DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ PRIN INTERMEDIUL ACTIVITĂŢILOR

EXTRACURRICULARE

Profesor Daniela Ghenade

Școala Gimnazială Nr. 3, Dărmănești

Proiectarea este voința de a întreprinde acțiuni concrete de ameliorare a trecutului prin

anticiparea viitorului. Cu toate astea, proiectul nu poate renunța la elemente ipotetice de
devenire a prezentului în viitor. Prin proiect trebuie să înțelegem și demersurile de stabilire a
misiunilor și a unor scopuri generale de schimbare a modului în care școala colaborează cu
comunitatea.
Educația presupune mai mulți factori: familia, grădinița, școala și comunitatea.
Democratizarea educației face necesară deplasarea centrului de interes de pe cunoștințe
impuse pe obiective, de pe programe abstracte pe nevoile curente ale copilului, astfel încât
acesta să fie centrul de interes al tuturor. Orice program educativ poate deveni eficient în
măsura angajării părților componente. În acest sens vin în ajutor proiectele de parteneriat
educațional care vizează întărirea relațiilor dintre părinți, preșcolari, școlari, școală și
creșterea gradului de implicare a tuturor factorilor educaționali. Activitatea în parteneriat are
nenumărate avantaje, deoarece creează relații de colaborare, clarifică diverse probleme
educative, oferă un nou cadru de dezvoltare a personalității preșcolarului. Inițierea diferitelor
proiecte de parteneriat educațional este benefică atât pentru preșcolari, cât și pentru toți
factorii implicați: comunitate și școală. Copilul vine în contact cu diferite persoane, crește și
se dezvoltă într-un mediu comunitar variat și necunoscut pentru el. Specificul cultural,
valorile promovate de acest mediu trebuie avute în vedere în structurarea activității. Este
necesară antrenarea membrilor comunității în luarea unor decizii, direcționarea unor
activități, remedierea unor aspecte negative. Cu sprijinul acestora se poate îmbogăți baza
materială a unității. În urma unor vizite a noilor parteneri se va manifesta disponibilitatea de
colaborare în cele mai diverse domenii. Atunci când generăm un proiect, generăm un cadru de
schimbare. Această schimbare o face elevul. Cadrul didactic trebuie să orienteze sensul
activității de la ,,Ce știe elevul?” la ,,Ce poate să facă elevul cu ceea ce știe?”. Elevii, însă,
trebuie să răspundă la întrebarea ,,Cum leg ce fac acum de ceea ce voi face după terminarea
clasei a VIII-a?”
În cadrul proiectelor se pot folosi diferite modalități de evaluare individuală sau de
grup, iar cea mai indicată este evaluarea pe parcursul desfășurării proiectului. Elevii pot fi
ajutați să-și îmbunătățească propriile competențe. Acordul familiei pentru ca elevul să
participe la proiect nu este suficient, importantă este implicarea familiilor în activitățile
proiectului. Alături de acest argument, mai este unul: sănătatea este bunul cel mai de preț al
omului, spunea Hipocrate, iar omul poate alege calea cea mai puțin vătămătoare pentru a se
vindeca. Această cale s-a dovedit a fi, în timp, medicina alternativă. În lume se înregistrează o
revenire spectaculoasă la medicina naturistă, homeopatică și mai ales la fitoterapie. Produsele
de origine vegetală sunt preferate deoarece sunt ușor asimilate și bine tolerate de organism, nu
produc efecte secundare, nu dau reacții adverse nedorite și nu determină obișnuință. Prin acest
parteneriat educațional am urmărit familiarizarea elevilor cu cele mai cunoscute plante
medicinale, folosirea lor fiind la îndemâna oricui, mai sănătoasă și mai puțin costisitoare,
decât tratamentul medicinii clasice.
Scop: consolidarea legăturii dintre grădinița cu program normal, școala gimnazială,
familiile copiilor și biblioteca din localitate, lărgirea ariei cunoștințelor despre plantele
medicinale care se găsesc în localitatea natală și rolul lor în prevenirea și vindecarea
