Bolile cardiovasculare, sunt cunoscute ca afectiuni cardiace.

Bolile cardiovasculare sunt

tulburari care implica atat inima cat si vasele de sange. Bolile aterosclerotice (in special bolile
coronariene) sunt cel mai des intalnite. In cazul acestora, vasele de sange sunt obstructionate
progresiv de depozite de grasime numite placi si astfel fluxul sanguin catre inima este redus

Bolile cardiovasculare aterosclerotice apar secundar afectării de la nivelul sistemului vascular

arterial al întregului corp prin depunerea de colesterol în peretele arterelor, ducând astfel la
îngustarea lumenului acestora, până la obstrucție.

Stresul cronic poate declanșa fibrilația atrială, contracțiile ventriculare premature și alte aritmii
(ritmuri anormale ale inimii), factori de risc cardiovascular. Oboseala, infecțiile, consumul în
exces de cafea, alcool, băuturi energizante și unele disfuncții tiroidiene sau ale miocardului
(mușchiul inimii) pot produce aritmii, alți factori de risc cardiovascular.

Tipuri de afectiuni cardiace

Bolile cardiovasculare se refera la bolile care afecteaza inima. In general, este vorba despre
ingustarea sau blocarea vaselor de sange, ceea ce poate duce la dureri in piept, atac de cord sau
atac cerebral. Atacul de cord sau cerebral apar cand se formeaza cheaguri de sange care
impiedica circulatia sangelui catre inima sau creier.

Exista patru tipuri principale de boli cardiovasculare:

 Boala inimii coronare (insuficienta cardiaca, aritmie, problemele valvei inimii);

 Atac cerebral: ischemic (sangele care se duce la creier este oprit) sau hemoragic (când
explodeaza vasele de sange din creier);
 Boala arterei periferiale (circulatia anormala a sangelui catre extremitati);
 Boala aortica (anevrism).

Simptome ale bolilor cardiovasculare

Unul dintre principalele simptome ale bolilor cardiovasculare este aritmia, adică modul cum
bate inima. La adulți, inima are între 60-100 de bătăi pe minut, în timp ce la copii numărul de
bătăi pe minut este de 120-130. Artimiile se simt diferit: atunci când inima bate rapid este vorba
despre tahicardie, iar când o bătaie care vine mai repede, în general, foarte puternică și resimțită
la baza gâtului, urmată de o pauză, acestea sunt extrasistole. În situația în care avem un ritm
complet haotic, neregulat și foarte rapid este vorba despre fibrilație.
 Insuficiența cardiacă este incapacitatea inimii de a asigura o perfuzie corespunzătoare a
organelor, care se manifestă prin lipsă de aer la efort și edem. Ea poate afecta mușchiul inimii, o
valvă sau vasele inimii care vor produce afecțiuni cardiace cronice.

Cardiopatia ischemică înseamnă îngustarea arterelor coronare, vase care irigă mușchiul inimii.
Ele pot fi însoțite de durere în piept, oboseală exagerată și lipsă de aer.

Tratamentul bolilor cardiovasculare

Daca ai o boala cadiovasculara, modificarile in stilul de viata pot contribui la reducerea

riscului de complicatii. Medicul iti mai poate prescrie medicamente. Cere sfatul medicului in
legatura cu cele mai bune metode de a reduce riscul de boala cardiovasculara.

Bolile arterelor coronare

Prin boli coronariene se inteleg tulburarile produse de modificari functionale sau organice ale
arterelor coronare. Din cauza frecventei si a gravitatii lor, acest grup de boli reprezinta cel mai
insemnat capitol al bolilor cardiovasculare .

