*Gtr

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

-Manual pentru clasa a Xl-a

Dan Cristescu
Carmen Selevistru
Bogdan Voiculescu
Cezar Th. Niculescu
Radu Carmaciu

oRl l
I
CUPRINS
I
ALCAIUIREA COFPIJLU UMAN B. Funcljie de nue4ie 14
Topog.alia organetor 9i sjstem.to. de orsane 1 0 sesta r absotuia
Nivelurl de ortanizsr. Digestia . . j5
Celule. t€surufl orgdne si*me de o.!ane, Absorbta nbst na d 0a nNe ur ni€srnu ui
oruanism b btE) ao
tuura. Doesi6 dbsorbta gisecrcta ta nj€!i
nt€si iu u gros al
2 Circu ai6
II FUNCTILF FUNDAMENTALE ALE Grupe e sanovne rmnsluzra a5
ORGAN]SMULLII UMAN 13 Femosbza 9 co6s! a.ea sangeu A6
A. Funcliiie de m slie Marea 9 ra cnDuale 87
I Sisrenurnenos . . Circu atra linfat ca aA
Maduva spmsr Acllir.r€a cadracd . 90
P6 3 Bospraiia 97
Ssbmu ieryos veseraiv 32 Pdmen ..97
2 Anarrabrr 33 4 ErcEta JO3
1D3
anaitdbrut I nestez c Corrpdztia chmc6 a u nei .. tOE
Ana :aroru dhdv E MebhDtismu. . joa
an d%tod q usr.r v Mebbo smutinbmedar lo3
Ana zabtu vzua Merabdr'smu erer!*c 111
Ana nabru acusnclvesr bu ar Folui s va oarea enerqottc6 a quurmenEtor 1 1 3
3 Gandeo endofne
H'pofza c. Fundia reproducere
de 116
caidere sup€rcf,ae 56 Si6bmurrepmducdhr ... jt6
Tmda 5a ApaEtll qen i: fsmnin j16
Fara!rcdee 53 Aparct! qen'ra nrascu n .. j17
FandEasurendDcnn FzoDOa oEaneor ds Epmducers rj9
fza (qanda p neahl
Ep
€o sandbiea repmdlDeni 1P2
Tnusur .60 Prann nq tam lra rcP
.1 Mgcarea
63 Con.eptE gtconk.epie tpp
Sam,na s ndgtercd rcP
Aftcuratlie D. o.sanismul- u. tor unibr
Ssbmu nuscutar .. FDmeosbu a medL ui nem .
I. ALCATUIREA
COFIPULUI UMAN

in coD omenesc, ceLuLele si tesuiun e aL.atures.

ogane i sisr€'re d€ organe
Oraanele sunt forfrate dlD qrupan de ceille ;L
iesutu;i c e si! diferenlal in rede.ea indeF,inin,
anumilo fun.tLi in organism Orsanele n!fuld.ne:
za izolat in orqanism, cjin sf;ns corelale ree d
allele. Pentru organele Lntede. ef
Shtemele de organe sunt unLbtj moifoLogr.e.te
jndepLines. pdncipaleLe fun.tii ale orqanLsmuluj: ie
relatie de nut.ilie :i de rcp.odu.erc {r: : -j:r r: :- .r,l lLrgiii c.auLui,ene ver
Seanente e co.puLdi ma tict h :- s -. :: ::i: !!tei.. (.ranial) 5l inle.ior
Corpulumai este a caiuir din .ap, gaL hn.tu si (ca!a:ll.E :;-: :_.:is:-ri .arul s mergePana
membre. Capul, i mpreun; .u @trl.Iomeaa exuemi la ni\.Llt-::-,:. -_::.. srp€iala i3P1..
(,prlesi. a. d panea.iandd. (are.ore Ayul sas,rr. --:-:F::Isrer:.: ena axlls.osi
uL
.iPafrea ra.ii miico.pliui.rJe r:::z_:-:: ! alr.rl t:ne or
spunde neutu dnuu (.utacfanbnol ,dr!l taB:€rs:l .::;:j:. :::.j c:rPLluL
La .are.orcspunde vis.ero.ra.iuLui (lata) Esre ol'ontzL : a:E r. r:l s : a d!p:
GIlraste seqmenrrlc e leasa capllde lrunchi --! r\::
e eme.le somdice (mus.hi, oase, a fric u La-
Phnuile Ptin cr. C:- :._
-r::. t(e
'pEzintd
tii) sj eiscere (arnge, tahee esolag iiroida pamii Planll saglai t<a prir arLl l.i'gtrohal e sE
tal PLanulc e tece ptu ntlfJ .:- :,-t::1.
Tnrnchrn(6s.I 2) este lomd din tomce, abdc impa4indulin doua jda€a sin
men s peLvis. in inte orul lor se qasesc caviblile
tonc.a abdominab 9i p. viana care adaPosres. vis
cereLe. Cavitaiea Lra.i.a este seParab de cavitatea
abdominala Drintun muschl nlmn dialGqma
Cavitaiea abd;mioala se corrinua cu cea pelvian6,
. e esre limiiata infenorde d;frasda perjneal;.
lle,nblere Cele supeiome se leas6 de trunchi
prid .edtla s.apularai po4iuoea l.r ljbe& ar€ tei
segmente bial sntebkt n mana; cee inlc.ioa.e $
eaga de t un.hi pr n .entura peviana, sipodiu.ea lor
lLbE.a prezLnta. de asemenea. tei seqmenle coaP$,

Plarm!.apdnui alonrjce
?.nd prc.narea pozitiei segmenielo. care alca
'res..r-.i imenes. se folosesc. ca e emenb de
:.:.:r.. :xe siP anlri(fLq.3)
a:-:l:ren.s.eneak6ititdupaProcipju sime
,',,r \
:::.:l:r:2. ii:nd !n corp lndme
n;@rid,! L(.5 c1Enon
\ra..:!tLad dirensiunior spitjuuL sise ii' 6 rtlsd7 rutotrLd4i 3 sdnsi I
plan nedioJagftat Panul medi.sgitaleste panul
Planll fronlal merue pa.aLel cu fruntea ! lre.e
prir axu longitudibal si .ei lransversal. E imparle
..aulintr. parle anten@r. (venlral.) ei alta posre
Plarrl hansrarsal eu o,izonbl t{e pin ui e.
lbl s baisverel E impane coQLi int{ parl,e supe
-d kEniarr) ei ab inreri@r. (cauJal6) Planu tans
,nsal esre numit pLanul mehenei c.aulu A.este
Ce lu le, lesut!ri organe sisteme
re 0tgane,0tgantsm
Erisb diledie Djveun de orgaDiz e a co.pu u
,ran. fLe.aE .ontibuind in fioalLa celmo.f.Iunctio
: alinlie<llri orqaohm (riq 4).
CeLr
CeLua e$e unitalea de bad molofunctional6 si
;--_.!.d a o.sanizdni mate.iei viL. P
i r qrur,.oisiituidd dife.iie tesuru.i.
axe si planu.i e
Lioser si Fnd
elementelor .ohponeote a oive ul fi(atu ..!
Nomenchtu.a matomic.
Odati cu arele 9i panurile corpului ati lacul cu
noshnt; cu unii tem€n crania, caudaL, vental do.
sa!, med;L de€1, sasiial, fmnb tansveGal.
C;nd se v.rbesie de membrcle coD!|0j, se foLo
sesc tennen i prorimal pent.u rormatiunile mai
apropiate de cenluri sidisrai pcnt celc maiind.
ti
nraia. se t.ioserle te.menul ,o/arsau palnaa
pent.u fomaiiunil€ palmei ar la picio. iemeniiplan.
lar penh fo.maliuoLb din bpa pL.i. luisidorsai
pentu IomatiuniLe sLpendre dle laber pici..ului
Superli.aal sj p..lrnd sunt termenicare araG gradu
de apropiere lat6 de suprclata colpuu
organe, ssteme, vhcere,
tansveEal, p.oximal. dcta
Pbnlnb de odenrare ale coorndl sunl a.Baoilrlj
b. fbnla! c. longitudinal; d trasveEl
O CoflpLbl sp4iil€ punchte o lemdij cor€s-
Plnul frontal merge pmlel .u .....,.,.......,-- ti
te€ pnn 1 ..-.-,...,,-.-.... ti ul ..,....-.-,,.,,- El
inparte colpulintrc D te ,,,,,-.-.,,,..,-.-.-.. t alh
F..na ce uleLor asie legab de fLnclia lo. lnitiaL
loate au fomd gLobuloae, dm u teior pdt deveni lus
lome stelate. cubice cilindi.e etc.i udeLe, crm slnt
celulele saogvine .vu u ce uree anip@se sau c lj
Lasinodse, i si pa sr.eaza foma g.buloasa
Dinensiunr'le celulel.r vdiaz; in Junctie de spe
cialiu ea lor, de starea fizioloq ca a.rganismului de
conditiile medjuluirxtem v-sr6 etc Exempehema
tia - ?5u, ovulul- l5l200u,IibB musculara $ia
ta - 5-l5cdrmedia se.onddeft 20-3Ou.
alcaiuirea ceulsi d sinqem tei pafri compo
ln
nente p.in.ipale I memb.ana celulara 2. cLtlplashai
 JI
..tt "r

:q
r€4cd4@A.deir.s * '*'
:t;,;:, .:
r Aefrbtra celuhra (ftn$te plaq.6tica, plF i.tffi a ftmb'fti p'sum si hismeDbranai De
mal€ma) inconloara .elu a. ii conr€ra roma si =e€E ft NidEk nu sunt unifom distdbuite i o cadrul
$rudunb inte.ne ale ce uLei de mediul exhdlhr' srtuni 6ridi." u.6t model sblcruraL a fost denu
Este akatuita,in DnDcipal, did losfo ipide 5ipmt€ine mir ncleld hdii. flud (fig 5) l!\efibEna conline
Fosfo ipide e suoi astfel dispusq jncat portiuned ld r dL-oi€ Ldc+rireru e qlorip der abete pe rdtd
hid.ofila f.neaa un bista! jn inte orul catuia se
lo. h'droloba A.est nez
h'drord p.erul ransmembEna, al
'en.ih.".a.
molscuLelor hidro$lubile ri al ilnilor ComP.nenta
prolei.6 este .ea care rcalkeaz; Iuncl ile specializate
ale membranei ei mecanismee de tansport traos
membranar. Proteinele se pot afla pe lata extefr iu

