Pentru a înțelege o operă de artă trebuie mai întâi să ne descotorosim de părerea auto validată

că o înelegem sau că admirăm doar pentru că oamenii din jur ne-au format ideea că așa ar trebui. Acesta
este cazul atât pentru arta plastică, cât și pentru literatură, muzică, peformance sau orice altă formă de
expresie. Cultura nu este un dat. Chiar dacă vrem să credem că societatea ne introduce în cea mai mare
parte a activității culturale prin sistemul educațional de stat, cea mai mare parte din elevii care devin
tineri adulți au o pregătire culturală (și de alte feluri) de un nivel minim.

Cultura și arta nu sunt nici absolut necesare. Să fim sincer și să înțelegem că se poate să trăim
funcțional și fără dânsele, cum cei mai mulți o fac. Necazul apare atunci când un necunoscător și un
nedoritor de cunoaștere se pretinde totuși sensibil la expresiile artistice care îl lovesc accidental prin
cine știe ce conjunctură. În astfel de cazuri, riscăm să pierdem și deschiderea pentru a învăța vreodată,
cu adevărat, instrumentele cu care arta poate fi analizată eficient.

La Dare to Paint ne mândrim că încercăm să aducem activitatea artistică în rândurile oamenilor

simpli, și prin asta ne referim nu doar că ne dorim ca orice om să poată experimentatea activitatea
onestă și deloc pretențioasă a creativității, ci și că vrem să vă ajutăm la cultivarea unei sensibilități la fel
de oneste în ceea ce privește exprimarea creativității.

Prin urmare, iată că vom încerca în acest articol să pătrundem în bazele principale ale oricărei
formei plastice, pentru că având ocazia să le cunoaștem în amănunt, le vom putea aplica cu sârguință,
atunci când pictăm, cât și atunci când privim.

1. Linia

În principiu, linia poate fi legătura între două sau mai multe puncte, și poate avea formă dreaptă
sau curbată. În arta vizuală însă, linia nu trebuie să fie neapărat trasată. Contururile și detaliile pot fi
sugerate, subînțelese sau abstractizate. Liniile sunt folosite pentru a crea forme, dar și pentru a crea
efectul de profunzime și structură. Utilizarea mai multor tipuri de linii, continue, întrerupte, punctate, în
zig-zag etc. Modifică psihologia lucrării, afectând diferit privitorulul.

2. Culoarea

Folosind cele trei dimensiuni ale culorii: saturația, intensitate și valoarea, o formă de expresie
vizuală poate crea un spectru aproape infinit de emoții. Meștrii precum Van Gogh și Monet sau
Toulouse-Lautrec, au rămas renumiți pentru tehnicile lor inedite de a manipula culoarea pentru a naște
emoții specifice în privitori. Culoarea poate avea valență simbolică sau poate ajuta la crearea unui model
sau tipar. Cu ajutorul ei se poate creea contrastul pentru evidențiere, sau o atmosferă. Teoria culorii
este cea care le permite artiștilor să-și descopere propriul stil.

3. Formele geometrice sau organice

Formele sunt rezultatul combinării liniilor, iar la bază au doar două dimensiuni, lățimea și
înățimea, și sunt 2D. Formele geormetrice precum cercurile și pătratele sunt precise matematic, pe când
formele organice tind să fie mai curbate și inexacte. Henry Matisse este recunoscut pentru folosirea
formelor organice în colajele sale, iar Piet Mondrian pentru formele geometrice în pictură. Formele
reprezintă cheia pentru înțelegerea compoziției. Spre exemplu: triunghiurile ajută la atragerea ochiului
într-un anumit punct al imaginii, iar cercurile creează efectul de continuitate.
 4. Forma generală

Atunci când formele geometrice sau organice devin tridimensionale, rezultatul se numește tot
formă, dar are calitatea formei generale, mari, pe care obiectul de artă o ia. Forma contează foarte mult
în sculptură, dar poate fi transpusă cu ușurință în desen sau pictură prin tehnici plastice de creere a
efectului tridimensional. Sculptorul baroc Bernini era recunoscut ca un maestru al formei deoarece
operele sale reușeau să satisfacă vizual din orice punct erau privite. Forma reprezintă, de asemenea, un
element foarte important în arhitectură, încă de la antici existând tratate despre rolul pe care forma ca
design îl poate juca în utilitatea unei clădiri, în funcție de scopul pentru care a fost construită – de
exemplu, construirea unui spital pentru boli nervoase într-o formă abstractă, plină de curbe, este o
greșeală estetică pentru funcționalitatea de ameliorare a confuziei pe care o are spitalul.

5. Valoare

Valoarea constă în luminozitatea și întunecimea unei imagini. Cea mai înaltă valoarea este
lumina, iar cea mai joasă este întunericul, iar diferența dintre cele două se numește contrast.
Manipulând valoarea imaginii, nu îi putem schimba doar atmosfera, ci putem chiar altera anumite forme
și texturi. Pe pagina Dare to Paint am postat un scurt istoric al marelui pictor, Michelangelo Caravaggio,
iar prin tratarea diferită a valorii în pictură a dat naștere unui nou curent artistic pe care acum îl numim
baroc.

6. Spațiul

Spațiul dintr-o imagine poate fi pozitiv sau negativ. Pozitiv este atunci când spațiul este ocupat
de un obiect, iar negativ este tot ceea ce se află în spatele, în fața, trece prin, pe deasupra sau se află
înăuntrul obiectului. Prin așezarea formelor și obiectelor cu conștiința spațiului se creează compoziția
perfectă pentru atmosfera care se dorește sugerată. În același fel se construiește perspectiva.

7. Textura

Textura este un mod de a descrie felul în care ceva s-ar simți la atingerea. În aceste sens, creează
un efect imersiv în realitatea imaginii. Fiecare textură creează un răspuns afectiv diferit în privitor,
contribuind astfel la compoziție. Un artist suprarealist ar face norii să pară pufoși și perfecți, în timp ce
un artist realist o să se folosească de texturi pentru a-i apropia cât mai mult de realitate. Sculptorul
Antonio Canova, de secol XIX, și-a demonstrat măreția în arta texturii prin sculptura sa după sora lui
Napoleon. Opera sa pare atât de delicată încât este greu de crezut că a fost realizată din marumură.

Iată ce se află în spatele unei simple imagini. Scheletul operei, format prin folosirea conștientă a
celor 7 elemente, dezvăluie dorințele pe care artistul le are în legătură cu opera sa. Măreția Mona Lisei și
a Capelei Sixtine nu are legătură cu simpla apariție pe care acestea o oferă. Este o particularitate la care
doar un spirit cultivat (nu neapărat cult) are acces, iar pentru asta trebuie să fim mai întâi pregătiți să
admitem că, în afara înfățișării, pentru noi, încă nu sunt mărețe, creându-se astfel ocazia ca la un
moment dat chiar să devină.