Forme dureroase

Angina pectoral de effort, sindromul intermedial si infarctul miocardic

Forme nedureroase

Forme asimptomatice clinic, prezentand numai semen electrocardiografice; manifestari

nespecifice ( insuficienta cardiac, aritmii si blocuri, moarte subita)

Angina pectorala

Durerea toracică este unul dintre cele mai frecvente simptome de solicitare a asistenţei
medicale. Multiple cauze pot provoca senzaţia de durere în piept. Majoritatea durerilor toracice
nu sunt de origine cardiacă şi nu sunt expresia unei afecţiuni severe. Cauzele cardiovasculare de
durere toracică sunt însă primele la care ne gândim, deoarece sunt potenţial ameninţătoare de
viaţă şi necesită îngrijire medicală imediată.

Cauze de durere toracică care necesită îngrijire medicală de urgenţă:

 infarctul miocardic acut şi unele forme de angină pectoral;

 embolia pulmonară (prezenţa unui cheag de sânge în arterele pulmonare)
  disecţia aortei (ruptura în peretele celui mai mare vas din organism);

Alte cauze de durere toracică:

 afecţiuni pulmonare (pneumonia, bronşita)

 afecţiuni gastroesofagiene
 afecţiuni musculoscheletale
 anxietatea

Angina pectorală se manifestă prin durere în piept, care apare adesea din cauza efortului
fizic şi dispare în stare de repaus. Aceasta este caracteristica principală a crizei de angină
pectorală. Criza apare din cauza unui deficit de oxigen determinat de îngustarea unei artere
coronare, care are rolul de a hrăni cu sânge miocardul (muşchiul cardiac). Cauza cea mai
frecventă a acestor îngustări (stenozări) este ateroscleroza – formarea în interiorul vaselor a
unor depuneri de lipide (grăsimi) care se organizează în „plăci de aterom“.

Angina pectorală este resimţită de obicei ca o senzaţie de presiune, greutate, apăsare,

constricţie la nivelul sternului, în profunzime. Durerea poate iradia şi în alte zone: spre zona
cervicală anterioară, în umeri, în membrele superioare (în ambele braţe sau doar în braţul
stâng, uneori până la nivelul ultimelor două degete de la mâna stângă), în spate sau la nivelul
dinţilor şi al maxilarului inferior.

Iniţial, durerea se declanşează la eforturi mai mari: mersul mai rapid, urcarea câtorva etaje,
căratul de greutăţi. Durerea toracică poate fi determinată şi de expunerea la temperaturi
scăzute, situaţii conflictuale, abuz alimentar. În timp, durerea apare la eforturi din ce în ce
mai mici: urcarea câtorva trepte, mersul obişnuit, efortul de îmbrăcare.

O criză de angină pectorală durează între trei şi cinci minute. Durerile cu durată foarte
scurtă (câteva secunde) – nu sunt de obicei angină pectorală, ci dureri de origine
musculoscheletală, dureri cu caracter „funcţional“ – care apar fără o boală organică. O durere
toracică prelungită (peste 30 de minute, fără perioade de acalmie), necesită o evaluare
medicală specifică.

Electrocardiograma ( EKG)

 reprezintă prima investigaţie ce trebuie efectuată în cazul unei suspiciuni de angină

pectorală.

Electrocardiograma reprezintă înregistrarea activităţii electrice a inimii. În multe cazuri,

electrocardiograma este normală, dar acest lucru nu exclude diagnosticul de angină pectorală.
La această categorie de pacienţi se va recomanda efectuarea unui test de efort (testul la
covorul rulant sau cicloergometru). Pe parcursul efectuării testului de efort, pacientul este
 monitorizat (ECG, tensiune arterială). Dacă apar modificări ale electrocardiogramei efectuate
în timpul efortului, testul este considerat pozitiv, acest lucru confirmând prezenţa unei boli a
arterelor coronare. Ulterior medicul curant va decide necesitatea efectuării unei alte
investigaţii, coronarografia. Coronarografia este o metodă invazivă ce permite vizualizarea
directă a arterelor coronare (arterele ce irigă muşchiul cardiac). Coronarografia este necesară
pentru a vedea exact locul şi severitatea îngustării arterelor coronare, lucru foarte important
pentru stabilirea unui tratament adecvat.

