3.

3 LEGEA WEIBULL

 t  
  

R t   e  

Caracteristica legii: ,

unde:
 este parametru de iniţializare (localizare) = momentul în care funcţia R(t)
începe să scadă faţă de valoarea iniţială egală cu unitatea, moment în care
probabilitatea de apariţie a unei defecţiuni începe să fie diferită de zero;
 - parametru de scară – arată întinderea pe axa timpului a distribuţiei legii
Weibull. Reprezintă momentul la care R(t) = 0,368:
pentru t R  t   e  1  e 1  0,368 


  - parametru de formă – prin valorile sale schimbă alura curbelor de variaţie

a indicatorilor de fiabilitate, putându-se modela comportarea dispozitivelor în
diferite perioade ale vieţii dispozitivelor:
etapadefecţiunilor timpurii
etapa vieţii utile;
etapa îmbătrânirii

30
 Densitatea de probabilitate a timpului de bună funcţionare

 t  
 1   
d R t   t   
f t        e  
dt    
 Rata de defectare
 1
f t    t  
z t      
Rt     
 MTBF

 t  
   1   
 t    .
m   t  f t  dt   t     e   dt
   
0 0

Dacă se consideră rezultă


t 
    
t   . Se face schimbarea de variabilă:
m      e   dt

0 
 1  1 
   t  t  t  1 x
t  t  1
dt  d x ;    d t  d x;      
   x;         t 1 ;
  
 x

 x 1
  dt  dx 
 1 ; dt    x d x .
x  x
Limitele de integrare: t = 0  x = 0;
t    x  .
1
1
  
Rezultă:  x 1 
m    x  ex  d x    x  e  x d x      1 ;
 x   
0 0
Unde  a  n    a  n  1   a  n  2    a   a  , funcţia Euler de tip I sau
funcţie gama.

 Dispersia timpului de bună funcţionare

În mod similar, se obţine:
  2  1 
D   2  1     2 1   .
     

 Abaterea medie pătratică a timpului de bună funcţionare

  D.

31
 Weibull: R(t)

1
0.8
Beta=3.3
0.6
R(t) Beta=1
0.4
Beta=0.5
0.2
0
0 10000 20000 30000
t

Weibull: f(t)

1,20E-04
1,00E-04
8,00E-05 Beta=3,3
f(t) 6,00E-05 Beta=1
4,00E-05 Beta=0,5
2,00E-05
0,00E+00
0 10000 20000 30000
t

Weibull: z(t)

1.50E-04

1.00E-04
z(t) Beta=0,5
5.00E-05

0.00E+00
0 10000 20000 30000
t

32
 Weibull: z(t)

7,00E-05
6,00E-05
5,00E-05
z(t) 4,00E-05 Beta=1
3,00E-05
2,00E-05
1,00E-05
0,00E+00
0 10000 20000 30000
t

Weibull: z(t)

1.20E-03
1.00E-03
8.00E-04
z(t) 6.00E-04 Beta=3,3
4.00E-04
2.00E-04
0.00E+00
0 10000 20000 30000
t

< 1   3,3
z(t)
Rodaj = 1 Îmbătrânire

I II III

Viaţa utilă

Timp
OBSERVAŢIE:
= const. =în oricare dintre etapele caracteristice ale
z(t) aplica
Legea Weibull se poate
vieţii unui dispozitiv.

33
 Determinarea parametrilor legii Weibull
A. Metoda grafică

  t   
 t     1 t  
   ; 1
e
  ; ln    ; rezultă
R t   e 
 
R t 
 R t    

1
lnln   ln t      ln ; lnln1/R(t)
R t 

este ecuaţia unei drepte de forma:

1
y  lnln ;
R t 
y = x + c x  ln t   ;
c    ln 

ln(t - 

10 Determinarea lui 

y lnln1/R(t)

y1 lnln 1/R(t1)
=
y2 lnln1/R(t2)
=

y3 lnln1/R(t3)

x3 x2 x1 x ln(t3-) ln(t2-)ln(t1-) ln(t-

)

Dacă y1 – y2 = y2 – y3, atunci x1 – x2 = x2 – x3.

 Se aşează în grafic punctele corespunzătoare lui R(t) pentru fiecare

defecţiune, dar neluând în seamă pe . Deoarece s-a neglijat punctele nu se
vor înscrie pe o dreaptă, ci pe o curbă.
 Se aleg trei puncte egal distanţate pe axa lnln1/R(t). Acestora le vor
corespunde trei puncte pe curbă ale căror abscise vor fi: ln(t3-); ln(t2-) şi ln(t1-).
Lor li se va impune condiţia echidistanţei:
ln(t1-) – ln(t2 - ln(t2-) – ln(t3 - ), care poate fi scrisă şi sub forma:
t1   t 2  
 , de unde rezultă:
t2   t3  

t1  t 3  t 22

t1  2t 2  t 343
 .
 Cu valoarea lui  astfel determinată, se aşează în grafic noile puncte care
vor avea aceleaşi ordonate, dar abscise mai mici cu  decât punctele amplasate
înainte de cunoaşterea lui Se obţine dreapta lui Weibull care va fi utilizată în
continuare la determinarea celorlalţi parametri ai legii.

20 Determinarea lui 

Dacă lnln1/R(t) = 0, atunci ln (t - ) = ln .

ln(t-)
0 1 unitate Dreapta lui Weibull
ln-1 ln

lnln 1/R(t)
1/R(t)

0




t-

De la punctul de intersecţie dintre dreapta Weibull şi axa absciselor se coboară o

verticală şi se obţine .

30 Determinarea lui 

1
lnln
Deoarece   R t  , în situaţia în care
ln t     ln
1
ln(t - ) – lnatunci   lnln
R t 

De la punctul de intersecţie dintre dreapta Weibull şi axa absciselor se ridică o

verticală până la scara ln(t-). De aici se face lateral un pas egal cu unitatea pe
această scară, după care se coboară vertical până la intersecţia cu dreapta Weibull,
de unde se duce o orizontală până pe scara lnln 1/R(t) pe care se citeşte valoarea lui
.

35
 B. Metoda grafo – analitică (a celor mai mici pătrate)

lnln 1/R(t) x

Mi x

i
yi x
Yi

x
x

ln (ti - ) ln (t - )

Yi ‚ lnln1/R(t) =  ln(ti - ) - ln

i = yi – Yi = yi - ln(t-ln

Se defineşte funcţia:

n n
g  α, η, β    δi2    y i  β ln ti  α   β ln η  2 .
i 1 i 1
Se pun condiţiile necesare de extrem:
g
 0;

g
 0;  

g
 0.


36