https://www.hotnews.

ro/stiri-international-22023495-harta-miscarilor-extrema-
dreapta-din-europa.htm

Harta miscarilor de extrema dreapta din Europa

de Red. Stiri     HotNews.ro
Miercuri, 27 septembrie 2017, 10:39

Cotidianul belgian La Libre Belgique a facut o panorama a principalelor partide de extremă dreaptă din UE,
după ascensiunea istorică a AfD la alegerile parlamentare germane, unde aceasta s-a impus ca a treia forță
politică a țării. Formațiune populistă anti-imigrație care flirtează cu extrema dreaptă, Alternativa pentru
Germania (AfD) a câștigat 12,6% din voturi.

Mișcarea, care poate spera la nu mai mult de 90 de deputați, este primul partid al dreptei dure care intră în Bundestag
după 1945.

Un lucru e remarcabil: foarte multe dintre aceste miscari politice au legaturi stranse cu Rusia sau cu partide din Rusia.

Iata principalele miscari extreimite, potrivit Le Libre Belgique, preluata de Rador:

Franţa
După o campanie axată pe ieșirea din zona euro, restabilirea frontierelor și imigrație, candidatul Frontului Național,
Marine Le Pen, s-a calificat pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale din luna mai, cu un scor inedit pentru FN (7,6
milioane de voturi, 21,3%).

Ea a fost apoi învinsă de centristul Emmanuel Macron, cu 33,9% din voturi. În alegerile parlamentare care au urmat,
FN nu a reușit să formeze un grup în Adunarea Națională, unde a trimis opt deputați.
Fragilizată de disensiunile interne, Marine Le Pen a întreprins de atunci o "refondare" a partidului, în timp ce mâna sa
dreaptă, Florian Philippot, tocmai a părăsit-o. 

Olanda
Partidul pentru Liberate (PVV), anti-islam, al lui Geert Wilders, a devenit, în luna martie, a doua forță în Parlamentul
olandez, după liberali, cu 20 din cele 150 de locuri.
Mișcarea creată în 2006 rămâne ostracizată de celelalte formațiuni politice. Negocierile pentru formarea unui guvern de
coaliție se află încă într-un impas. 

Bulgaria
Naționaliștii bulgari, care au ajuns pe locul al treilea în alegerile legislative din 2017, într-o coaliție intitulată "Patrioţii
uniţi", s-au alăturat guvernului în luna mai, unde au primit două posturi de  viceprim-miniștri, două ministere, precum
și mai multe portofolii de viceminiştri. Ostilă minorităților turce și rome, imigranților și homosexualilor, "Patrioții uniți"
sunt totuși pro-UE și pro-NATO.

Austria
Calificat pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din decembrie 2016, candidatul FPÖ, Norbert Hofer, nu a reușit
să devină primul președinte de dreapta al unui stat UE.
Cu câteva săptămâni înainte de alegerile parlamentare din 15 octombrie, FPÖ (Partidul Libertății din Austria), care are
în prezent 38 de deputați, este creditat pe locul al doilea sau al treilea în sondaje. Deşi a învins cele mai multe voci
euroceptice de la Brexit încoace, partidul s-a reîntors la sloganuri deschis xenofobe în perioada premergătoare
alegerilor. 

Italia
Liga Nordului, o veche mișcare secesionistă, s-a transformat într-un partid anti-euro și anti-imigranţi. La începutul lunii
decembrie 2016, el a militat cu succes pentru "nu" la referendumul privind revizuirea Constituției, consultare care a
dus la căderea guvernului lui Matteo Renzi.

Abia implantată în Sud, Liga Nordului a obţinut 18 locuri în Camera Deputaților la alegerile legislative din 2013. 

Slovacia
Slovacia Noastră (LSNS), partid neo-nazist lansat în 2012, a profitat de teama de migranți pentru a-şi face intrarea în
Parlament, în martie 2016, cu 14 din cele 150 de locuri.

Grecia
Din cauza crizei migratoare, partidul Zorii Aurii  şi-a consolidat a treia poziţie în Grecia la legislativele din septembrie
2015, cu 6,99% din voturi și 18 deputați. 
AD respinge termenul neo-nazist și se vrea o "mișcare naționalistă" apărătoare a "rasei albe". Toți șefii săi sunt
judecați - din aprilie 2015 - pentru apartenență la o bandă criminală. 

Suedia
Democrații Suediei (SD) au reuşit o ascensiune istorică în septembrie 2014, devenind cea de-a treia forță politică a țării
(13% din voturi). Ei au 48 de locuri în Parlament din 349.
Înființat în 1998, acest partid naționalist și anti-migrație, ale cărui rădăcini se inspiră din sursele mișcării neo-naziste,
s-a distanțat de grupurile rasiste și violente care au fost foarte active în anii 1990. 

Belgia
Din iunie 2014, Vlaams Belang (VB, Interesul Flamand), care pledează pentru independența Flandrei, ocupă trei dintre
cele 150 de locuri în Camera Reprezentanților. În declin accentuat, el și-a văzut electoratul "furat" de partidul
naționalist Noua Alianță Flamandă (N-VA).

Ungaria
Jobbik (Mișcarea pentru o Ungarie mai bună) este a doua forță din Parlament cu 24 de deputați. În faţa liniei dure anti-
imigrație și autoritariste a premierului conservator Viktor Orban, acest partid a prezentat sloganuri violente rasiste și
antisemite la începuturile sale, înainte de a se reorienta spre corupție, sănătate, educație.