Tratamentul medical

Tratamentul medical este permanent şi include medicamente care ameliorează

simptomatologia şi calitatea vieţii, îmbunătăţesc performanţa cordului, cresc durata de
supravieţuire şi diminuează riscul de infarct miocardic acut.

În practica medicală, pentru tratamentul anginei pectorale, sunt utilizate următoarele clase
de medicamente: betablocantele, blocantele canalelor de calciu, nitraţii, inhibitorii enzimei de
conversie a angiotensinei, statinele, antiagregantele plachetare, medicaţia metabolică.

Indiferent de tipul de tratament ales (medical, intervenţional, chirurgical) există măsuri

terapeutice asociate cu efect de diminuarea a bolii coronariene aterosclerotice şi evitarea unui
infarct miocardic acut. Aceste intervenţii constau în tratarea factorilor de risc cardiovascular
asociaţi:

 sistarea fumatului
 efort fizic regulat, conform toleranţei
 evitarea suprasolicitărilor psihice
 scăderea ponderală
 tratamentul adecvat al hipertensiunii arteriale
 tratarea dislipidemiei
 tratamentul diabetului zaharat

Infarctul miocardic

Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni de
miocard, determinand de obstruarea brusca a unei artere coronare.

Cea mai comuna manifestare a infarctului miocardic este durerea severa survenita brusc in
piept, durere ce poate radia in maxilar, in umarul si apoi in bratul stang sau in ambele brate.
 De asemenea, pacientul poate manifesta transpiratii excesive, stari de fatigabilitate, dificultati
in respiratie. Durerea resimtita este similara cu angina pectorala, insa este mult mai intensa si
dureaza mai mult (intre 15 minute si cateodata, cateva ore).

Sunt cazuri in care pacientii nu prezinta niciun simptom, iar infarctul totusi se produce. Pacienti
care resimt in piept doar un disconfort moderat confundat cu indigestie si pacienti care se
prabusesc brusc si isi pierd viata avand o stenoza larga.

Spre deosebire de angina pectoral, in care dezechilibrul brusc dintre necesitatile miocardului
si posibilitatile coronare este trecator, in infarctul miocardic dezechilibrul este important si
prelungit.

In comparatie cu angina pectorala, perioada de debut a infarctului miocardic dureaza 3-5 zile
si este cea mai critica, datorita mortalitatii mari si compicatiilor numeroase grave. Durerea,
hipotensiunea si febra sunt semnele clinice esentiale. Durerea fiind simptomul cel mai
characteristic. Caracterul, sediul si iradierea sunt similar durerii anginoase, dar intensitatea este
neobisnuit de mare, dureaza mai multe ore si uneori chiar zile, se insoteste de o stare de mare
anxietate, agitatie, zbuciumul si senzatie de moarte iminenta.

Tratament

Monitorizarea intraarteriala a TA ( tensiune arteriala) este cruciala; ajustarea volemica

( diuretice sau perfuzii) la nevoie. Contrapulsatia intraortica cu balon poate fi necesare pentru
mentinerea tensiunii arteriale. Se va administra oxigen cu concentratie mare, prin masca; daca
este prezent si edemul pulmonar, se recomanda intubatie si ventilatie mecanica.

Pentru a evidentia debutul unui infarct, medicul cardiolog va efectua si o electrocardiograma

(EKG) care are rolul de a prezenta eventualele anormalitati. Se vor efectua analize de laborator
precum enzimele cardiace (troponina I si T, si CK-MB, mioglobina, AST/ALT, LDH si CK).

In cazul in care se confirma debutul infarctului, pacientul va fi monitorizat continuu (tensiunea

arteriala, electrocardiograma, starea generala), se va efectua oxigenoterapie, se va administra
nitroglicerina sublingual si perfuzie intravenoasa, tratament cu analgezice si aspirina, heparina,
tratament fibrinolitic cu trombolitice (in cazul pacientilor care se prezinta la spital la mai putin de
12 ore de la debutul infarctului, aceste medicamente au rolul de a dizolva cheagurile de sange).

