ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

Capitolul 5

ASAMBLARI ELASTICE
/1, 6, 7, 11, 14, 19/

- 68 -
 ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

5.1. GENERALITATI

a) Definitie
Arcurile sunt organe de masini care sub actiunea sarcinilor exterioare (forta F
sau momentul M) sufera deformatii elastice (liniara f sau unghiulara ϕ) mari,
înmagazinând energie mecanica pe care o cedeaza total sau partial la descarcare.

b) Rol functional
Ø asigurarea unei forte de apasare (ambreiaje, frâne etc.);
Ø actionarea unui mecanism prin cedarea energiei mecanice acumulate la încarcare
(ceasuri mecanice, etc.);
Ø amortizarea socurilor si vibratiilor (suspensii, amortizoare etc.);
Ø masurarea fortelor (momentelor) sau a deformatiilor liniare (unghiulare)
respective (dinamometre, torsiometre etc.);
Ø reglarea marimii unor forte sau momente (cuplaje limitatoare de sarcina, supape
de siguranta).

c) Clasificare
Ø Dupa forma constructiva si tipul solicitarii exterioare:
• bara de torsiune (fig. 5.1.a);
• cilindric elicoidal:
- de compresiune (fig. 5.1.b);
- de tractiune (fig. 5.1.c);
- de torsiune (fig. 5.1.d);
• spiral plan (fig. 5.1.e);
• monolamelar (fig. 5.1.f);
• cu foi (fig. 5.1.g);
• disc (fig. 5.1.h);
• inelare (fig. 5.1.i);
• de cauciuc:
- de compresiune (fig. 5.1.j);
- de tractiune (fig. 5.1.k).
Ø Dupa tipul solicitarii interioare (v. tab. 5.1)
Tab. 5.1. Clasificarea arcurilor dupa solicitarea interioara
Solicitarea Solicitarea interioara
exterioara tractiune compresiune încovoiere torsiune
tractiune fig. 5.1.k - - fig. 5.1.c
compresiune - fig. 5.1.j fig. 5.1.h si i fig. 5.1.b
încovoiere - - fig. 5.1.f si g -
torsiune - - fig. 5.1.d si e fig. 5.1.a

- 69 -
 ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

Fig. 5.1. Tipuri de arcuri.

d) Materiale
Ø oteluri carbon de calitate speciale pentru arcuri (OLC 55 A etc.);
Ø oteluri aliate speciale pentru arcuri (60 Si 15 A etc.);
Ø oteluri inoxidabile (12 Cr 130 etc.);
Ø metale neferoase (bronzuri pentru arcuri cu Sn, Si etc.);
Ø materiale plastice;
Ø cauciuc.

- 70 -
 ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

5.2. PARAMETRII FUNCTIONALI

a) Caracteristica de functionare
Caracteristica de functionare a unui arc este dependenta dintre sarcina si
deformatie, F(f) sau M(ϕ), la încarcare si descarcare.
Alura caracteristicii de functionare poate fi descrisa cu ajutorul rigiditatii
arcului (c f sau cϕ) care este derivata sarcinii în raport cu deformatia:
dF dM
cf = sau c fϕ = (5.1)
df dϕ
Astfel, conform figurii 5.2 a, unele arcuri au rigiditatea constanta (I), iar altele
nu. Dintre acestea, unele se rigidizeaza la încarcare si se elasticizeaza la descarcare
(II), iar altele invers (III).
Observatie - Rigiditatea ceruta de rolul functional poate fi asigurata prin realizarea
unor sisteme de arcuri montate în serie si/sau paralel. La un sistem de
arcuri, rigiditatea echivalenta a sistemului se poate determina în functie
de rigiditatile arcurilor componente cu relatiile (2.49) si (2.50) din
paragraful 2.8.
F (sau M) F (sau M) F (sau M)
II bucla de histerezis
I
III

0 f (sau ϕ) 0 f (sau ϕ) 0 f (sau ϕ)

a) b) c)
Fig. 5.2. Caracteristici de functionare.
La unele arcuri, caracteristica de descarcare coincide cu cea de încarcare
(v.fig. 5.2.b), ceea ce înseamna ca la descarcare se cedeaza toata energia mecanica
înmagazinata la încarcare.
La alte arcuri, datorita frecarilor interne din material sau frecarilor dintre
elementele componente ale arcului, la descarcare este cedata numai o parte din
energia înmagazinata la încarcare. Într-un astfel de caz, caracteristica de descarcare
difera de cea de încarcare (v.fig. 5.2.c), domeniul dintre ele fiind numit bucla de
histerezis.

