CURRICULUM ÎN CONTEXT.

ADAPTĂRI DIDACTICE PENTRU ELEVI

ÎN RISC DE ABANDON ( DEZVOLTAREA ABILITĂȚILOR
NONCOGNITIVE)

Profesor Ghenade Daniela

Școala Gimnazială ,,Alexandru cel Bun”, Berzunți

Jurnalul reflexiv reprezintă o metodă alternativă de evaluare, constă în reflectarea elevului

asupra propriului proces de învăţare. Reflecţia elevului asupra acestor aspecte poate îmbunătăţii
învăţarea viitoare. Se urmăresc astfel: autoreglarea învăţării (prin examinarea atitudinilor, a
dedicaţiei şi a atenţiei concentrate în direcţia depăşirii unei sarcini de învăţare); controlarea
acţiunilor desfăşurate asupra sarcinii de învăţare (prin analiza planificării, a demersurilor
metodologice de rezolvare a sarcinii şi a rezultatelor obţinute); controlarea cunoaşterii obţinute (prin
analiza noţiunilor asimilate, a lacunelor înregistrate şi a cauzelor acestora). Avantajele aplicării
acestei metode: este o modalitate de evaluare; elevul poate să-şi exprime propriile nemulţimiri, dar
şi expectaţiile; profesorul poate să cunoască şi alte aspecte care influenţează procesul învăţării şi
astfel să-l ajute pe elev şi să sporească calitatea instruirii. Se produce o mai mare apropiere între
profesor şi elev, acesta din urmă simţindu-se înţeles. Dezavantajele jurnalului reflexiv ţin de
elaborarea sa. Pentru a fi eficient jurnalul reflexiv trebuie completat periodic. Acest lucru solicită
disciplină şi notarea cu regularitate a reprezentărilor elevilor, precum şi a punctelor de vedere
critice. Nu este o muncă uşoară, deoarece elevii nu sunt obişnuiţi să reflecte asupra muncii lor. Ei
trebuie învăţaţi şi îndreptaţi treptat pe acest drum al analizei proprii, pentru a înţelege de ce este
necesară şi cum trebuie făcută. Exemplu:
Capitol/Unitate de învățare: Echilibre și dezechilibre în ecosisteme
Competente generale:
CG1: Receptarea informațiilor despre lumea vie;
CG4: Comunicarea orală și scrisă, utilizând corect terminologia specifică biologiei;
CG5: Transferarea și integrarea cunoștințelor și a metodelor de lucru specifice biologiei în contexte
noi.
Competențe specifice:
2.1 Utilizarea de mijloace şi metode adecvate explorării/investigării ecosistemelor;
4.1 Formarea deprinderilor de documentare şi de comunicare;
5.2 Demonstrarea înţelegerii consecinţelor propriului comportament în raport cu mediul.
Pentru elevii de gimnaziu sunt vizate de realizat următoarele competenţe:
- Competențe de învațare și inovare:
Gândire critică și rezolvare de probleme
 Organizarea, analiza și sintetizarea de informații pentru a rezolva probleme
și a răspunde la întrebări;
Comunicare şi colaborare
 Demonstrarea abilității de a lucra eficient cu diferite echipe;
 Asumarea responsabilității alături de ceilalți pentru munca efectuată în
colaborare;
- Competențe legate de informații, comunicare în masă și tehnologie:
Competențe în domeniul informațiilor
 Accesarea informațiilor în mod eficient și eficace, evaluarea informațiilor în
mod critic și competent, utilizarea informațiilor cu precizie și în mod creativ
pentru situația sau problema în cauză;
 Înțelegerea fundamentală a aspectelor etice/legale legate de accesul la
informații și utilizarea informațiilor;
 - Competențe legate de viață și carieră:
Flexibilitate și adaptabilitate
 Adaptare la diverse roluri și responsabilități;
Inițiativă și autonomie
 Monitorizarea propriei înțelegeri și a propiilor nevoi de învățare;
Competențe sociale și transculturale
 Colaborarea corespunzătoare și productivă cu ceilalți;
 Demonstrarea seriozității și a unei etici positive.

