Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
>
Maramureşul este unul din cele mai frumoase zone ale lumii. Aici obiceiurile și
tradițiile se păstrează cu sfințenie din generație in generație.
Tradiţia lemnului este inca actuală și fiecare maramureșean se mândrește cu ea .
Cine nu a auzit de bisericile noastre care se înalţă falnice spre cer, de vestitele
porți maramureșene, de casele ţăranilor maramureşeni cu ferestrele cât palma ,
acoperite cu draniţă , care , încă mai amintesc de tradiţia şi timpul de odinioară .
Aici în Maramureş tradiţia s-a păstrat . Mai vezi si acum oameni îmbrăcaţi în haine
tradiţionale la muncile câmpului: la cosit , la strins fânul , la săpat…
> Oamenii aici au foarte mult haz si asta se revarsa si asupra locurilor in care
vietuiesc, sa nu uitam de Cimitirul Vesel din Sapanta care e unic in lume si este
emblematic pentru tara Maramuresului. Apoi, credinta oamenilor e redata de
bisericile vechi de lemn care poarta dupa ele amprenta a catorva sute de ani. Iar,
daca vizitati Maramuresul trebuie neaparat sa poposesti la o casa de moroseni, sa
stai cu gazda la povesti, sa bei un pahar de palinca si sa gusti din bucatele
traditionale.
Traditiile ocupa un loc important in sufletul si in viata acestui tinut si de aceea aici
se traieste intens fiecare sarbatoare fie, ea laica sau religioasa. Iar portul popular
este obligatoriu la sarbatorile religioase importante.
> Portul popular din Maramures are numeroase note de sobrietate, frumusete si
incontestabila vechime.
Camasa pentru femei este tesuta in casa in razboi manual, din panza de in si
canepa pentru zilele de lucru si numai din bumbac pentru zilele de sarbatoare,
intr-o bogata paleta de combinatii, dovedind fantezia si talentul innascut al
femeilor, transmise din generatie in generatie. Poalele (fusta din panza alba
tesuta in casa, peste care se aseaza cele doua zadii) sunt facute din acelasi
material ca si camasa, mai largi si incretite putin la talie.
La barbati camasa este tesuta din panza alba de bumbac, cusuta simplu cu
broderii la gat si la maneci, cu matase alba sau galbena. Manecile sunt largi, lungi
sau trei sfert si se termina cu “cipca cu coltisori” la camasile de sarbatoare.
Pantalonii numiti “gatii” se poarta vara, sunt largi si scurti pana deasupra
gleznelor,sunt foarte comozi fiind tesuti din panza de bumbac alba. Pentru iarna
poarta “cioarecii” simpli din lana alba sau gri, deosebit de caldurosi.
”Verjel” – Dumbravita: De Boboteaza si Sfantul Ion, doua zile si doua nopti de bal
taranesc la Caminul Cultural; fetele nemaritate si flacaii din sat se intalnesc pentru
a juca impreuna si pentru a se cunoaste mai bine
Craciunul si Anul Nou dupa Calendarul Iulian: Ucrainenii din Sighet, Rona de Sus,
Poienile de sub Munte, Ruscova, Remeti, Bocicoiu Mare, Repedea, Bistra,
sarbatoresc Craciunul si Anul Nou dupa calendarul vechi;
”Dantul Cosercilor” – Valea Chioarului: Joc la Caminul Cultural; oamenii aduc de-
acasa coserci cu de-ale gurii, impodobite cu stergare traditionale care mai de care
mai ”mandre”;
FEBRUARIE
MARTIE
APRILIE
Obiceiuri de Rusalii: Oamenii isi impodobesc casele cu ramuri verzi de tei sau
paltini;
IUNIE
De Rusalii, in Maramures oamenii îşi împodobesc casele cu ramuri verzi de tei sau
paltini.
“Jocul Valenarilor”- Valeni: Duminica Tuturor Sfintiilor e zi de joc si sarbatoare in
satul de pe Valea Cosaului
AUGUST
SEPTEMBRIE
Jocul Satului-Hoteni: In curtea gazdelor, ceterasii zic fara “hodina” (odihna), iar
fetele si flacaii joaca mai sa rupa podelele soprului. Dupa joc toti, toti vor fi
“omeniti” cu sarmale , “pancove” (gogosi ) si horinca
“Sarbatoarea Castanelor” – Baia Mare: Trei zile in care vinul, berea si mustul
curg valuri, expozitiile, concertele si petrecerile sunt la ele acasa si nu in ultimul
rand, Baia Mare isi scoate la iveala ”tezaurul” de castane comestibile
OCTOMBRIE
Festival folcloric “Alina-te, dor alina!” – Cicarlau: Artisti debutanti sau consacrati
participa pe scena Caminului Cultural din Cicarlau la festivalul initiat de cunoscutul
cantaret Nicolae Sabau, in prezent primarul comunei
NOIEMBRIE
DECEMBRIE
Sf. Nicolae – Hramul bisericii de lemn din Budesti (monument din Patrimoniul
Mondial-UNESCO): Construita in 1643, biserica de lemn din Budesti, inchinata
Sfantului Nicoara, pastreaza in interior picturi realizate de Alexandru Ponehalschi.
Coiful si camasa de zale ale haiducului maramuresean Pintea, lasate in grija
bisericii, reprezinta alte elemente de atractie pentru orice vizitator;