b) Energia mecanica de deformatie

Energia mecanica corespunzatoare trecerii arcului dintr-o stare de deformare
(f1 sau ϕ1) în alta (f2 sau ϕ2) se determina prin integrarea caracteristicii de functionare
între aceste doua limite:

- 71 -
 ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

f2 ϕ2

∫
W = F(f )df
f1
sau ∫
W = M(ϕ )dϕ
ϕ1
(5.2)

Observatie - Energia mecanica înmagazinata de arc prin deformare este egala cu

lucrul mecanic de deformatie efectuat de sarcinile exterioare.
Un caz aparte îl reprezinta arcurile cu caracteristica de functionare liniara (cu
rigiditatea constanta). Daca sarcina se aplica arcului din starea nedeformata (f1 = 0
sau ϕ1 = 0), atunci energia mecanica este:
1 1
W = F ⋅ f sau W = M ⋅ ϕ (5.3)
2 2

c) Coeficientul de utilizare volumica

Acest coeficient este o masura a energiei înmagazinate de arc într-un anumit
volum. Arcul se considera cu atât mai performant cu cât valoarea coeficientului este
mai mare.
La expresia coeficientului de utilizare volumica, când sarcina este forta axiala,
se poate ajunge pornind de la proportionalitatea care exista între energia mecanica si
produsul dintre forta si deformatie:
1
W ≈ F⋅f (5.4)
2
Pe de alta parte, în domeniul deformatiilor elastice, conform legii lui Hooke,
tensiunea este proportionala atât cu raportul dintre forta si aria sectiunii, cât si cu
raportul dintre deformatie si lungimea initiala l (prin intermediul modulului de
elasticitate longitudial E):
F f
σ≈ =E (5.5)
A l
Din relatia (5.5) rezulta ca:
F ≈ σA (5.6)
si ca:
σ⋅l
f≈ (5.7)
E
Înlocuind (5.6) si (5.7) în (5.4) si tinând cont ca produsul A⋅l este proportional cu
volumul V, rezulta:
1 σ ⋅ l σ2
W ≈ ⋅ σA ⋅ = V (5.8)
2 E 2E
Generalizând, când solicitarea genereaza tensiune normala σ, coeficientul de
utilizare volumica se calculeaza cu relatia:
W
kV = 2 (5.9)
σ
V
2E

- 72 -
 ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

În cazul în care tensiunea este tangentiala, în formula trebuie considerat

modulul de elasticitate transversal:
W
kV = 2 (5.10)
τ
V
2G

d) Randamentul

F (sau M) Randamentul arcului ηa este raportul

dintre energia utila Wu cedata la descarcare
si cea consumata pentru deformare la
Wf încarcare. La arcurile fara bucla de
histerezis, cele doua energii coincid, deci
Wu randamentul este 100%.
Rezulta ca are sens sa se discute de
randamentul arcului ca parametru functional
0 f (sau ϕ) numai la arcurile care prezinta bucla de
Fig. 5.3. Energiile caracteristice histerezis (v.fig. 5.3). Daca Wf este energia
unui arc cu bucla de histerezis. pierduta prin frecare, atunci energia
consumata la încarcare este Wu+Wf si deci:
Wu
ηa = <1 (5.11)
Wu + Wf

e) Coeficientul de amortizare
Un arc amortizeaza socuri si/sau vibratii tocmai prin frecarile din interiorul
materialului sau prin frecarile dintre elementele sale componente, numai daca la
descarcare nu este cedata toata energia înmagazinata la încarcare. Deci si coeficientul
de amortizare δ a are sens ca parametru functional numai la arcurile cu bucla de
histerezis. Tinând cont ca pentru amortizare, energia utila este Wf, rezulta:
Wf
δa = = 1 − ηa < 1 (5.12)
Wu + Wf
În concluzie, calculele specifice unui arc au ca scop stabilirea:
• tensiunii maxime;
• deformatiei maxime;
• rigiditatii;
• energiei mecanice;
• coeficientului de utilizare volumica;
• randamentului;
• coeficientului de amortizare.

