Domeniul chimiei se imparte in: chimia anorganica, chimia anorganica si chimia

fizica. Chimia anorganica studiaza proprietatile fizice si chimice ale elementelor

si combinatiilor lor (in afara de compusii carbonului studiati de chimia organica),
precum si legile generale ale combinarii chimice. Chimia organica studiaza
combinatiile carbonului cu cateva elemente ( hidrogen, oxigen, azot, sulf, halogen
etc.). Denumiarea de chimie organica provine din conceptia gresita care a dominat
pana la inceputul sec. al XIX-lea, potrivit careia substantele organice nu ar putea
proveni decat din organismele vii. Sintetizarea substantelor organice din substante
minerale ( realizata pt. Prima oara de Wohler in 1828 prin sintetizarea ureii din
substante tipic anorganice) a spulberat aceasta conceptie gresita si a dovedit inca
o data uniatea materiala, indestuctibila a lumii.

Studiul nucleului atomic a permis sinteza unor noi elemente (transuraniene) si a

numerosi izotopi ai celorlalte elemente, formand o alta ramura, chimia nucleara.

In prezent exista o puternica industrie chimica, productoare de imense cantitati de

materii prime pentru celelalte industrii si pentru agricultura, da materiale
capabile sa inlocuiasca materialele clasice ( metale, materiale de constructie,
lemn, etc.), in legatura cu care apare si se dezvolta o alta ramura a chimie,
chimia tehnologica.

Aceasta studiaza procesele chimice-industriale si metodele de fabricatie cele mai

potrivite pentru transformarea materiilor prime din natura in mijloace de productie
si de consum. De asemenea, se dezvolta in prezent chimia macromoleculara, care
studiaza substante ca celuloza, amidonul, proteinele, enzimele, cauciucul natural,
polimerii sintetici (fibrele sintetice, materialele plastice, cauciucul sintetic)
etc, formate din macromolecule. In romania, primele cercetari de chimie au fost
facute in vederea cunoasterii si valorficarii bogatiilor naturale: ape minerale,
petrolul, carbunii, sarea, productia agricola. Ulterior s-a dezvoltat cecetarea
originala si in alte domenii ale chimiai. Contributii insemnate au adus prin
lucrarile lor cercetatorii romani in domeniul chimiei anorganice si analitice (Gh.
Spacu, R. Certanescu), al chimiei oragnice ( I. Tanasescu, A. Ostrogovici, C. V.
Gheorghiu, St. Minovici, N. Maxim) si al chimiei fizice ( G. G. Longinescu, P.
Bogdan, R. Certanescu).

Cercetarea in domeniul chimiei pana la preluarea puterii de catre clasa muncitoare

s-a dezvoltat numai in cadrul institutelor de invatamant superior. In anii puterii
populare, prin infiintarea a numeroare institute de cercetari ale Academiei R.P.R
si de ale departamentelor, dezvoltarea cercetarii a luat o amploare necunoscuta in
trecut. A fost creata o puternica industrie chimica cu ajutorul careia se
valorifica, la un nivel superior, materiile prime din tara noastra. Prin chimizarea
materiilor prime existente in tara (petrol, gaz metan, carbune, sare, lemn etc.) se
obtin cele mai variate produse, necesare diverselor ramuri industriale (mase
plastice, fibre sintetice, cauciuc sintetic, coloranti, detergenti, medicamente
etc.) si agriculturii (ingrasaminte, antidaunatori etc.)

Marile cobinate chimice de la Govora, Navodari, Borzesti, Savinesti, Roznov, Orasul

Victoria, Fagaras, etc. Sunt o imagine graitoare a dezvoltarii industriei noastre
chimice in ultimii 15 ani. Sarcinile de viitor in acest domeniu vor face ca
industriei noastre chimice sa-i revina un loc de prim ordin in dezvoltarea
economiei nationale a Romaniei