Conținuturi: Protecţia şi conservarea mediului

Descrierea activității: Parteneriat educaţional prin care s-a urmărit familiarizarea elevilor cu
cele mai cunoscute plante medicinale, folosirea lor fiind la îndemâna oricui, mai sănătoasă şi mai
puţin costisitoare, decât tratamentul medicinii clasice. Scop: consolidarea legăturii dintre grădiniţa
cu program normal şi şcoala gimnazială, lărgirea ariei cunoştinţelor despre plantele medicinale care
se găsesc în localitatea natală şi rolul lor în prevenirea şi vindecarea diferitelor boli, stimularea
curiozităţii pentru investigarea mediului înconjurător.
Desfășurarea activității - Obiective: strânsa legătură dintre preşcolari şi şcolari; prezentarea
elementelor componente ale unei plante medicinale; recunoaşterea plantelor medicinale care se
dezvoltă în localitatea natală, culegerea, uscarea şi păstrarea lor; identificarea modurilor de
preparare şi folosire a plantelor medicinale pentru prevenirea sau vindecarea diferitelor boli;
investigarea folosirii plantelor medicinale pentru prepararea medicamentelor şi a produselor
cosmetice.
Evaluare: pentru analiza nevoilor de învăţare ale elevului, pentru încurajarea
învăţării strategice (discuţii cu elevii), demonstrarea înţelegerii, evaluarea proceselor gândirii (listă
de verificare a colaborării), reflecţie (la sfârşitul activităţii elevii vor prezenta despre ceea ce au
învăţat; profesorul foloseşte reflecţiile pentru a evalua progresele elevilor pe parcursul activităţii).
Elevii sunt ajutaţi astfel să reflecteze asupra propriei performanţe, fără a se raporta la performanţele
colegilor, ci la scopul activităţii.

JURNALUL PROIECTULUI
,,UTILIZĂRI ALE PLANTELOR”

 În acestă săptămână am învățat:

- ,,Am învățat că e bine să lucrezi în echipă” (elevii creează hărți conceptuale cu
informațiile însușite în cadrul activităților din proiect).
-

