Moara cu noroc

Moara cu noroc este o nuvelă scrisă de Ioan Slavici, tratând consecințele pe care
dorința de îmbogățire le are asupra destinului uman. Majoritatea criticilor o
consideră creația cea mai importantă a autorului, alături de Pădureanca și romanul
Mara.

Analiză literară
Tema nuvelei o reprezintă consecințele negative pe care setea de îmbogățire le
aduce asupra destinului omenesc. Autorul este convins că goana după bani aduce
numai rele în viață și, în final, duce la pierzanie. Astfel Moara cu noroc este o
nuvelă psihologică care are loc în satul transilvănean din a doua parte a secolului
al XIX-lea.

Nuvela are 17 capitole nenumite, cu o narațiune în ordine cronologică și o

compoziție clasică.

Moara cu noroc începe și se termină cu cuvintele bătrânei, soacra lui Ghiță: „Omul
să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei
tale te face fericit.” și respectiv „Simțeam eu că nu are să iasă bine; dar așa le-
a fost dat!...” care sugerează unitatea întregului.

În nuvelă apar numeroase expresiile populare și proverbele, ca de exemplu, „ce-i în

mână nu-i minciună“, „când mi-i vedea eu ceafa cu ochii“.

George Călinescu în Istoria literaturii române de la origini până în prezent

consideră că Moara cu noroc este „o nuvelă solidă, cu subiect de roman. Marile
crescătorii de porci în pusta arădană și moravurile sălbatice ale porcarilor au
ceva din grandoarea istoriilor americane cu imense prerii și cete de bizoni.[...]
Sămădăul Lică este un hoț și un ucigaș, acoperit de persoane tari [...] Cârciumarul
Ghiță se pune în drumul porcarilor, unde se câștigă bani mulți, și se așeză la
mijloc între ordinea juridică a statului și legislația mutuală a hoților.”[1][2]

Personaje
Lică Sămădăul
Ghiță
Ana
Săilă Boarul
Răuț
Buză-Ruptă
Pintea - jandarm
Mama Anei
Laie - una din slugile lui Ghiță
Marți - a doua slugă a lui Ghiță
Petrișor - copilul lui Ghiță și al Anei
Uța -

Ecranizări
Articol principal: La moara cu noroc (film).
Nuvela a fost ecranizată în 1955 de către regizorul Victor Iliu. Filmul a fost
nominalizat la Palm d'or la Festivalul Filmului de la Cannes.[3] În 2015 a fost
ecranizată de regizorul Marian Crișan ca Orizont (adaptare liberă)