diferitelor boli, stimularea curiozității pentru investigarea mediului înconjurător.
 Obiective: strânsa legătură dintre preșcolari și școlari, comunitate și școală;
prezentarea elementelor componente ale unei plante medicinale; recunoașterea plantelor
medicinale care se dezvoltă în localitatea natală, culegerea, uscarea și păstrarea lor;
identificarea modurilor de preparare și folosire a plantelor medicinale pentru prevenirea sau
vindecarea diferitelor boli; investigarea folosirii plantelor medicinale pentru prepararea
medicamentelor și a produselor cosmetice. Pentru elevii de gimnaziu sunt vizate de realizat
următoarele competențe:
- Competențe de învățare și inovare: 1. Gândire critică și rezolvare de probleme
Organizarea, analiza și sintetizarea de informații pentru a rezolva probleme și a răspunde la
întrebări; Comunicare și colaborare 2. Demonstrarea abilității de a lucra eficient cu diferite
echipe; 3. Asumarea responsabilității alături de ceilalți pentru munca efectuată în colaborare;
- Competențe legate de informații, comunicare în masă și tehnologie: 1. Competențe
în domeniul informațiilor 2. Accesarea informațiilor în mod eficient și eficace, evaluarea
informațiilor în mod critic și competent, utilizarea informațiilor cu precizie și în mod creativ
pentru situația sau problema în cauză; 3. Înțelegerea fundamentală a aspectelor etice/legale
legate de accesul la informații și utilizarea informațiilor;
- Competențe legate de viață și carieră: 1. Flexibilitate și adaptabilitate 2. Adaptare la
diverse roluri și responsabilități; Inițiativă și autonomie 3. Monitorizarea propriei înțelegeri și
a propriilor nevoi de învățare; Competențe sociale și transculturale 4. Colaborarea
corespunzătoare și productivă cu ceilalți; 5. Demonstrarea seriozității și a unei etici pozitive
Durata: mai-iunie
Grup țintă: preșcolari, elevi ai clasei a V-a, cadrele didactice
Puncte tari: copiii își vor face noi prieteni; își vor însuși noțiuni noi despre plante
medicinale. Puncte slabe: posibil ca unii copii să se manifeste în mod nedorit în timpul
desfășurării activităților .
Calendarul activităților
 săptămâna 1: Tema ,,Prieteni mari, prieteni mici. Activități de învățare: Facem
cunoștință cu elevii, preșcolarii, bibliotecara, reprezentanți ai familiilor copiilor
 săptămâna 2: Tema „Ce știm despre plante medicinale?”. Activități de învățare:
căutare de informații referitoare la plantele medicinale mai des întâlnite pentru a le identifica
pe cele din curtea școlii; căutare de informații referitoare la utilizările plantelor medicinale
identificate (pliante, internet, atlasul plantelor medicinale, culegerea de informații de la
persoane din comunitate);
 săptămâna 3: Tema ,, Curtea școlii – farmacie vie“. Activități de învățare:
familiarizarea copiilor cu plantele medicinale din curtea școlii;
 săptămâna 4: Tema ,, Recoltam plante medicinale!”. Activități de învățare:
familiarizarea copiilor cu plantele medicinale din apropierea școlii; recoltare de plante
medicinale din apropierea școlii; presarea plantelor medicinale; completarea fișei de
observație ,,Păpădia“; rezolvare de rebusuri; realizarea de creații literare în proză sau versuri,
elementul de bază fiind reprezentat de flori;
 săptămâna 5: Tema ,,Natura -farmacie vie!”. Activități de învățare: realizarea unui
ierbar cu plantele medicinale culese de către copiii;
 săptămâna 6: Tema ,, Părinți, bunici - aveți nevoie de plante medicinale!”. Activități
de învățare: completarea de chestionare referitoare la plante medicinale de către adulți, alți
tineri; interpretarea răspunsurilor primite;
 săptămâna 7: Tema ,,Am știut, am aflat !“ Activități de învățare: evaluarea
proiectului.

Bibliografie: 1. Dumitriu, Ghe., Dumitriu, C.,1998, Comunicare și învățare, Editura Didactică

și Pedagogică, București 2. Cerghit, I., 2006, Metode de învățământ, Polirom, Iași