 Cât de bine ai lucrat cu ceilalți din grup? Ce rol ți-ai asumat și cum a mers?
- ,,Am lucrat foarte bine cu ceilalți din grup, rolul pe care l-am avut a fost să aduc trei
plante medicinale și să le usuc la soare.”
 - ,,Am lucrat bine cu ceilalți din grup și mi-am asumat rolul de a aduce plante medicinale
uscate și să aduc o fotografie cu păpădie și încă nu am primit răspuns deoarece nu le-am
arătat încă.”
- ,, Eu am lucrat cu toți din grup. Am ținut atlasul în mână când ceilalți culegeau plante
medicinale, am adus plante uscate și le-am arătat la toți colegii.”
- ,,Am lucrat foarte bine. Eu trebuia să aduc plante medicinale uscate, să aduc o cremă de
gălbenele, dar nu le-am adus la școală că erau verzi.”
- ,,Am lucrat bine. A mers bine. Eu trebuia să aduc plante medicinale, dar nu le-am
adus, deoarece le-am arătat pe telefon.”
- ,,Foarte bine, am avut rolul de făcut poze, am pus pe internet, am primit răspunsurile
pentru poze și ce-am făcut.”
- ,,Am lucrat numai cu unii. Să culeg plante și să le usuc. A fost foarte bine, mi-am făcut
treaba mea.”
 Ce te-a ajutat sau ce te-a împiedicat astăzi în învățare?
- ,,Emoțiile”;
- ,,Am avut treabă acasă cu animalele.”
- ,,Am avut probleme personale și nu am putut să merg la grădiniță.”
- ,,Să căutăm cu copiii de la grădiniță, dar nu am putut ajunge din cauză că a venit ploaia,
copiii au venit la noi la școală și am văzut plantele medicinale care erau pe internet:”
- ,,M-a ajutat că acei copii erau înțelegători, vremea nu ne-a lăsat să culegem mai multe
plante. Folosind internetul am văzut la ce sunt plantele bune.”
- ,,Mă ajută să învăț despre plante medicinale: profesorul, diriginta, colegul care a știut
mai mult. M-a împiedicat răceala și am avut treabă.”
- ,, M-a ajutat atlasul și mama.”
- ,,Mă ajută părinții, profesorul, resursele de la bibliotecă. Pentru că timpul meu de elev
este limitat.”
 Reflectează asupra progresului, eforturilor, punctelor tari și slabe, propii, și dă
exemple specifice
- ,,Progres: am învățat cum să țin o planta la ierbar. Eforturi: am uscat plante. Puncte tari:
am stâns plante medicinale, floare de salcâm. Puncte slabe: nu am adus poză cu
păpădia.”
- ,,Progres: am învățat cum să pun o planta la ierbar. Am învățat că sunt bune la răceală.
Eforturi: am cumpărat gel de mentă. Puncte tari: am cules plante traista ciobanului .
Puncte slabe: încă nu am adus plante.”
- ,,Progresul: am învățat mai multe plante, am învațat că sunt bune, am învățat la ce
folosesc, am învățat că multe plante sunt bune pentru boli. Eforturi: o parte din timp am
lucrat la proiect, am adus plante uscate. Puncte tari: dacă nu aș mai fi venit la proiect, nu
aș mai fi adus plante uscate, sunt singurul care am adus mentă. Puncte slabe: încă nu am
adus chestionare completate și cosmetice din plante medicinale, încă nu am făcut
fotografii.”
- ,,Progres: am învățat la ce folosesc plantele, cum se fac ceaiurile. Am învățat că plantele
sunt mai bune decât pastilele. Am învățat că plantele medicinale se vând bine pe piață.
Eforturi: am uscat plante. Puncte tari: Sunt singurul care am adus tei uscat. Puncte slabe:
nu am vrut să fac suc de soc.”
 Ce anume ai îmbunătățit de săptămâna trecută?
- ,,Am învățat mai multe plante medicinale.”
- ,,Am învățat să mă autoevaluez.”
- ,,Am învățat să îmi pun întrebări.”
- ,,Am adus plante.”
- ,, Am adus plante medicinale uscate, am făcut rebusul, am mai completat la fișa de
observație.”
- ,,Am adus plante medicinale uscate. Am completat chestionare. Am cules plante verzi.”
 Ce este problematic pentru tine acum? De ce ? Care sunt ideile tale pentru a ieși din
acest impas?
- ,,Emoția de a apare în fața colegilor. Ideea mea de a depăși acest impas este să merg
până la capăt.”
- ,,Nu am găsit o poză cu păpădia. Dar, o să aduc ceai de mentă.”
- ,,Nu pot termina fișa de observație pentru că nu am imagini cu planta respectivă. O să
rog pe cineva să facă o poză, să o printeze și o să o lipesc.”
- ,,Nu pot termina fișa de observație pentru că nu am imagini cu plante. O să rog pe cineva
să facă o pictură.”
- ,,Am o problemă cu chestionarul pentru că nu am găsit un om care să îmi răspundă, dar o
să rog pe cineva să mă ajute să completez.”
 Ce te încurcă?
