Butnariuc Silviu

Croația

 După poziția sa geografică, Croația este o țară central-europeană, cu ieșire la Marea Adriatică,

aflată aproape în inima Europei. Se învecinează la garnița de nord cu Slovenia şi Ungaria, la est
cu Serbia, cu Bosnia şi Herțegovina şi cu Muntenegru la sud, iar la vest este despărțită de Italia
prin Marea Adriatică. Capitala şi principalele oraşe sunt reprezentate de  Zagreb (capitala),
Rjieka, Split, Zadar. Suprafața şi diviziunile teritoriale: 56.594 km2, împărţită administrativ în 20
de judeţe şi oraşul-district, Zagreb. Judeţele sunt subdivizate în 429 de municipalităţi, 127 oraşe,
care fac parte din cele 2 districte regionale: Croația continentală și Croația adriatică.
Populaţia înregistrează un număr de 4.290.612 locuitori (recensământ 2011). Limba oficială este
croată. Ziua naţională este 30 mai, Ziua Statalității Croate. Moneda naţional este kuna (HRK).

 
Scurt istoric: În 1918, croații, sârbii şi slovenii au format un Regat, devenit Regatul Iugoslaviei
în 1929. După cel de-al Doilea Război Mondial, Croaţia a devenit una din cele șase republici
componente ale R.S.F.Iugoslavia.
Republica Croaţia şi-a declarat independența pe data de 25 iunie 1991. Prima ţară care a
recunoscut noul stat a fost Germania, în decembrie 1991.
La Summit-ul NATO de la Bucureşti (2-4 aprilie 2008), Croaţia a primit invitația de aderare la
NATO, iar în aprilie 2009, Croaţia a devenit membru cu drepturi depline al NATO.
La Zagreb se află sediul organizației Centrul pentru Securitate Regională – RACVIAC.
Forma de guvernământ: Republică parlamentară.
Președinte (mandat de 4 ani): Zoran Milanović (din 19 februarie 2020). Primul Ministru: Andrej
Plenković (în funcție din 19 octombrie 2016, reconfirmat în urma alegerilor parlamentare din 5
iulie 2020). Ministrul afacerilor externe și europene: Gordan Grlić Radman (din 22 iulie 2019)
Parlamentul este unicameral. Cei 151 de parlamentari sunt aleși prin vot universal pentru un
mandat de patru ani. Minoritățile naționale beneficiază de reprezentare în parlamentul naţional (8
locuri). Cea mai numeroasă dintre acestea este minoritatea sârbă.  Minoritatea vlahă
(istroromână) este recunoscută prin constituția Republicii Croația și beneficiază de reprezentare
parlamentară.

Situația politică internă

Alegerile parlamentare croate au avut loc la 5 iulie 2020. În urma acestui scrutin au fost aleși cei
151 de membri ai parlamentului croat, din 10 zone geografice și 2 districte electorale speciale.
Uniunea Democrată Croată (HDZ), partidul de centru-dreapta din Croaţia aflat la guvernare, a
obţinut cele mai multe mandate la alegerile legislative, devansând coaliţia “Restart”, din care
face parte  principala formaţiune a opoziţiei, Partidul Social-Democrat (SDP), condus de Davor
Bernardic.
Reconfirmarea partidului de centru-dreapta HDZ pentru un nou mandat în fruntea țării a venit la
câteva luni după ce candidatul social-democraților Zoran Milanovic a câștigat alegerile
prezidențiale în fața Kolindei Grabar Kitarovic, președintele în funcție la acea vreme și candidat
din partea HDZ.
Situația economică și socială