F46crFiroF.rd.!(!sla@'o+z
 La triee..lu e clop asnrd prez nra diter te prclLh. r' n. e ned Lle I sP.^cP.k pa.
;i a..perjte de plasmalen, Urcle por a ienrp.rrra rih Ll t. mr.lLn ..lLl
:: r.od.nale de Lpu pseldop.deLf (ler.o. ..), daLe rc s. oases. in iniscarc brnMiade Fln.tiona
r lee pe.mdnenre ni.ro!iiGpiiel .itotldsma e. Da te nesru.rtrrr, h.opldsms, si
: rru ep leLiul tu b ilor .enaLi), .i (ep ie iut jni..asej . prle st' cturata. .rgar le e celu e (!r 6). A.rs
:-hee)eu &sm.znin .olPus.uli d. eq6rurr.are i.a sun de d.la !pu.i: comDE i
r-lLlaize,i.eueh.pitet:e 5pecif.e p.ezanre numa ri iiuriire c.lue. unde
2 Cit plasmd are ! nru.ruri.!mplexd la nv.lu indeplL4.sc Iun.ii spe.ia e
! resrasur;ndu se priri.ipi ele flnctir [ita e. Ene Ln

Sku.turd
shren cdarkur.' c e ieald dashJm

ovare eu rotud? r 50 250 Ar E^ 5b

snbr membnn fom4 d i n cra ri maoovez clb n din cis

Sediul loslo r6.il oxidadve, cu

prokkd) PrczrL un fterF exkm (m€mb€id e snal umd de

.ondnaE, in cde se aJla snemele enzimdiae 6c rcdized6 ros

forirarB oxidadc Ginrez ArP)
corpu<uli iterici rdsp5nditj in
luleh ras-ir e (reumic tjcureror c € padddjn etu

sb hpu d! zunn.€.
!ae E5ts rom d,n doi (enr o 'n
unu pe.edal r noqm! de o bE de ( bpb.;, s{es

L Nu.leu .nP ! fdt. r

,dJioiibrilcL suni ea'neird ..nra.tje di s .o rrrJa ,ufi|irp ese.b qe.u Pi
Lldmei !e I rn.
/Yelf.librikre constjttric . Frei .are sE nrrde r - db rs i !eu I ri.. ir! trnimdd d.n ,
in axopasma I ii tlend.iie
(..r! e id p.i:e m!c.rse) Arc de .bi.ei rjma
,i{r55r (.olPi tisroizil smr ..hvaleiri
colpii .
e,ganopLasmei Peit.u .. u a nerrQi
ln atam drqaniie !r..mrnc s sp€l.e in cjt.pas rf!,nrn,r nr.l.ildr r\1a..ilalea cetute d rrir
md se ma gasesc s nclLridnie. r.p asnrrjce..re ar mononu.Leaie d pol exna s er.epli .elu. bintr
.?iacr.r renrp.Er sin'n reD.ezenbt. ldn nrru e de c.de thepdlcrce). polLnu.l.aic (ribro n s.u a
{bsb i de reaaa pndd de icde s iiqnmr nrde). rnu. eile (h.nraria edu 1r)
 Ddc isirnii. n!.1c!r!i Pot
corcsp'nz 1. ..uu lun.r.r3 r\'lenbEna.er i prerrt, Psmeabltale s...
apln de l,I
1,.1.! il.Prsnr. 0!d p.Dt! rtnie ro..tle s
Sra.IJa t!.r., 1r( .LUi,d. ncnrbf.na r\.erna !efl.tre Li s.hmb bCi,..li.ra d.rbn:n
i! nd n Lll iucicJ re n!.t!e sip.ods i .:abi,innu! ..Ll3r pre
tlirrt{.r r!.. d prrras .ne drllr..u n.ut .rm . rn tarsf.r ,i. .4e dc1: n:! iP ii .:
lLh t :nined !inrrt dLr :!
. Prernr nbozlnLi Meriiisiele iTpl.ale ir l,3rrPonii r':nsnr.m'
I'an p.: i C.!pd. ir J.u. rrPq
'.. r...!b :.erenb Lrrr pr.ten.
L.d.aq) si necisF.
rp n!.ear s!t, .d lrnr !: t. .ari.'itrrin. . .;rc ne.esita p,erei:r ur.. *rrel de t.rt.ne Din
prnLa.aieq.r.Id. p :e d lurJnri s .sn.ua ii njr
ex ni : rerea d. i Lai,,rlr sL'\i.i I: n .dLisrrnu
a d.La dituz unea fs.litaii s tatrsPrnu ..i1
arL nn. Je d.mrna di:: e
.elu i e se f.mEdt .r. n-iri, i:ruiL.Lr Anrl Lln.lt .d de i casf.a l,ariPLnu,lrin!m.'r
brnr lre.rx de ..nslmd energetn ne.elr pcn
drr.ri n. dc Ljtde s tnr Ji a: s \lt lru ra:liz ea lLil A{aeL, erLsra rraJsPon rainL.3r.
dertisl.a!rup nd.
rr fe..sita ene.se Pentu a se
.ifLrur.: osmod r diflziune. fa. Litah. sL na,r'
,!lL' ,.rr..ri, c . ne.dsni cheltuidla eie lJeticd I TPj
. ]{ecan isme care nu utllizeaza p'oteine
m.nbn rJ.cllard. r t,p:sm: _:r
PndrP?sit. -:. iriri!, t.r ri t 7l Moe.LLele unli siz,.a si m*
lr.z.mi ..n[i.o! nrd.] .P:rar !;s .:a!. r i-trLi af jnti, soutie. !e gases. inll.
- :rI :.z-:JJtut. Pemrai.nt rc! tat aLeneigai
t ui !.!m dai de
:- !:. r rr. Dr :.!ei . i Ja .ii. .n erist; "'
difd-
:. i. _.:1r:r . rg,rJ . : d. tunG iol a) 1 re
Col.anadin sbnqa cupinde orsanjtele comune din -Et
dij::::::-.ii:e l t' r|: mis.d.ea l].le
.roplasmd ulPa dn d,edpra une.d'nLre tuncr le .u r':,:e ! : -r. :..:!D d {Pnb ! sa dish
a.Fno, As@tj or4anit.e cu lun4le .ores
a. cn.uLat a iNacnophs D::.it:tr.:.-
. J jrr Nr.: ri e.LjP,i r.r.
2 mito.ond le b sidteza proieica ..ereT::./!:]htril.]|
3. rcticulul c Lsfo.ilaea oxidativa cu
endoplasmat. e berarc de enarg e
4 ap dulCogi d e^.re1h unor sub\ ante
.elulare

ll. !.1. a! r r-ie tie pr.Fr.tl sdiarale sj :pe

iat .u:e l! :s!tu,: ndePLirieamur spa.r.in i_- E- Aa
.Lp,re FfrJLrr
^
.:r r,:r:.n Ll: r slud ne ij.','
:<:l! s,,rr s::r:i t:r:pJ lr t?nfenrb.:ni c;t

a tui sau de concentralie este obtinuh prid tansfe.u
t*o
E9a'Elpdnel
$eroizi orsanice care pEzinb lesdiuri
polare, dar nu suot ,_ntarcate electic, de
covalenie^loleculsle
exemplu COl etanolu sau ureea, poL de asemenea,
difuz prjn memb.ana celu aia. M.le.uLele po izate
maiman, de exempLu gLuco.a. nu
brana .eluLa., prib difuziune 9i, de aceea, au nevoie
Deasemen€a memtada nu pemite p5saldlLoni.
iber acesta va avea Loc dod la nivelulcanaLeior ioni
ce cu struciura protejc6, formaljudi membranare cu
dimensiuni ala t de mic incatnu pot fivizualizate nic
.bia. cu arutorul miooscopuLui e ectonic
Osno2a est€ difuziuoea apei (solv€ntului) dinho
soluiie. PenLa ca ea sa 5e produca, membrana caie
sepad cele doua compa{imente trebuje sd fie semi
pemeabil; (sa fie mai permeabja pentu moie.ulele
de solvenl decat penb!.eLe de salvit). Apa va tece
din companimentulin c e .od.€nlalia ej esre mai
mare (solutie maidiluab)jn celcu concent.alie mai
n ca (solulie maj concenrrat6)
Fo,4a ca€ trebuie ap icata pentru a preveni os'
moa $ numegte presiune osmotica Ea rste propor
tionala .u numarul de pardcu e dizolvde in solutie.
. l4eenbme @ uute!* pDtein. t'eqrorr@
l"lole.ulele orqanice po adzate 9i cu greutale mol'
(uLa.l da.e t.averseaza membkna celulara cu ajuro
Lp..teineLor transportore membEnare. Ace$ rp de
tanspofr e*. specific, sdurabil (va exista un nans
bsbno si pent.u
aceea$i proieina nanspofroa.e poate aplrea .om
petilia lnrre moLecuele de transpituL
Dilu,rn€a Iadrrlara ln acesr .aa moe.ulee se
deplaseaa confom g.adienlului d
nu este nfte$ra ede.gie penLa transPo(
Laturorlla.trD (fiq. 3) asiou.a depLasarea moL
i
eculelor a ionilor inpolnva Eadientelor Lor de con
.entralje si se desfaroma cu consum de enetgie
Iuhizatd de AT. Este de mai multe iipu.i:
pamar pen[ru luncliona@ proteinei tans9od.are
esl€ n6esa.a hdoiz d.d a A1?ului.ld ac6t ca4
Droteineiehnspodd.e * ndesc pompe
secundar (.otansp.d) ercisia nece$d Pentu
tadslerul ufei mol{ule sau ionimpotiva gEdied!'
altei enersLi conf.m sradientului ei de concennafa.
De exedpl!, ponpa de fa'/r .
O cateso.ie sp{iala de ir spon este cel vsicu
lar. Acesb poate Ii: endocitoza, in .are mdehalul ex
ta.elul este caDtat jn vezicule fomde p.in i.vaqi
na.ea membraDe .elula.e sl tknsfekt inirscelular, sau
exdto,a, in c.re maie.ial inh.eluld esie captat in
brana c€LuLtua. iar
continurul Lor va ll .limLnat id exteriorul celuLei Fome
pa{icu aE de endocito,s sunt IagNitoza ti pinmiioa
Potdlialul de mmbnF
Pemeabilitatea *lecbva a mefrbranei prezenta
nbacelula.a a moleculeLd nedituzibile incarc e
nesativ ri acu vilaiea pom pei Na_/K c.eeaza odistri
butiejnegal, a sarcjniLo.de opafte tidealta a mem
branej celulare Aceasb dife.enta de poteDtial este
denumird p.renrial de menbmna.
'Potentidd mdbtlM d€ repaus
are o vaLoaie
medie de 65mv pana la 35mV (vahare apropiata
d-" cea a potenft u ui de e.hillb.u pentJu Ki $i depin
de de pemeabilitatea nembmnei penh d Ieritele
tip0ride ioni. Temenulde repaus e*e intodus pen
tru adesemna unpotentaLde mefrbrana atunc cand
la niveLul acesteia nu se produc impulsu.i eledice.
valomea acestui potential se dato'€azd a.tivitatii
p.mpei Na'/Ka care.eiltoJuce in cellb K' diauzat
a exleno. al expulzeda Naa patuns in celula.inFun
rapod de 2 Ka la 3 l\aa. in acesr mod, o celula ii
men
tine relativ conslarta concenirati. inhac€lulara a ioni
lorde Na siK un potentialmefrbtuna..onstant,
i
. PoknFa\d & 6c1ift este modirica.ea tempo.ad
a poientjalului de membrana (fis. 9). CeLuleLe sbnulaie
sldi. sederda potentiale de aclrune prin modjica
rea potenlalului de membEna de p.o
duce.q asp{tul ri durela polenlialuluide adiune sut
^4ecanismee
dile.ile jn functie de npd de celuld da. phncipiuL de
bd este a.elasi: m.dl6.area potentialulul de mem
bmna se daioreazi unor curenli e {tsici c e apa. la
tEerea ioDilor prin cana e e membBnare specifi.e, ce
e inchid su s deschid in fundie de va mrea polen
lraluhi de membEna Pentto a enumere fazee poien
iElului de actiune, se p@t€ u. ca exemplu neu.onul.
Pragrlj celulele ercitabile se depoadzeaza ra
pid, daca valoarea poten lh u lu i de membrana esie .e
dusa a un nveLcnric, numii porenLkl ptaq. adala
acestpftq aiins, depoLa.narea este spontana.
 Pendda Efnctat, .ep.ezidta inteNalulde timp pe
parcursul cdruLa este dificil de obtinut uo poteniial de
acliune E sia d.ua perioade refE.b.e
. De.iMda refiack16 absoluta, pe parcu$ulca.eia,
indifereni de intensibtea *inuluLui,nu se Poate.bti
ie u n nou poteotial de a ctune C upn nde Panb asceo'
denl, a potedljaluluide actiun€ 9i. poduoe nin cea
des.endedb 9i se daloreaza inactiv&ii ca mle or Pen