- ,,Mă încurcă faptul că trebuie să mă duc la dentist.”
- ,,Nimic.”
- ,,Trebuie să plec în Italia.”
- ,, Trebuie să plec în Spania”
- ,,Am treabă acasă.”
- ,,Că nu am imagini cu plante.”
 Scrie trei întrebări pe care încă le ai, două lucruri pe care le-ai înțeles și o sugetie de
îmbunătățire?
- ,,Ce notă o să iau?”
- ,,Cine vine să vadă prezentarea proiectului? Oare cum o să reacționeze?”
- ,,Cum mă voi decurca?”
- ,,Oare e bun ce am făcut?”
- ,,Ce învățăm prin acest proiect?”
- ,, De ce trebuie să arătăm proiectul și la altcineva?”
- ,,Cine știut prima dată că plantele medicinale fac bine? Cine știe că plantele medicinale
nu sunt și otrăvitoare? La proiect trebuie să venim toți cu idei. Pot să ne ajute și părinții
la proiect.”
- ,,Cine a descoperit plantele medicinale? O să observe colegii când nu fac nimic? Am
învățat să recunosc plante medicinale. Să adăugăm ceva frumos la portofoliul
proiectului, să servim pe profesorii care vin la prezentare cu un suc de soc.”
- ,,Care este istoricul plantelor medicinale?”
- ,,Plantele medicinale sunt bune pentru tratarea bolilor. Oamenii ar trebui să se bazeze și
pe plante, nu numai pe pastile. O să aduc o poză cu păpădia.”
- ,,Am învățat că e bine să lucrezi în echipă. Am înțeles că plantele medicinale nu se
folosesc numai la răceli. Trebuia să aduc plantele mai repede.”
- ,, Plantele medicinale curăță organismul. Lucrul în echipă este foarte bine și trebuie să
avem grijă să nu greșim. Să lucrăm împreună și să nu ne certăm.”
- ,, Am înțeles că unii colegi sunt mai buni colaboratori. ”
- ,,Am învățat să lucrez în echipă.”
- ,, Să fim corecți.”
- ,,Am învățat că pot să lucrez în grup.”
 Care este opinia ta despre proiect? De ce simți astfel?
- ,, Nu am vrut să lucrez la proiect deoarece nu îmi place să lucrez în echipă.”
- ,,Îmi place să lucrez proiecte, pentru că îmi place să lucrez în echipă.”
- ,,Cred că o să iau o notă mare. Îmi place să adun informații despre temă.”
- ,,Mie îmi place să lucrez la proiect. Îmi place să fac interviuri.”
- ,,Am învățat că e puțin greu să faci un proiect. E mai greu să găsești plante.”
- ,, Îmi place proiectul; când unul vrea să facă ceva, ceilalți îl ambiționează.”
 Conectează ceea ce ai învățat astăzi cu ce vei face după clasa a VIII-a?
- ,,Poate vom face proiecte și la liceu.”
 - ,,După clasa a VIII-a voi merge în Spania.”
- ,,Contează că am învățat să lucrez în echipă.”
- ,,O să mă duc la liceu și o să mai învăț despre plante.”
 Ce fel de capacități de gândire ai folosit astăzi?
-
 Ce ai învațat despre tine lucrând la acest proiect?
- ,,Eu am învățat că este mai bine să lucrezi în echipă.”
- ,,Am aplicat cunoștințe de la TIC la proiect.”
- ,,Îmi place să lucrez în echipă.”
- ,,Acum știu mai multe despre plante medicinale.”
- ,,Să caut în mai multe locuri și să analizez informațiile din mai multe surse.”
- ,,Am putut acum să fac un ceai.”
- ,,Am învățat că îmi plac proiectele.”
- Am învățat că pot să lucrez în grup.”
 Ce mai vrei să știi în plus despre acesta? Cum vei afla lucrurile acestea?
- ,,Voi folosi internetul pentru a afla mai multe informații.”
- ,,Voi întreba bunicii, părinții.”
- ,,De pe atlase.”
Reflecţiile şi schimbul de idei despre ceea ce s-a făcut şi ceea ce s-a iniţiat reprezintă o
constantă pe toată durata activităţii.
Beneficii: a) elevii pot fi motivaţi să se implice în propria învăţare; elevii încep să gândească
altfel despre ei înşişi (se pot considera cercetători, investigatori, scriitori regizori, reporteri, ceea ce
nu s-au gândit vreodată că vor fi), învaţă deprinderi noi şi ajung să vorbească cu persoane cu care
nu au mai vorbit anterior; b) profesorul nu trebuie să subestimeze abilităţile elevilor sau eficienţa
valorificarii intereselor lor. Astfel de activităţi îi completează profesorului răspunsul la întrebarea:
„Cum trebuie să mă schimb eu şi cum trebuie să particip la schimbarea şcolii astfel încât elevii mei
să fie cât mai bine progătăţi pentru viaţă?“.
Cadrul didactic trebuie să orienteze sensul activității de la ,,Ce știe elevul?” la ,,Ce poate să
facă elevul cu ceea ce știe?”. Elevii, însă, trebuie să răspundă la întrebarea ,,Cum leg ce fac acum de
ceea ce voi face după terminarea clasei a VIII-a?”