Croaţia face parte din grupul ţărilor cu economii mici şi deschise, conectate în mare parte la
piețele externe. Prioritățile politicii economice ale Croaţiei sunt creşterea competitivității pe piața
mondială, consolidarea stabilităţii macroeconomice şi continuarea reformelor structurale,
creşterea producţiei şi a schimburilor comerciale, creşterea gradului de ocupare a forței de
muncă, stimularea investițiilor private și adaptarea mediului de afaceri la cerințele pieței
europene.
Principalele ramuri: turism, industria chimică, industria metalurgică, industria constructoare de
mașini, construcția de nave, industria textilă.
Principalii parteneri comerciali: Italia, Slovenia, Germania, Bosnia şi Herțegovina, Austria.
Criza generată de pandemia COVID-19 a afectat economia Republicii Croația. Fondul Monetar
Internațional (FMI) estimează o scădere a PIB-ului Croației de 9% în 2020. Aceasta reprezintă
cea mai mare scădere din grupul european de economii emergente, potrivit datelor furnizate de
Fondul Monetar Internațional. FMI a revizuit și perspectivele recuperării acestui deficit în
decursul anului 2021, respectiv la 6,0% față de 4,9%, cifră estimată anterior.
Afaceri europene
La 1 iulie 2013, Croaţia a devenit cel de-al 28-lea stat membru al Uniunii Europene, după ce la
30 iunie 2011 a încheiat negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, iar la 9 decembrie 2011 a
avut loc semnarea Tratatului de Aderare.
La alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, Partidul Uniunea Democrată Croată (HDZ) s-a
clasat pe primul loc, obținând 22,72% din voturi, urmat de Partidul Social Democrat (PSD), cu
18,71%.
Reprezentarea în instituții europene
Comisia Europeană: Dubravka Suica, vicepreședinte al Comisiei europene pentru democrație și
demografie
Parlamentul European: 12 europarlamentari
Comitetul regiunilor: 18 reprezentanți (9 membri plini şi 9 supleanți)
Comitetul Economic şi Social European: 9 reprezentanți
Obiective de interes strategic pentru Croaţia sunt aderarea la Spațiul Schengen și la Zona Euro.
Croația a deținut, pentru prima oară de la aderarea sa, Președinția Consiliului UE în primul
semestru al anului 2020.
În plan european, Croația este o susținătoare a continuării procesului de extindere a Uniunii
Europene, cu includerea statelor din regiunea Balcanilor de Vest și a statelor din Parteneriatul
Estic, pe baza meritelor proprii ale fiecărui stat.
Croaţia este inclusă în Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării şi coordonează aria
prioritară privind conservarea biodiversității, a peisajelor şi a calității aerului şi solurilor (cu
Bavaria) şi aria prioritară privind sprijinirea competitivității întreprinderilor, inclusiv dezvoltarea
clusterelor (cu Baden-Württemberg). De asemenea, Croația promovează activ proiecte
circumscrise Strategiei UE pentru Regiunea Mării Adriatice şi Mării Ionice (EUSAIR).

Politica externă
Croaţia este membră în ONU, Consiliul Europei, OSCE, Organizația Mondială a Comerțului
(OMC), Inițiativa Central - Europeană, CEFTA, SEECP, SECI etc.
Croația este un membru NATO activ, luând parte la misiuni în Afganistan și este un partener
apropiat în domeniul promovării și asigurării securității în regiune și în lume, cooperând pe acest
plan cu SUA.
Prioritățile Croației în materie de politică externă se referă la participarea activă în cadrul
instituțiilor și organizațiilor internaționale, precum și aprofundarea cooperării cu Eurasia, Africa,
America de Sud și Australia. Un alt obiectiv este aderarea la OCDE.
Croația acordă o importanță specială cooperării regionale. În regiunea Balcanilor de Vest,
împreună cu Slovenia coordonează activitățile Procesului Brdo – Brijuni, care are ca obiectiv
sprijinirea sectorială a statelor din regiune în îndeplinirea aspirațiilor europene.
În cursul anului 2015, împreună cu Polonia, a pus bazele Inițiativei de cooperare a celor trei mări
– Marea Baltică – Marea Adriatică – Marea Neagră, iar în perioada 25-26 august 2016 a găzduit
la Dubrovnik Reuniunea la nivel înalt a Forumului Dubrovnik, desfășurată sub deviza
“Strengthening Europe: Connecting North and South”, în cadrul căreia a fost lansată oficial
„Inițiativa celor Trei Mări”.