.per.add EfEcldfd rclatva, pe par.u6u rareia

do lea potenia de d.ca
sti muld este suficieni d puiemi..
e Poten '!une
lh u L de acri-
une obtjnui 3stfeLare o vireza de apa'itie a Paniei as
.endente ma, n,cd sio ampliludine mai.edusa d(at
u de actiune odda senerct in orice pun.t
Potentia
al m. memb.ane €xcibbiLe. va stimula. b randll Lui,
zoneLe adia.enle ale ac6te a. propa@ndu-* in ambele
sensu.i, pana a comp ab depolarizre a membEoei
T.ansmiterea depoLa.izarii i n lunqul unei fib.e nenoa'
se sau musculare pdta denumnea de mpuls (ner

Ptup etatile spec aLe als celrleLo. sunt corldctl'

tated (prcpnebtea c.lulelo. nus.ulare de a transfor
ma enercia.hinL.l a un.t compusiin enersie meca
nica) ri aclivilatea setode Fiecac .elula sinieti
zeaza slbslanlele proteice si liDidi.e p.opni, necesare
panrrurera.erca nru.tur or pentrucEnerc s nmul
tre Unee rdule spe<'alizd n ptudurerca de
'du
subsiante pe care e.exp.na"jn mediulintem (secF
tie endocrina)sau exteh (se.Ietje exocnna)

Fre e Ptul.ln d. E lE
PotentiaLulde acliune e$e un .aspuns de tip -rot
eu nimic: sljmuiicu o ini€nsibte infenoara p.asu
Lui, sub iminan. nu provoaca depoladarea I
declan
I
sarea unuijmpus. a. stimlli supklininan nu der.r
mina o.eaclie maiampla decst stjnuluLpreg til '::1t":
-Panta ascenaenft depoLtunarea apare dupa
a[rcerea potenlialului prag si se datoreat crc$en
perm€bilitalii memb.ane pentu Nar ac6ta va inba
in cetub prin canae speciaLe peod acest ion ca.e
tl
suni vollaidependente rjcare ss des.hid atunci c;od I
potentialuide membran6 aringe valoarea pEg
-Panta descendenrd tepoLtutarea): Potenlialul
revine catre valoarea de .epaus. A.est lapt se datc
reda iegjrii K' din ce u a prin caoale speciale Penb "1""
acest ion ca.e se deschid. de asemenea in prezenia
F9joDfuuEblb&du,i&Pfu
 Cifuzunc ,-\m.ri. btrisp. r.tir taisp.fr p:!r
plti:d .F m.mb,ana p..iin..,ca,acb.e !,!tr L EPIEUAL

(unrtrari eislhe si Lidfar ce

ficdJ

l4doishuL .dre ntresita

prezeota unor prolelbe .P5 d' - c nddc c
membrmare bansponmre este, a osmoza; b. Per
meabilitatea neselectvai.. dijuziuneaid djiuziu€ .plu.hta pavimei'or ke6rn4i (eidsfr, rine

Poientialul de membrana poate Ii: a. constan!

b.idverst c.de actilnqd de repaus
6 EnmeEF pdn.ipalele proprietati generale !i spe -riPu 6 .odoane .erlbE Gden.
h pdln:' gandde Pdd ojJel

s nplu (! bula( acino,

.omprs (!ubr oi.inos)
Luctate ptoclicA
ObsrvaE €pit€liului de aspsn€
Ilai.rrar n€.esai penuta p.ntu dinu ser hi!
losic, eprubere, pipet6, solutie l% alba$'u & meii
lm centilug6 mic.osc.p, ame,lameie ac spaiuLaq
ceue descuamate de pe mucoasa bucrl; I at inereite lcsuiw casi uneco,sane
alte
,jlod de lu.r!. Se c ale*e gure cu ap6. se .fcc .adip6 ,n I tu Lnof or$n! rdmh fthi) s ablu,
iueiza ui peijal .u o pe.iula umeziir: in er fi.io
looic Se .l6teste pe ula ink.o eptubela cu ser
l,ioloaJic. se adausdo pLcdtud dinsolulLa l9i" albas
lru de metilen. Se centifustudza sau se dtr dtea:J
(30 mid), * ia din dep.zLtulde pe fundulcp.ubelei .ad !snos - hi!iR GfriraF rcsbc :inqb. hh.ar.
si, cu un d. sp uat, se face un preparar mic.o
sclpi(inft lamr si amela.
Re..rarea celule or se p.ate face si p.in kzui
rea Ls. a a fetelsupero ea imbii.u padea neas
cutib a ure lame de bd.eag rimelilarea razaturii. hdes an (comp{ri deld ltiq
d iluele
'spoiqios lt 1]e1..
h(uL:ri cpirizelo
lLmgi'ihintdoiualol{!de,ilab

i.'nrale di.er.sinLlar. Gre indepirres. tr I gd

.irbr m*.h i schelerki Gomd .D
.Gcd vkeG rim! tiL'nir (ii kh)
..eis gup de rLr.ri.
Gn!. srnt lrtre,nne'rPie p,nt
..Lild4 ! . runrL c;nd .sir in
rri,dne stbnanL dc. m.nf nr n.:nrbre:nrre,
!ubn.nl. lLnl.rirenu a _
 Lucmte ptoctch
Ob*ryati pe preparatele micrcscopic€ dln Puteli lae ti ob* alii mm*ode p€ntru
colec.ia bboEtorului de btolode ditqle bpud tsutunh cddihqln@ qi muscul'e. dupa o dise
d€ clule 9i !es!tun, inceEand s6 iddinGt @n' lie efect@ra Pe o broasa su @ lePu€

tuz4j pdncipaleL. funclii aLe o.ganismulu n tucruile @ k r.dn.aza, lolosind $ cunostintele dobafr

Denun$ .omponenteLe celdlej djn figsa aLtuEia

AsiaF organree celularc din PIm cd@a d

eandpnan h .or.<ornztm.e din ad@ colcr't

, -tuta poinl t€I, "{e a temd c.d,u:0.-.pd!cclj c husllda nercdd d Danusrlad

'bd

Sllbihidacb e.unlorlle lecate p.in conjun4ia ,d@d4e' sunt adev6rate sau raisq ln cazul
jn cde le
considect adevarare det@}mfl daca inft el€ €x]3la sau nu o relarie d€ .aualitate
jar
Cnoplasma este uo sistem coloida! ae@te.e nediul de dispdrsie €sie asmblul mjceliilor .oloidale

Neurcnul nu se dividq deoarece ou ar€ ln compon€nla e centr@omul organii aehlar cu rol jn inmullj€a
 II. FUNCTIILE sistemul nen6 cenLal (sNC)