In cazul unui infarct miocardic se efectueaza coronarografia de urgenta, care, in functie de gradul
de stenozare, se poate transforma in angioplastie coronariana (dilatarea cu balon a vasului afectat
sau prin implantare de stent). In functie de gravitatea stenozei, se va efectua bypassul coronarian
de urgenta (operatie clasica pe cord deschis ce implica recoltarea unei vene sau artere sanatoase
din alta parte a corpului care, mai apoi, va fi grefata pe artera bolnava).
Durere in afectiune vasculare

Arteriopatia

Arteriopatiile sunt provocate in primul rand de ateroscleroza. Arteriopatia aterosclerotica

afecteaza in primul rand arterele mari ale membrelor inferioare – artere iliace, artere femurale. Se
produce ingustarea ( stenoza) sau ocluzia acestor artere. Simptomul dominant este durerea la
nivelul muschilor, care apare la mers si cedeaza la repaus. Acest tip de durere se numeste
claudicatie intermitenta. Sediul claudicatiei depinde de sediul leziunii arteriale: poate apare la
nivelul gambei, al coapsei sau al fesei.

Pe masura ce boala evolueaza, durerile sunt din ce in ce mai mari si apar din ce in ce mai des la
durata de mers pe jos din ce in ce mai mica. In final, durerea ajunge sa se manifeste continuu.

Durerile sunt mai rar mentionate la pacientii cu diabet ce prezinta amorteli la nivelul
membrului inferior, fapt ce mascheaza aparitia senzatiei dureroase si la persoanele care nu au
fost expuse la un efort suficient de mare pentru ca durerea sa apara.

Alte simptome care pot aparea sunt: senzatie de arsura, picioare reci, oboseala – care poate
aparea dupa efort sau este continua.

BVC

Insuficienta venoasa cronica sau Boala venoasa cronica (BVC) apare datorita unei
insuficiente a peretelui venos, care e mai lax congenital, datorita prezentei unui numar mai mare
de fibre elastice decat cel normal, la care se adauga tulburari in sinteza de colagen a fibrelor
elastice si mucopolizaharidelor, toate localizate la nivelul peretelui venos. Venele se dilata sub
influenta maselor sanguine, ceea ce determina o incetinire a coloanei sanguine cu staza, cele mai
afectate fiind venele superficiale apartinand sistemului safen. Cresterea masei sanguine
determina aparitia pachetelor varicoase care se evidentiaza pe traiectul venei safene externe sau
interne sub forma unor cordoane intinse, sinuoase, neregulate predominand sub tegument (varice
sau varicozitati).

Siptome

Simptomele pe care le resimt cel mai frecvent pacientii cu boala venoasa cronica sunt:
picioare grele, durere, senzatie de picioare umflate, senzatie de arsura, crampe nocturne,
furnicaturi, mancarimi, picioare “nelinistite”, picioare obosite care sunt toate fatetele aceluiasi
simptom – durerea difuza. In Romania, conform statisticilor, 7 din 10 pacienti sufera de BVC si
doar 1 din 4 se adreseaza medicului pentru aceasta patologie. Varsta de aparitie a acestei boli
este tot mai mica, respectiv categoria de varsta 20-30 ani, dar cel mai trist este faptul ca, in
Romania, pacientii ajung la medic cand apare durerea, iar in BVC cand apare durerea boala este
deja intr-un stadiu foarte avansat. In aceasta patologie exista o multitudine de factori discordanti:
pacienti cu simptome extrem de deranjante si semne discrete sau semne multiple prezente
(varicozitati-varice, hiperpigmentare-pete maro, eczema-pete rosii si pruriginoase, edeme foarte
urate- picioare umflate) si simptome absente, de aceea trebuie sa luam in considerare atat
semnele cat si simptomele acestei boli intr-un stadiu cat mai incipient, pentru a putea incetini
evolutia acestei boli. Primele semne si simptome care apar sunt de multe ori confundate cu alte
patologii si tratate ca atare, timp in care BVC evolueaza incet si tacut.