- 73 -
 ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

5.3. ARCUL BARA DE TORSIUNE

O varianta constructiva
de arc bara de torsiune este
schitata în figura 5.4. Arcul este
de fapt o bara cilindrica de
diametru d pe lungimea l,
încastrata la un capat (de
exemplu prin caneluri
dreptunghiulare) si solicitata la
Fig. 5.4. Arc bara de torsiune. celalalt capat de momentul de
rasucire Mt = F⋅R.
Ø Verificarea tensiunii de torsiune maxime:
F⋅R
τt = ≤ τ ta (5.13)
πd 3
16
Ø Verificarea deformatiei maxime:
M ⋅l F⋅R ⋅l
ϕ= t = ≤ ϕa (5.14)
G ⋅ Ip πd 4
G
32
Ø Rigiditatea:
M t πGd 4
cϕ = = = ct. (5.15)
ϕ 32 l
Ø Energia mecanica:
1 τ 2t  πd 2  1
W = M t ⋅ ϕ == ⋅ l  ⋅ (5.16)
2 2G  4  2
Ø Coeficientul de utilizare volumica:
W 1
kV = 2 = (5.17)
τt 2
2G
Observatie - Este unul dintre arcurile cu coeficientul de utilizare volumica cel mai
ridicat.

5.4. Arcul monolamelar

Schita de principiu a acestui arc este prezentata în figura 5.5. Practic arcul
este o lamela încastrata, având grosimea h, latimea b si lungimea consolei l.
Solicitarea de încovoiere este data de forta F care actioneaza la capatul liber, astfel
încât momentul maxim din sectiunea încastrarii este F⋅l.

- 74 -
 ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

Ø Verificarea tensiunii de încovoiere

maxime:
F⋅l
σ i = 2 ≤ σ ia (5.18)
bh
6
Ø Verificarea deformatiei maxime (la
capatul liber):
F ⋅l F ⋅ l3
f= = ≤ fa (5.19)
3EI a bh 3
3E
12
Ø Rigiditatea:
Fig. 5.5. Arc monolamelar.
F Ebh3
cf = = = ct (5.20)
f 4l 3
Ø Energia mecanica:
σ2
W = Ff = i ⋅ (bhl) ⋅
1 1
(5.21)
2 2E 9
Ø Coeficientul de utilizare volumica:
W 1
kV = 2 = (5.22)
σi 9
V
2E
Valoarea foarte mica a coeficientului de utilizare volumica se explica prin
aceea ca volumul util al arcului este ineficient “tensionat” daca grosimea h si latimea
b sunt constante pe lungimea l (tensiunea de încovoiere este maxima în încastrare, dar
la capatul liber al lamelei este nula). Pentru îmbunatatirea coeficientului, se pot
adopta solutii constructive care sa apropie arcul de “solidul de egala rezistenta”
(v.fig. 5.6).

Fig. 5.6. Variante pentru îmbunatatirea coeficientului de utilizare volumica.

Astfel se poate utiliza o lamela de grosime h constanta, dar de latime b

variabila liniar pe lungimea l (v.fig. 5.6.a), ceea ce face ca si tensiunea de încovoiere
sa fie variabila:

- 75 -
 ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

F(l − x )
σ i (x ) = (5.23)
b (x ) ⋅ h 2
6
O alta varianta posibila este aceea ca arcul sa aiba latimea b constanta, dar
grosimea h variabila parabolic pe lungimea l (v.fig. 5.6.b). În acest caz:
F(l − x )
σ i (x ) = 2 (5.24)
bh (x )
6
Cele doua solutii prezentate au unele neajunsuri. Astfel, în primul caz,
decuparea lamelei în vederea obtinerii formei triunghiulare înseamna o risipa de
material, iar în al doilea caz realizarea profilului parabolic presupune utilizarea unor
tehnologii costisitoare.
De aceea, în practica cea mai utilizata solutie este a unui pachet de lamele
(nesolidarizate între ele) de grosime h si latime b constante, dar de lungimi diferite
(v.fig. 5.6.c). În acest caz, daca în sectiunea x sunt nx lamele, atunci tensiunea de
încovoiere corespunzatoare este:
F(l − x )
σ i (x ) = (5.25)
bh 2
nx ⋅
6
Observatie - Prin adoptarea variantelor constructive prezentate în figura 5.6, valoarea
coeficientului de utillizare volumica tinde spre 1/3.