FUNDAMENTALE
ALE ORGANISMULUI
UMAN

1. Sistemul nervos
Sistemul neryoq impreuna cu sistefrll €ndocnn,
relleaa najoritarea functiilor organismului. SisremuL
nenos (sN) ar€ rol jn sp{ial jn EgLa.ea activibiii
musculatuni i a slandelor se.reto.ii GEt dft.inq
cai $i endocnne), in timp ce sistemul eodocnn re
gleaa in pa.cipa Juncliile metaloli.e. Reslarea act
vitadi musculaturii
somatjc iar reslarca activita[ i m us.liabni visce.a e
ria slandelor (srD eiendmdne)esie real;au ds sN
verletativ.lntreSNsisistemulendo
J l
Compa.timenrele f64ionale ale sistemului nedos
Reglarea neryoas6 a funcliilor corpulu se bazeda
pe activitatea centilo' neryo$ care prelucreaa infar
matiile pimite ti apoj e aboEa2a
bansmi€ ef€.tonlor Din acest puoct de vedere, 6e
.a.€ ceotru nenos p.ate fi separat in do0a .ompar t-
compa.tmenluL seuitM unde sosesc infomari
'
ile culese a nivelul receprorjoi
. coD panjm.dtul m.to( care iransmile comenzile
al dimensiunilor oeu.onii sunt loade difc.iti Forma
Atadar,Iieca€ orsan neruos are doua fun.tri lufr oeurcniLor este v iabila: stelak l.oam.l" anteri. a
damentaLe lunctia seEiljva rifunclh nororie a e mrduvei), sre.i.d sau ova . (in qadoli.ni spina ),
i
Li o,veLul emjsferelo. ce.ebrate mai apare func ptramidal. (zoneLe motorii ale scoa4ei .ereb.ae) !i
lra psihica. Separa.ea lunctiilor sistemului ne os jn lusifomd (jn sralu p..fund al sc@4ej .erebrale).
lunclij ssDirjve, motod 5i psihice este rjii.jala si ln luoclie de numa.ul prslungiritor, neuronii pot fil
. lnipoliri (celulele .u conun si basicnas€ drn rc
in realibte, nu exista acuvibte senzitivi f&a ma lna) au aspeci gobulos .u o slngu.a prclunsrei
nLfeslrr mo on. r !ke\eEa. ar sr,n e prh'ce rezulla .?s.udounipolarir se afla in gangtjonut spLn, Fj
din inteqrarea pnmeor doud Toata actiqratea rne. au o prelunsne care se divde jn -T; defddb se dis
mului neBos se desfasoala inr! unihle in dive6i. tribuie la perlfe.is iar aronul pdrunde in sisremul

'FizioloOia neuonului ti a 3inap*i
N@nd rep.ezinta unitatea modGfb.ii.nata
sistemuluj nenos Din punctul de vedere aL fomei
' b,polari de forma rotuoda, .vala sau fusilo.ma
.e prelungripom'nd de l. pol I oput' dr.elu fl
e doua
(neuron din qano on I sp E C.n 5i ledbutdr
'
Scaj?a, din reun. i din mu.oasa ottactiv.)i
! nLllipdlarir au o fofrd srelab. piramjdaE su
piritoma ti przinL numeroa* p.elungni dendriii.e
 N.r.nu Ene frn::: :r i:-. 1- ! ir.i:.ar.
'. nll)siuna su na n!r.:: . :i:: Id.d.ua
1Dln dr Ld tee reL
,"'r,
aL
-.".,L,.. .1::.:-:-,!lrL(ts
esre.eluiifu! p.Eri. : ll)
an6r nerr.nLl! .i-' _. :r lri,l.rn. (mem'
r,"-i--r-t,., _.'- : ::::i::malsL n!.re,r
d.lrile nia .e Lu .i :::1i:!! .:iE slblre deLinri
reu.oplasnir ..11r.
(frLtoc.ndrii. nbrzti, _i::- ._.':asm Lc .u
.-rruliu se dNi
;. ,rel. imluzui Didmar:: i: r ::_:! !...ir.e ...PLi
iiq.o zi lNnsL) Jin .rr- .i -:i : :e la Saza d.n
-: li .tr .! r. ii rE:5: :-
, ee .dr \e q...5! i: ::!-d Pi ..
s drn .: : :
prelunqi
'n
d!.Lrl Cel,rae r. ::- _::::i, s.nzi!e sitLe
., i rr:... Ce u.l.
**urL".-.t..g.
":L,** .h A-.,:.. !: ::\.nL..Einubr
D.ddritel. in oo L::: :j r::: n.lr maiE.oa
se aoDi s. s! ;a 11 i: -:rr.'. ielmribrle
Ac+a deororea: ,-: !- '!lis il ..ndLc
n

4. rrene.pFlL q :, o in.j d"

si un axD. (scoafra ..,rb€r ..,ebELr.:3.
rnreri.arc din madlva spLn Lil
Dup,rn.i.neu,rl l ' tr '!.2t.?tl
r.r sa, din rntsiordloroan smrLli
vise.o*miiivi) mdori aiom: a\:r,:!1i ir
Gtumoto,ii si inrercarari (de 3sdaL:) .a,e tu.
legitu.d iDte ie .oniscnziii{ sim.ri.r
lm) si dai lLrcasi Es!. :- r:: ;ri,r .il.pdsmd
mLruc! Ldr !e,.!1. ae,ex -,lrano\'
neur.nbiie llembrard .3J. :r::-:: i+:sma se
drmeste axoema siare Ln:.i .::r:1t ri prrPaCa
De: -r:- a.seuu sad
.! ne. donul ;mite c.at{rc peq-j. ::. :i J,..ra sd
d ii D.nimed ie niralasE:r:;.: r:r.le raml
.iLi- but.niiic.mindl -..11r r. ..r.d. plne
.u m.dialo .hin.i .a.E if..s,a
tluruuL neno: a lileLl sir:pse:r EurrnLl
lesa rnr ic n.udibnle si m l:.'d::L 'nai
in.ri!6id ai.nul. se tle..ebes. i i.i.r e de o
.i izarc sistem neru.s peifrrct5:rP) e! SllC
s J. d anr.bllax.nulli. urnti.ar.e st0.rr

Aadul SNP Axonul nelronilor SNC

']€@nilor
. plodu* de c€il]eL s.hNdn 10 eluls prc .po!u$ de olsodenddle (o
diametul ma' mic de 2 ! tj
r pre?ind discontiuiulj tumjre nod!.
teac6 ire mielid Rotul mielinei Ranvi4 ce rcprdinb ?.Ful dinft dou.
 Axonul neuronilor SNP AxonuL neu..nilor SNC
. * dkpune in i!ru| ie.ii de nre n4 iiind fo.

dou. ncnsrr.tii Ratrvier ii corFpunde o sin

. sepad frembEna
s.h*an ds resurur qhjuncriv din jur
. e ror in p.meabili'de i
rcz nsF

Nev.oslja G marirere e supe.i.df. rL ra l n. ./.^,.-).

vtuslil.r depise{e de l0 o.i nLma.ul i.urrnl.r
Foma I d fiemrnLle co.pu ui .eluar p.t I ine le
iar p,elL'igile virdblc ca num6r Se des.rir m.i ro >={PL-l-a
mulle rpur de ftvmlll .euri Sch,ai. rslrrrru
. qoCendrosia, ir.r.o r .€!ee ,!f.idm.re n
celLleLe sd. tre fevr.!] ie nrl .ehle .are se JivLd
ens (sunt sjrgurcie .eieile ate rerurrtui nc.rcs
.are dau nartere tudo,il!. dn SllC) iu ..ntin ne.r
.ofbrie siiri.!.piNns Au rlde nip.d pertful
neu o,i. de ptutectie b.l. r.L fao.. ra, rmi.r!!lil
n siileza le.iin. me na siii 5nrdza.id ARN sid
a r.' ibndnr pe. erp.eJ.a7ireLr,,nLru
Cer d n.nmsa ar. D.'llr eiarile.i er.irdb Liid. s
...du.ribiraie :dci p. e ge.e.d Ln frcniizl d.
:.lrn. . e se p npas. sL ene.ondrs lrritu p,.p
dLdte d l.n des. s^ if .dpitu aa.dai nzirr.q.i
{- r ,-.L,,, i--,
Condu.erea impulsului oeryos. Apada unl
P.i.ilaL de actiui. intl 7.ii . mdnn{rie rrr
r.na e dere'. na ap r. liLi d!tr pllenri !1. :.i Esr2 fulc*! hpc i ren6 hokiEddli 4 eli!re)
r.lLne Lnrun in!nt pui.i I
esle c.nse.iira depo za.i p.Jduse de un p.rerlial ConduceEa la nivelul aonnor mieliotaF (rig Bl.
de actiune .nteror A.eana .xp .r de .a rr.t-. I icdsl .iz &t..i6 prlpr eidtior iz.lai. e i e nr e
pltenia e,a d,A a.lLne dFrute de I lLnltrl Druiarrn iej. pote tialul de r.liLtre ap e d nive u nodur to.
sunt..nse.irlsprimuu p.r.ni:ldaa.luielrdnerdi R.re' si s c de . Li n.d ld altu inr!n rtp de
aronllui rcspeci !
la nivelL'l ..idu.e,e numh s.rator e A.cn tip de .oddr
Condlce.ea la nive uldonitor mielinici (riq r2t. i cere pe,r'ii. vleze mtrlr maimar (lo0ir,s falr,ie
a.esL .dz, p.rerti.lu de a.irn. r.dc sa ap a in l0r. s in fbr.p irn e nce) Aceast: erpi.a apdritis
!r.d zona a nambraiei. Prop.ie diirdp(d a un.r reflexe dc. altee
embraiejpemn dep! drz .a.eqiLnl.i .dia.err. Sinap$.ne..ieriun.i tun.ii.nati iird un neu
a. pd.risr!rdc d.lunc ede .ond6 inr.o sirrsu.r !tr I I d13 ceiuta. ir sNC. a d.ua
Jt..ra de.tuece in dnc.ra.prsi. lnde 5. rtudus reL.on. dd. rn SfP ea pod. n . ce uh efd.rome
P.tcnti.! ie sctiune 3nte or memb.dna esi. il mtr.u md sau se. er.ae Dcs sim
ia.e refta.bra dbs.lti De iatt re.merll de .on ieu,!raLa sindpsa ieLiomls.uLdfd se n!nre5re ptaca
dNere en. rmpropru delarere..icc n.! p.i.ila nor!.i. sdl i.ncrjMe ndmmus.u a
de a.t un. esr? ri evenim.nr .. L nxeu sjrJpsel"' ltunsmiterea 5e la.e inrrln
Epera se relre.e.eaza d3a unglr;r.i!!i
*,d ,r* *"-- .e -, a-dr.denbiL.. (i q iji
Dir pm.t de \ aj._a :
ia.e ftrsm:r e. i ftprr. til i.h
in una i a.:ct:Lr Cra. n.:i.lrar .him. eLLre'
mr ir fina siriPr,.r
p.nerdptL.a lfs lj) ira,. J:PrL:nu ea nerbEo.r
dd.d ene !.,rd i. Jn t.r:r:.itiatr. 3tr pJlen
i^lrernnrldE D{. c:.: .nr \!rbr d.sp.e o ribE

