0225 m
2
 150x200=0.03 m
2
 200x250=0.05 m

8.3.1 Calcul dimensionarii pentru Bucatarie-parter:

 Secțiunea canalului de ventilare se determină conform următoarei formule:
L
F g= 90
 3600∗V adm 2
= 3600∗1 =0.025 m

 Se adoptă secțiunea canalului de ventilare reală, conform dimensiunilor standard:

 Fgrst ¿ 0,030m2;
 Fr ¿ 150 x 200 m2.
 Secțiunea vie a grilei cu jaluzele se determină conform următoarei formule:

F v=0.6∗F ad=0 .018 m

2

 Se determină viteza reală, conform următoarei formule:

L
V r= 90
3600∗F v 2
= 3600∗0.018 =1.39 m
2
Concluzie: Trebuie de marit sectiunea grilei: Facem recalcul cu sectiunea 200x250=0.05, m
 Se recalculează, utilizând secțiunea 200 x 250 = 0,050 m2:
2
Fv=0.05*0.6=0.03 m
90
Vr= 3600∗0.03 =0.83,m/s

8.3.2 Calcul dimensionarii pentru bloc sanitar

  Secțiunea canalului de ventilare se determină conform următoarei formule:
L
F g= 50
3600∗V adm 2
= 3600∗1 =0.014 m

unde: Vadm ¿ 0,5 ÷ 1,0 m/s;

L – debitul de aer pentru GTS, 50 m3/h;
2
 Sectiunea adoptata este 150x150=0.0225, m
 Sectiune vie a grilei cu jaluzele:
2
Fv=0.05*0.6=0.0135 m

 Se determină viteza reală, conform următoarei formule:

L
V r=
3600∗F v
=1.03,m/s
Concluzie: Vr > Vmax admisibilă, care este egală cu 1,0 m/s. Deci, secțiunea canalului de ventilare
trebuie să fie mărită. În cazul dat, mărim până la 150 x 200 = 0,030 m2.
 Secțiunea vie a grilei cu jaluzele se determină conform următoarei formule:
L
V r=
3600∗F v
50
Vr ¿ = 0,77 m/s.
3600× 0,018
Calculele sunt identice pentru aceste încăperi auxiliare pentru nivelele 2 și 3 ale clădirii.

8.4 Calculul aerodinamic

Calculul aerodinamic în proiectul de curs se efectuează pentru 6 canale de ventilare.
Tab. 4.2 . Suma rezistențelor locale
Nr. Dimensiunile Valoarea și suma
Denumirea rezistenței
canalului canalului, mm rezistenței, Σζ

1 (2, 3) Grilă de ventilare cu jaluzele 2+1,28+1,3

140 ×270
Bucătărie fixe, cot, căciulă de protecție ¿ 4,58

Grilă de ventilare cu jaluzele

1 (2, 3) 2+1,2+1,3
140 ×140 nereglabile, cot, căciulă de
GTS ¿ 4,5
protecție