5.5. Arcul cilindric elicoidal de compresiune

Un arc cilindric elicoidal de compresiune, confectionat din sârma “rotunda”
de diametru d, este reprezentat în figura 5.7.a. Înfasurarea elicoidala este caracterizata
de diametrul mediu Dm, pasul p si unghiul de înfasurare α.

Fig. 5.7. Arc cilindric elicoidal de compresiune.

- 76 -
 ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

Arcul este solicitat la comrpesiune de forta axiala F, care poate fi descompusa

în doua componente F⋅sinα si respectiv F⋅cosα, ambele generând câte doua solicitari
în sârma arcului (v.fig. 5.7.b).
Componenta continuta în planul spirei, F⋅sinα, solicita sârma la întindere:
F sin α
σt = (5.26)
π d3
4
si la încovoiere:
D
F sin α ⋅ m
σi = 2 (5.27)
πd 3

32
Cealalta componenta, F⋅cosα, este perpendiculara pe planul spirei si solicita
sârma la forfecare:
F cos α
τf = (5.28)
πd2
4
si la torsiune
D
F cos α ⋅ m
τt = 2 (5.29)
πd 3

16
Datorita geometriei arcului, trei dintre cele patru tensiuni pot fi neglijate.
Astfel, unghiul înfasurarii elicoidale este:
 p 
α = arctg   ≤ 10 o (5.30)
 πD m 
Pentru valori atât de mici, sinα ≈ 0 si cosα ≈ 1, deci întinderea si încovoierea
sunt neglijabile.
Pe de alta parte, diametrul mediu al înfasurarii, Dm, este mult mai mare decât
cel al sârmei arcului. Uzual, raportul lor, care se numeste "indicele arcului", are
valorile:
D
i = m = 4K10 (5.31)
d
Din relatiile (5.28), (5.29) si (5.31) rezulta:
τ t = 2i ⋅ τf >> τ f (5.32)
ceea ce înseamna ca forfecarea este neglijabila în raport cu rasucirea. Deci, toate
calculele arcului cilindric elicoidal de compresiune se fac pentru solicitarea principala
care este torsiunea.

- 77 -
 ORGANE DE MASINI PENTRU PROFIL ENERGETIC - TEORIE

Ø Verificarea tensiunii maxime:

8F ⋅ k ⋅ D m 8F ⋅ k ⋅ i
τ t ,max = kτ t = = ≤ τ ta (5.33)
πd 3 πd 2
Observatie - k este un coeficient supraunitar prin care se tine cont de faptul ca
tensiunea maxima pentru spira elicoidala este mai mare decât cea
corespunzatoare unei spire plane:
1,6
k =1+ (5.34)
i
Ø Verificarea deformatiei maxime corespunzatoare celor n spire active:
D
F m ⋅ πD m ⋅ n
Dm Dm M t ⋅ l D m 2 8F ⋅ D3m ⋅ n 8F ⋅ i 3n
f= ϕ= = = = ≤ f a (5.35)
2 2 G ⋅ Ip 2 πd4 G ⋅ d4 G⋅d
G
32
Ø Rigiditatea:
F G ⋅ d4 G ⋅d
cf = = = = ct (5.36)
f 8D 3m ⋅ n 8i 3 n
Ø Energia mecanica:
1 τ 2t , max  πd2  1
W = Ff = ⋅  ⋅ πD m ⋅ n  ⋅ 2 (5.37)
2 2G  4  2k
Ø Coeficientul de utilizare volumica:
W 1
kV = = (5.38)
τ 2t , max 2k 2
V
2G
La dimensionare, diametrul sârmei arcului se determina cu relatia:
8F ⋅ k ⋅ D m
d≥3 (5.39)
πτ a
daca se cunoaste diametrul mediu al înfasurarii Dm. Altfel, se estimeaza valoarea
indicelui arcului i si se utilizeaza relatia:
8F ⋅ k ⋅ i
d≥ (5.40)
πτ fa

- 78 -