..nfundar.r p ea:3 rr .e:.i ri. a! d.ra P.oprje

n, nai a sPdtiaLa n
p.im; cz doF 6emm.: t:a1ri! Prlduse fin
des. . ea i. nedLalr:Ji i.aa:s nbm prPsinaPt.a
\e.!,. ma rzu zrd P !n aL r . dri P
p,.duse de il.E MLin: pEsnarr.e re.ik pe
a.eeas fainlGne 7j6i.::r: f p.r.umuLd
Obosla tdsniten sinapti.e Srintrrea r.pe
bta s fdpdd o .L dPs!:,
. r - rs el. iclrrruui
Snapse chimice

lmd dspbdi f ind ci !" h')

r sub 4iunea rmPukului rePoi s e

pnn dAE l(rn de joncr me
inEra.loned cu
. medbrotuL .hjmic
membraE podsnaPtca ddeminad

coddu.eea st unidjreclionali, diispr€

. apro.Pe roat sinap*le sNc

 ttsif,aptl. penLa c4 n umaloarse mrlLse.unde
scada a..enrlir ln
^.cn
.i,
1.m dea la(a (u un m{an sm de orolftLeimDdi:
,a supGn'mu c4e f rcarreaz orn eo,,;.,ca
'
dep.z telor de med'aror.h,m. tre,rcrrmi-,uoa
de la tuelulkmmk' prermphre.
El{tete medcmdElor \
ntpbe unele med.amenle .*- *"nr,,uo,
siiapseJor (.oleina), alrere . scad (uneLe aneslezice).

Ilecanismu tundamenral de frnctionaE a siste.

mulu' neRos 6re adrt refle\ Gau ,motu ren€rt).
RelP^tr1 rcpreznh rea.La de .asD
'ori la.umuta,.u une,.one re..i
.enex a tost inrrodus de drre m;t€mari.Dnut si rit..
zofullfan.ez Fane Des.ddes it596 tb5or RasDuns!
.ener poate r ev Ltor sau rnhibr.r
B.D anatomica a actutui reflex esie arot renex
dJ.du t dr 4n.'..mponenre da
(o ed areranld .enrn' nenq , .a ea etcFnra 5i erdorut audit ve v.$ib!Lare) Alri Ecepro.i din orOanrm sudr
lriq 16)
RRepiorul ene o 5truc(uJa e^.rabrLa .a.e ra.dr mni .rqdne o urrelubra at.:
de ra itrmul/ p n hriar, ds pojenua gradde prJpor rurtc d'n.el!re. rbrc (otuuncr\a ! r
dendrtc rcrepton icqume LLr prop,,!.epto, )
Aar..ihtea r€eplo.ilor sunt ce ule eD e ia e nirc !i{n ouldi re epr.n Lndep ne5!.hLar remL
jn cetute reouo ale (gusra!€.
rcntiate si spe.iatj4te natiile buionate ale dendnretor (ncuonut fteDii,r i
oltactiv, reeptoni durcon)
 Li nivelu .i:,+!rLlu .N. r. tir.i, r .d ei.r

O P€julidifereota dinlr actul .efler si mcul reflex

rF!':r rr nri tir il.fa e Folosind schema de mai jos &t€minaF semniri
catia .ompo.eoteld a-e ale .uLuireller

nnrlr dn nti,r ! f,q.rtr irr (bdre..pt'.i. -l-f-rl

OEnde$ piocipalele hPu.i de recePlori
ODdUniF centrul.efLex ti pr{iz.ll nivelu.iLe ma
l.r. ab sntmdlui nenos .enlral.
'oErplicali transmiterea imPukLLui neNos la .i
velul si.apselor De ce credeti ca transmiterea se

,.nern.?.rrr., n r:L .r i. rli!r lrus

a.Eani.a:e9::ir i.r!.. :!rL n_i!:!ie

d,n
rt,nrte .h nni,, l.ra!'r. r: r. r J i i. L

. /.r.n,..rlii, arrrt, !:::.: ::rJi? i !3.41! vcdebml f.md d '

lpr,.ii.,c: !iri. !.r !e cbrale Pa .3r. ins. iu i
r.,.a,,,if ilrin. imitdn,P.ri.a.ddnrduveLc!.e
;:rn:le tiu,i r.. P idl," t! emrsenleiP.imuLuL den
::m.1 i. ic __:r.: ,tr r ra, ir nh rf.rirdd !erlla ii drcPt! v.dE
n.mb.dt ..!r. ,rlrrnr r-iL r.: I :::r
Ln lun.tie dt r re- J! rirrlr.
.L,7,.i fint rd .
s.::1. ! r.i rtr re..Prrru
tv
. t]ll.i prira i.l! cI.l.,tr i:indnd |e
Li n!er ...pt.1r. .i. r. rrJ!n-.d ifu
inre ord3ied:ni! ir rfr rna .nji! !:..
Calea afe.€nta. R,...n.r: 'ii i .Jnbd : nDrn'
ru !ef,r'fr ilP d.idri.. i e r€ur. '] r l r dLi
g:n!li.ri spirdl sa!

P icenbiunureflex.Piil.egeL:rz :;i.at,r.
tli.r dn r srcn,l
i!
drbrte fLi.l.r;. sp:rti.P [r.i!i n].i]rcL sP
n r n veLuLlbut.. s nrcLrLrtl.;l l:'
Calea eielenb r.prczt . ii.rLi in,r rr nr.iir

Efectod Prn. piLi

 inte p€retele osos d veneb.€tor simdduva
cek uei membrane ale meninqetor verrebrate care
1i{+E p.ordia si outrilia mlduvei.
sub vertebrc Lz mdduvs se p.etunse$e c! conul
n€nuhi iar acena .u lium rem'
dealba(onulu, m.durars arldmslu kmm; ren'
romban i sa(oli. cu dtrede aprodpe led'caa
Al*lul €xtdid dl midw€i
ln iEprul .esiunilor.enicala sj onbala, maduva
prezinb doua po.riuni mai votumi
tele ldddrie) .prui.a a r .mbaD, .are .orespund
Suntal.atu edrn tre membftne de p orertjec e
inlelesc malu'a lfq l8). membEna erkro a 5E
numese drra natei Are o snlctua fibrca$. rezs
tenti si esre separah de pecrii canaului verrebht
Arahnoida are o slructud conjunctiva 9 esie se
pafdb 5 de pid mater pnntr'ui \pdlu .are .nntne
ll(h du cefalnEh d on ILCRJ
PrJ md,er ene o membidnd conjunctvovat u
;, .u rc nuriri\
adera prtuntndln
sanluri si Iisu ri. in grosimea ej se
A{aduva €ste fomata din subsbnl, cedusie dis
pusa in Gnh, sub foma de ..loaoe av6nd, in
sectiune tansversala aspdul liteiei H". sisubsbnt;
alba,la peifere, sub forma de cordMne (fiq t9)
S!b3t!.ta cenugl€
Este ..n$ituita n n coDut neu.onjLor Bara r.ans
"H uiui fomeaza comisu
versdla a
F4nfu4€kri&W.$ne:
se afl; vei, iar po4r6ile laterale aLe H ului sunt subdivizare
in ccme aorencre lateraie i posreioare.
Cdaftua mugie p.€zinta iD .enru, canaiul
ependimar care conline LCR.
ci).rcle etsi@ (ventrale) .ontin disp@irivul
\omdlmot.r .are ene maiblne dezloltaLjn reoiu.
nled abnor codm€le ante.i.ara \ h f md *e i ;al
scune dec6l .ele poden@re 9i conrin doua tipu de
i fom€aa .adaci_
na ventaLa a nervilor spinali.
cMEle p.stdi@ (doreale) conlin oeuroni a
cailor seDi ve care au semniicaria d€ d€utoneur.n
Gl lJ ea neurcn), prot neuronu (l.ul Deuron) Iiind sj.
C@m€k htdnle suot v zibile in Esiunea cen .ata
infen.ara,in Eqiunea iomcata si lofrbara suoericra.
Contjn neuroni veserativi simparici pregangiionar ai
ca.or axoni pamsesc maduva pe .aled r;d6cinij ven.
rale a neruulu ip'nat s romeda rrbrete Dreoan
ql'on e ab lnemuu s mpan..
lnte c.amele laterale si posrnoare in substanta
aLba a m6duvei. r afla substanra Eri.utab a m5dl.
vej mai bine individuaLtata in resluoea ceruica a si
lomat6 dn neu..ni dhpugi in rerea, p.e?enti sj in
ju.u cana u ui epeodima( pe toda lunqimea sa.
Substlnt albd
S. afla . penkna m.duvt ) e € dsn {b
rlma de (..doane oi<m ras.flb's.
"rc"
'n.are
dents, snuate,in senerat, periaeri. descendente, siru-
aie spre joieror fara & prccedeniete si fascicute de
asiare, sluare profund in inediab vec narare a
F4 B eduq +M l*t@ l'lrsdl .ftq! F.rD

rladu\d spnd esLe I'd Late suPeror s
\ l5 b \e.LebLele Ll
. venebre ecr si L2 veneb..le c2 ri L]
Co nee ldterdle sunt vtribile mic..s..pic pe
sectiuned tansveEala Prin maduva spraiiin.eqLu
nile i .arv.aLd iofenoarr. t..acaL; si lmb a irfe
fi.sra: b ceaicala sloen.ara torecaLa Lnfe oa.a si
.mb ai .. .eNical; ;nIe .ala tofa.aLa I lombdra
slperioara: d .e^icaLa s lnla.ala supe oaB
. 'cale as.endenie [d t sens b ia! fig 20)
/l'aaih shLlj irtf, !.::,:=!
; _F.reol;r
Cd4 *nsibiLbEi temjce si iuer@*
st u.er r::. P'r i! scn\b htad
r--F,- , r r"iii :r-
j;r. mildi l--iititse D.,:
Prar.neui.nrrn rfian qaisl,..J spLrdL Dei
ili E Lu e56 Ln-:.iaFrg. ij ll.ePr lrr 3xonul
s. afla i neu-'n :err'r dn clr
r! 0!.l.ro, aLmddulel r-rJLLuil9.e Ln.gdlitr

l
 zLml oDus. unde lomedd ra{L.ulul so ooblamL. lat care devin ascendenti si fomeaz6 lemni{u media
' Gre in traie.tul $u a;...2;d shb#;ti;; cme s€iodleapta sprc Ialamus.
";r
i tucNul.erebhl.jndreJtandHelplgblamus Allll-lea neuron e alla in tahmus. A{onul.elu de
al llFlea neuron se prciecieaza iD arja s.mestezica I
r C.id sdblitalii Plrpdoepure de cihtbt al m4,:.ri
Aceasta cale este con*ituita d n doua racruri:
. taciu spindercbelos do.sal (dnect)i
rtaclul spinocercb€ios ventnL (i n c.u.isat)
R€eptori i a.estei cdi sunt fusu.iLe ne!rcmus.utaE
Protmuronu este l(ali, t i n qanslionuL spina : den
d.la ajmse la rcepton, jar axonu, pe.alea itdl.itu
tq_ crllqlqttrunde pe .alea ladi!!lt!!!:1e4@r" postendre,lnrd jo m6duv6, in subsknla cenugie
Oerlloneuionul se afld in neuronii senziiivi din cor
--Guloneurdbul * aflarn neuronii senzirivi din co.
nu posen.ra maduvel Arohdlreluide alll lea neu
4!l@,,--._ .on se P.ate compo.la in doua modu :
Axm m6ior nefo{trece in crisrlidadq . Jle se duce io .ordooul lateral de aceeaii pa*e
!e!r alc uind &!!io u soindalam c ante or caie, f.mand fascjculul spinocerebelos d.riL (dned)l
Ln t.aectulsdu as.endenL aiiFate
.fie ardnse jn cord.nul htera de panea opue,
A ll lea n.Lr.n s. arh In bram's Ar.i 'l tr + deci se i mruciseda si f.m€dd fasciculul spin (ere

Ambele fascicule au un tale.t as.endenl stabat

3 mrduva slajuns in tunch uLcerebral, unde se com

'fasciculul spinoceiebelos doN sidbde numai

bulbuLsiapoi pe calea peduncululuicerebe os iileii
rl
. ta sci.ul!l spin(erebetos venlratslrdbde bulbul,
punlea sl mezencefaluli apoi, merrrand dea lun4ul
d.ii rn spatiu) uliltiiaz leiaa-,aEio! p4unculurui cerebehs sup€rior,alunse la cerebel.
-q@re!]@@ds"- , r' dh "Nb r"",-' .?at)\e- ,1t - ,/.,\,4
ln conditii nomale, visce.ele nu reactoneat la
stifrulL mecanici, iemi.i. chimici, iff infLuxurile oe.
v@se jnteroceptive nu devin consiente Numa in
conditii anomale vscerele pot fi pundul de pl{a.e

Receptorii s qas*c in pererii vaser.r si ai orga

Protoneuroiu se alLa ln qanolionulsrjllla.arui nelor sub forma de teminati ibere sau .orpus.lli
de;d;ii@i6dq@4t!4-'Ar!!!ideasem;
ma Luns,J3trunde jn cordohul p6ts!!. Jdma.d !a Prctoneu ronul se ga se$e i n qangLionu L s p Lnalr den

mst nivel h{iculul Ea.jLi: si r*c.ul q!!:d drib Lui ajunse la recepbn iar ax.nul patrunde ii
lrtrlonam ca fas.i.ulul cuoe ap e numai ln
madlva ioracah s penGb i
in maduva ceB,.ala. Deuioneu.onuls afla in maduva;axani acenlia
Aceste doua fas.j.ule, numit. si fascicuLe spinobul inta inaL.dtuirea undi fascicu i dn aprcape in
aproape ajung la tdlamus
Deuton.uronul se aflaln nucteii gracilis ri cunear Alllllea neuDn se ana ih ialamus Zdoa de pro
din bulb Axonu celui de al lFlea itrlie cofricald esre dilua Aceasta cale este multisi
.4eazajn bulb gifomea:i d{usatia senziuva dupa
 211

Cda si$duluj pi@idnl

- 1ffi;ift;1;ar;hur cerebrar si c.ntroieaz6
Fas.jculul pikmida (codi.dspinaL) are ongini .or1i
te aria m.i.ne a a premoione. a.ia molotie
ca e d ler
suplimenbra si ana moiode secundara sup.aPusa
arei senzitjve secunda.e. Dinte .eLe apoximdiv
1000m0 de Iibre ale lascicuLulli ptamida. cnca
Fib.eLe fa{iculu ui pimmidaL slr,tbaL iD dnedia lol
d.scendenia. tcie cele rei ebF ale runchiuluL cerebml
sq ajmse la nivelu buLbuluL se compoalj difenl
.in ldr de 75:i dn fib.e se ioodcisaza b nivoluL
brlbulul (decu$iia pnanLdaLa), lomand fascjcuLuL
pj.amidaL incrucL$i sar concosPinal lateral, carc
ai n.P n.trd.i are,.la maduler:
' .in $ de -X 'ld n I brele ras..u ulu' p lomidalnu
se inc^rirea; rl fomeda fasc culul PiramidaL dire.t
(.o* cosD nal antenod care aju nae i n .o.donu L an te
dor de aceeasL pa e find s iuat langd fisud mediana
in dreptu I I ecaru i segmenl o pade din lible p6 ra sesc
acen fascicul. se inctuciserza si tre. in cordonul

7\n-

:r

J
 .hj&ulluipdn itunchu cerebrc. dh libree
pkamidal se despriid f bre .od ..nu. ea.
NeXaljaral{lldee mdduya cu r{eptoni ri
- :n
--Jl'rl!i ajuns a nu.leLi m.ton dL ne.vil.r cranieni
9Eb! (somatici si !€sicl-ilsuftrma-n 3liJe
s:d .ohulLi anie.ior ar mdduve ). ln rcgiuiea cerui.dla exista€jsj qeryEaii
: .ooc uzie. caea shtem0lu pcmLdaL arc doi pei<hi.
(fnfi ul-€se rntra.-rmdFDhr-rr.na€ffi cefr ]
cab) in Eo,u!e!!9&!ala sLot 12 nell apoi 5 jn Kiu
r:r deurcn .odical, .entrar, de.omanda: qnb ,,!5insftldiunu in reqiuna c(.igma
.r o€umn inferior, pelfed. sau de executie caie maNeNii spinari 5unr f.hatidin doud rrdacini
r?. fi situarin maduva sau in nucleiimobn ainer anL;i.ara lv!.r6r.r-ffi,e
-;Fsie.iotu rcmalL:enziris GE prezint6 pe
C5 :isrsruruj sFlntuird ta ectule gang ionu spidal.
jsiare..ioinea io ebiele Ridi.inaart.,toad..irh. a!,ni ncL mnil.r sc
codica e eisubcorricate mi,-mddJi;;;tri;;;;-r_;;inffi ir
i.ntaleaz6 motilratea involuntara aubmarl si se --r.nr[r;ii;"..oi;iii;imhb" co.
-iutomata. cdle eftapnamida e c.nicale aiunq la
_,.leil barLi{corpiistat) De a nuceij baza i, p.in
". 'ia "
Rdda.inaf.dpfiera ld.*lii r.-'rb p" ts' {ul
.a5.nteL. acesrora (tibre strionig ce stiorubice sl eu aandlLonu soLnal 1., rveLul.orua suir lrta rzt abt
r.ei curaie), ajuns la nu.leij din mezenceta (n uc e
- iosu, substaota neasd si r.matia reticurata), con
res;niinffi&;;;.: ';;,ffink6,*- h,
NelronL somalosenzitiviau o dend.itd un@ care
::landuse sp.e m6duv6 prin fas.iculele niqosp ,rjn piee (erterocepbn) sau la
:1.. rubrospinae ri rcticulospinae de la nivehl prcfunzi din aparaiul loc.mot r
:tr.eior bulbari- o ivan sivesibubr se coniinua {poprocpb). Axonu lor intri ji maduva pe calsa
.r k scl.u lele olivospinale si vesrjb u ospinale (lig 22).
Toate acesie lascjcule erlrapnanidaLe ajuql in Neur.nii vjscerosen?iitviau si eio dendrita tunsd,
-al la m.r.r dn..m,'13
neu.oni .are ajunse la recepioiii di. vi{se (vnce.mcp
Prin .aile de€ndmb pimidale ri exFapi6ni ior ). Aroni or patund pe .alea .adacin ii postemde
d.le cenlrii encefalici exerc ia contrclul motor votun in maduva s ajuos in jum.tatea doGala a clmuLuila
:a. (calea pnamidar.) r automal (caiLe exrapnanr t
tedL fraduvei (zona vhcebsenritjva).
lal.) asupra murulaldni s.helerice. in aces m.n Radacinile dnterio ,
si posterioala ale nervului
sunt rcgate tonusul mufuLar si a sp:naLs unes. tif.mead tlnchiulne uuispinaL
nind menroute posrura 9i {hi ibrut coDdtui caF este nixL avand in structurasa fibre sdmdom}

Iznch n, n€rDullt sp ira l iese La exten oru ca na

lltui venebral prin gaura interve.tebtua. Dupd un
s.dd rraie.r de la iesnea sa din cadalu veriebc ner
vdl spLnd se desface in raJrurale sale venhla, dor
sala. men.giaa si .omuncanta albi. Prin a .incea
e
a veletaLiva sinpa
tica postqai.tionrra rnt6 in nervu sDia
Rarur rlc fntrle i
pdn anastom.rre Ll eLe fo.
meaa. se e de pl.xu.i: ce^lca. biabial lon]bar sac.al
ln resiunea toraca;. Emlrre veirmte ate n..viLo.
se disoun ib f.ma neNiior lnter.rslalr
Ra,nu/a d.,sara d nervlu spidai ..ntinc ca si
ramura vedtala, atat fbE mollrii car siIibE s.nziri
F42hducqdj6$ndydjs2 vei se distribuie la pielea spderuisila muschijshra

Ramrra menrnsiala a neruutui spilat contne

sivas.m.toriipentru mentEd
I bre senziuve
Ranu/ile..nuni.ante p.in .ea a/ba tc.e fibtu
preqanqio.ara mieLinic6, co originea jn ne0bnuLvLt
cerodLolor din .o.nu aiez a midrvei. id p n .ea
 .i,,,..,d ,;-.

.er!sa€1lbra p.nsaqlLj.im rrL.lFL.a fl nd axonuL

neumnrLri dLq qaillorri !.:.tr. :m:ai. Lale.o-

M.du!r r. d.!3 iLr.1.: e ei: r, rE.!!!luc.'c

1 rii,-r.!Fan r:r- r-T-r. rtrd ene indepl,
n 6 n-lffiali-l-r r:r-i - -E r{r
G-Rqr";.r..iira s.-at!im P: :.ip.hLe,efl exe
shaE a-n't1i6_: :iJ-r. e
tivPdr sL r.ne\l.:i ie':
.R.frler fi.,lal.€ ::15::' ii .]:Ja.!a blus.a
a, nJ,ii-:rni .:6:ii:: ia_ia_er l.rdr.rluiiu
RElinr--!r. ; .i::ii-i: -rl:ri ..{ d!
.aucir ren.L-: i-!.:- 3.ene reflexe se cer.eieaz6 la DiveLrL tefd.nuu lui Ahile
=--(rerl l.ereiuLahilan) si 3 te oiul de ns.de a mu*hju
!i cvadd.eps pe sambi {reilextL.itllian)
Renexee mi!l.i.e sunr ndsiaeri.4(fj4 231.
R";; r nr ,eD.ezsnbu ,le
alEarata de pnmul netoi enziiiv P.oPnNeptiv d n
qanq L.nu .pi. {daPrelunqnlea.eJUJ P"unqnea
ien,rrr,, unqa rrqe a perre,c t .e tem na d ,
velul rc.ept!tuLui. P.elungirea ax.nala scufr; palrmde
in maduv; prii .tdacinie plsknode si se bilurca

t:

F4}ReiqPdE4€.}'-..:
Ocmucate ra.e siapsi.u.e! oid nolor dn.o
nele inienGre de ac.easipade, incht6nd arcu rcflex
m .btic iar . alb rdin.die fsce sLoapsa .u aL ll- ed
icur.n propr oceptiv din csrde€ postei.a.e dd dide
pled.d lascjculee spinocerebelese.
Cenlrul.efLexulu mi.btic este chb. snapsa din
tre neuoiul serzitiv si ce moiol Calea elerenb ene
ax.nu moto. iar electorul libra mls.uLao st.iata
Rellerel. mi.brice .uau r.l in men
rolin menliodea lonusu
ioir de a soci.iie si neu.oni m oton Caled ete.enta esb
reprezenbt6 de a roi ii ieuroi iLor ,not!' i, iar efecro.ul
c
.sie muFhiul texor e rekale mafa sau pico.ul
din fab .sentu ui cauztor al duredi
Retlerele pdist!9e!!:!t:lis 2a) pEzin pr.p eb
rea d. a nda l;, nvelL,
anten6nd un nLmar.rescut de neur.niia e aborarea
.asplnsulur siudLul lesi.r. e guveneaz, fenome
! n !de Lad{P d flr td.!L Je Pnuqef

J]@:!:-!!!4!4!@"-'
t4 ACe5rsu.r E!er,@r8c
ePron sul
lucdl ,i n p ele s sqnl@jjks'+gjlilr
-llb-9r:-c;lTe-alEFdFsunt prclungid (dcndntc) a e nel
ronibr din sadsli.n ul sp,oal. CentLi sLnt p olis inaptr.L
fcralidir neuroni se.:itjvide ordinu aldoilea, reu
j 'u.l(t/- \ etlek-/ l
Ltrctdlt otacnce
D€moroFffi uor rcfiex€ o.t6tsdino4
.Penrru rellexlr ro'ulian (patear) stimulul
este
pmdus pnn bvirea, cu uo cjocan de cauciuc a ren
donul0i .vadri.epsului femu'al, d.t.minand exten
sia gambei pe .oaFai ifuslmiia este prezeniara La
rellexul monosjnaptic (A 24).
,Pent.u ..flerul ahilian se lovesb rendonul lui
Ahjle al tricepsului sural atunci cdnd membfll inleri
or esre in unghi drept 9i ganba se spniina pe !n
supo4 *produc contacda rricpsuLui 9i exteosia
l^9F.*r,eif#.l:iti.,Ti;
"'-1*
(.erLexe vaso.onsi.icimre sL'vasodilabroa.e), sud.
rale, p u pllod lata roa' e, .ardi.a.ceLeratoarq de mLcii
ielr.lr Lne, de defecalie sjserua e
2 Fun.ria de condlcere. maduvei sp nadi este
aisurata de caile 3s.e n&nie sj d es.endente. prden
late antedor d& side ca :.une de dso.iatie
Legea sin€tiei La 0,7%, se conskla ca bromca
flecter6 pure.ni. m€mbrul inferio
comit€nt fleclearl membruL rferio. de pafrea
Lesea taaie,iL uriliznd o harlie de fjltru
lmbibala.u acid sulfuri.l%, se obtin .onb.ctii a e
legea generaltarii La o conceotratie de 2*. s
produc convulsii senehiizate ale muscularun mem

Jo l(ul aciduui se poate lolosi, ca stimul, un

D€hoMtre imdiedi reflq€lq medd@
cwent de inducie, a cd i intenstare va fi crcscuta
Se ja o broas.a spinala (broara d€capitab, cu
ceotii meduLad intacti). Dupa 10 min, peblru dep6. Pe bau cuno*inielor despre functa Eflexa a
sim "sNului spina', broasca decapikt se sus madu vei spidrni, €xplicati reacliile broagte i spina Le.
pend6 pe un srativ cu o sam; int'odusa pnn pbn
seul bucal Stinuatj pielea gambei prin aplic ea
uDor bu.rtide hafrie de fihru imb bate cu acid sul
func de con enlratii dir€.it€ (0J oJi 09 07 I s:
2i{). Dupa fiecare teslare, spJLa6 sahba cu apa si
uscatio prin tamponare cu harrie de filtru. Se obljn
reaclii de .aspuns tot mai ample, propo4iooale cu
concentktia acidului sulfuic foLosjt pobivir Legilor

Legea lb.aliza L La exciiatia cu conceotatia

sbba de acid sulfu.ic (0,1 O;lCl se ob*.va o usoara

Lesea unirale.aritali La concenlralri !e 05ts,

obtjoem lle r ia i nrregului m embru infe or
 ,::
.aLe ascendetrLa..ae des.cidentd
.efLer J.orati.. elex no..epti! relLer
ieri spinrlL
n.r|r ?

l
Fas.ic piEmidaL ar€ onsinea .o.ticaia ir
a adile molcr i Fcundara si suplimenlr.t: b da mc
tdiq c. aria premotniei d ,_n tcte cele 4 dn cortcale
Prin caile des.endebte, centrii encfalicl *ercl1;
conlroLul moror asupE musculatud scheleiice:
a. voludta., pnn caib exbapihmidale b. autdal
pdn caih piramidalq c vollnt sl aulmal pnn Gile
intrapinmidalei d. volstar. p.i. cald pimjdda
Trun.hiul neNului splnal esie a. senzinvi
b. mir! c motoe d t@re *pumunh sunt gslte
ReflexeLe miobrice au bliE.
dilab.a puPilei
h didj0nei c mjc@r@ pupilel (mioa; d me
tjneiea ionusului muscular si a pottjei corpului
q'l

En.eiihl .rp.inde irur.r,:: .!:.ri .E.ereu

Cd s madu!.. ei.ar: r: e;:. :.r:.it de menin

d'sq! r!4d+ i h
tuP

lnn.hiu ..r.bE itis -r e!:e irnar di ire

ebF lmdduld pr. urq !
buLb
mczen..fahL intunctiuL.qeb,;,sia!r,iqire.z..e
din.ele 12pcrcchi.le ner!:.rrili ar,rrL..nt.a si Noram.in p us..a n..viL/lJ, v/J, rx, xaL Ln n.u.'
meren.efd u sufr sedrulurr rc]. lum or s fibrr panN,iP.ri.. pEsanqLir e .!
selative salivd.r d. d.q utiiie Je\ .isin.a,n itr.lei laoabrivi (parasLmpaLi.) ai trur
.r c di.a..elemt.f . ci-inh b lJi. de .i
'an.ld.rttul puP
p.e e de 3..m.Llr. s i tn .r Pe,e.h.r / dc n.rui .tn edL ,.ruri.lla.!ri
.u.igincd r.dd Li.eue,A bjP.lar. Cn nu.o.s.
.la.tiva Sunlre,v ser..ial .a...ondrc iillm.ti
Fa. pdfr. dii sinentu ie .s p.rfE n si trrn in
num.r de 12 pe.€chi. Se de.sebesr Je ier! sPna P!,..h.i r/ de n.n ..anenL - r.irii.Pti.i
p, i a.ee,.. i! ar. d sPoz te rn n',i..rnpusidin axlnLi.eLLLe. ,nutiP. c dn,e
dola rad6.ini (d.rsd a : veitft 4 tn;,c . f!'n'.ad rerv0 .Pr. srnt neoiidizod.li
P.r!.rrea r// de nen
Clasifi(fta.eryilor crdieni ttrL nrnin.ni m.i.i.. eaLsL Jb,e PaGsimpatice
O, :d nea rcd a atibElor iltiisprla,nnu.eulrn.ror
N./rr / r/ si tll/
sunt srL.,,alr .onct.ard er.i d;;.!.nduuui iif mezenccral ttilrL rbr.c
talr.lraclive O .piice (l)sL sl.loa.unicc (rLl) pzfdsintati.e. i l nr.euLacccvtr dlderuluil i.i di
rr.rrirrr lY, t/ .\/ X1/ nrn noroa mczEncela odliie: aPa..nb se ill! i I sPatu dLnte
l€ai, V YIl /{ X \ in n.li m,.sn pri.iala :.dun.uLLl.f re,ebrai. Fjbrel. m.!ni nt!
 se gaseie in sanqioiul i.ig.minal sluat p. raseul
neluuj Acena..nljne pr.roneuronut. DeuroneuF
.ullibrcor setrdive se ari in nucteiirde,nbaridr
rlirh'ur.ercbra Fbr. c mo1.r - -,q,i- *r.,"
nu leu moL., J , dLi ounte O,i. ,er
'oemenuu
ap erl. se aoa pe partea ante,toa a a rurti F6re e
:enzitive se lisribuie la pielea fcrei, .ele mor.ri
ne eda muFhi masiicatod Din c.e iEi ramli
pincipaLe ale s e .ele oftalmici si naxitara suni e..

Perc.h€a v/ de neRi .mNem n.nj, abnxc€ns

suit neM m.ior.Atrarisnea reala
neeului aldLcens din punte Origtnea apa.eDb € afla
in e Dtr[ bu b]ponril Fib.e e ine eah nusctr u]drepr
d .F_,4- ir Pere.hei W de n.ruicenieor nerurita.idti
\dt du s fbapdasmpJr,P F.
: mlshij d.epri intem, slper or siinIe.or si l. ob .ul brea moto du nqiied
:rte.., a sobuLu ocu ai pre.um e a rus.h u rid.i punte FbFh ' sunahe rhrcata
/ e^uu ra.b unoLnea
u rlpeoapei Frbre e pamsmprtice ai!! a rnuschiul n qonq unu qq , ud de pe rr.k ru nlnL ! uie
sfn.rer a .sulin a fibree ctcubrc a; mtrs.h[u se giseste proi.neu.onu Dcuroneurodul se att; jn

Pere.h.a/f denetoicEnEoi rc/rirrohleai

Au .asinea ..at6 in id.leul ncr
{'lui. nturt lor rn mezencefa o4inea ap eira esie
:e tala postenoara a hochiuluj .erebEL sub ama
.va dngem ind. Fibrele ineneda musch u obtic super

erui.mnieoi - n.rliirigemerr *
Orisinea rcala a r brelor scnztrive

l--
;ad:5 {,;tui
Fibr.c parasimpatice prcvi. din doinl.le nu.lcu
a.r m sinu.leulsaLivdior supedor zmbii!;sidL se
in punle O ginea aprref la r qase
ponin Fibree mcr..i ifdnea- mrr.t mLmrl
F btu e s.nz.r a e culeg cr.itat
sundive de la..@u
mbii. Fbree parasimparjce ine.veda standee acr
male. subnand bu ae sjsubinqr:re (riq 23)
 Pe.€chea v // de neM c.aoieni - ne.uii lesliDu
netri seDo ali si suot fomali
dintr.o conponents vestibubra care are pe tGseu
qanoLionuL lui Sca.pa, sio componeod.obleara caE
are pe biKi ganslionul Coni. Rnua cohlead r
rndreapta spre nu.le'j cohlean dn Punte. idr ca.
!esubu ifd, spre nu(le v€sIbu]an dLn bub
Perc.hea l, de n 'fl can eni n?rulaloso/a'
ringieni suni nedi micsti, caE au 5i nbre Parasifr-
Dat'ce Ono'nea rcaa a fibrel.r moron * ga*1te in
;u.leuL a;b'duu din buLb Fbree senzofale (ousta
trl du Dnm-ul neuron n oai{lioni de pe tr4edu!
oe ului.iar,leuroneurod!1,innlcleul ellrardiobulb
Flbrele parasimpatice p.ovin din nucleuL elivato.
inlenordin bulb. Ongjnea aPmeobse$*rt€ 9d
ret@livar Fitele moto,iise distribuie 'd
mdschilor
tu
Ia.inseLui. Fibrele eEo.iale cuLeg excitalri glstative
din i.eimea posrenmra a limbii. FibEle paFsimpatic€
aiunq la qland€ e parotde (fis 29)
Pere.h?a X de neM aanebi - neDii egi eu
5d (ft .u ri f'bre Fl4nr6rituxr.P,nr!2n
;d6imr"Ue Onqinea reala a fibrelor moroni e arld
n nu.hulambquu Fbree au Pdmulneu |.dacini ua buLlEa, cu ongna 16 oucleul ambiqlu,
'eEonale
rcn rn qans on' d€ pa lraLecLul nfl uj. deut re@nul 9i m o
spinal4 ongmea ii .omul anrenor al madu
anandu F,n nu.Leu $ b dn buLb Fhrele pesfr vei cefricale Distibule pnn mmura iot.mi care P6
Dd[.e D'ovLn din nu.leul doEl a neMlu' vaq. Ort [ande in .eflii vasi fibrcle ajung la nugchii hnngeh!
oane ap"""u * ana rn:,"1, retrmL'var FLtree iar truE
prin extem6, ajuns la muschji stemocleidc
;ororu nsed. mu<uatu6 ldnnqelui t rmseui toastoidi rib@ (fia 31)
Frbreie seuonab culeg sensibiibtea suslahvd de la Pere.haxlde n*i ftni4 ne/riihipoglosi
baa ddd.inii Limbii. Fibrele patuimpatice * distibuie sunr ndi motdi Au ods@ rela in nucL€ul motor
orqanelor din tomce riabdomen (ns 30) al nmlui slnrt in bulb. cnigiM apaFni6 s grsegle
Perech€a X/ de nedi .Gnieni neluai accesori ih gaFi pmliw. lnd@i mu*ulatud lL$ii (vqi
sL spindli sunt neNi motori sdnt fomali dio doua fis:3il

Frg.3rlw(r!@ArerEryhr4$ 2 rery (esq

 ....4
1vF srap_rcaTr.
: n{ . ra.t ! nft!
, e^ .b,- Lnj na,\ ," " Asia! De,e.ni. d"
- ie :
ar'\loro
: \d , "^ d .".d ,q. poqro. . 11 VII 'X { d.
:......... ...... ....._ zvvrt tx,I b
3. ,tu.\LX-,(I c
Ce ebe Ll 1 ! , \rtr d.
cerebetulo.upa fosa po*e.ioad a.Gniuu fihd
sepamt de em slerele cercb.al. prin conul.erebetu
lti, eraescenta a dure marer .errbme Fste 5 , id dLiele fG
e ad;Dc in numr de dola caredelnn
Lnap.a bulbuu 5ia punii, cu ca.e detjmireaza cali
b'ea lcnlf.ululu l\ cr lnma unur nuture o eztn
leaza l.ti
c€reb.lurri LobLi sun
.erebel) pode .r (neo.efebet) s ro.Lhn;durar
land . pod,un. medknd !Jmi5!r sr doua ;. r!,
alemle voruminoase numtre €mjs/ere eublroase L: eiLerio' :e ana un nct de ibnanrr.en s.
Cercbelu esre legat de b!tb, punte 5i mezen..tat cafe l..mea?a sc.ada .eEb.luhri sco b c{cbel
prin ppd n.ul' erebelos ntenor m!rn r \uper roasa nc.nj.ara subsraih atbd .e
f A.e.tipedun.u .onrrn lbF !rtrcnfe s e ere(1e p.alurctriin rots o( d;nd,in aisrmb u aspecrllune
.ei nLiLo.j .ontin numai flbrc dfe.anre .o.oane de afborc de undc si iu,rele de arb.r.t.
luprdrata lerebeluru e51e brddda de sin L r De ,reni ln iiteriotuLmaseide subnant, dba se dases.
,d.e .u d' cnre addnrm Unete sr numtr.,sp, zone de subslanc e^ae, ore iinerd ;mei
superbciale, delimtand amelee (foLiile) cerebetofie
a tee maiadrnc c e detimiieda tobutiL.er.betlhi. Extrpmea .erebelllli pr.ducc .stcn e (s.ader.a
Iodeivolurlarel astaT e (ulburar ate ldondsmuui)
siatonE (diiniudrca r.ius,r, m, s.,iir
Dupa .aicva unr

Den.efahl (6s :lr) cupnnd. raamusll rceu (in

terupe.e sinap0.a) plnru rcte *nsibitibt e .r er
.epla !e.. o aactvq vjzua e s aud

nozLduLltblsb.|ddjFdsn]!
rEb i p!!r" I ir tqad-
 vorbnii ir pnsfen stanqa dcl.nii a osmeda d.
'\ !o din, emislera sbnsa fiid niaitleTv.lab ld drcPb.L
'\ E'istc.ele.e.ebde pFila t.i fcre Ldle,ii
\ei ,
medialr si irer.a. (baaLa)
Pe laia lar.'rra (riq 31)sE rLlerv. d!!i sailui
m .d;n.i: fisuE Ldt.rdLa a lui 5v viLE si sniu .entrl
R.ando A.ene tdnuri de i,iidzd Ftu l.bi: Ldbd
fr.ntal. situar i aLntea Fnluu .cntd Lobr Pa'iet:
dedsrpra s.i?uji iterle .bult.mpqi sub fisum at
s ludl ir 0nla. P.neri.ra
sanrurie iaiputjn.d.nciinrpad obLi D si'i.

si aud:!3 -:::a:
vrra
muru .entrr supei.r d. rlesrar. re!r:r. I . -
d,ue.e pin.ipael..lun.riL ale o $n smrir':i:
ire.rre nEbbo Lsmul derfed a. s
i.m...oLarca dqenia pri .entLi iftre sare s
rdiel.ti lnel. a.le ..mD.rtamenrale rinu slnr
Emislerele cerebrale
Lmist ,.. ccrcbrdLeptrih prd.a.ea na v.!
ieaos.ental Sufr reglia rib.
dl. Fii.n'nn! e.r...uui s
i comPl.ra r fre
turi slp.n.r dEr! t.e.um 5

ir p?i. : :::_ r: :i :':

el{? ul 9nt .] -: :: ]:

or de i3utr d.,::
Ponerii de fJ.d ar:,.:
ilact! .d.e aldposierle b!i" : :.:. ;! lni
L aiefa de saniu .facln JE i]: !-' -i 1t,.
dspuse sub l.ma Lji.reL li Lrt..:i.:.:'r
l.b! t.mp.m mdp bl p,.fft irt, _r.:..
purL.s.niu ..laianl si sarru ...:
q.ir qnu h rr?ri::: :

Ca si a.erebe subnanb..nusE r.rE

rupfufaia. l.rn,nc 5cGn: .e.Ebrale si
zimE Io,iiiil rL.r b': (.^.ot :r:!r
: b: in.on.afj vent.Ll ..,.bn, ;: