Lucru individual

Iordachescu Olga

Gr. GE211SE

1. Fonetica este o secțiune a lingvisticii care se ocupă de studiul sistemului de sunet.

2. Sunetul este cea mai mică particulă de vorbire. Vocalele și consoanele cântă.
3. Silabă - unul sau mai multe sunete, pronunțate într-o singură expirație.
4. Accentul este un sunet vocal în vorbire.
5. Ortografia este o secțiune care studiază normele de ortografie.
6. Ortogramă - scrierea unui cuvânt conform regulilor de ortografie.
7. Lexeme este unitate de dicționar, un cuvânt.
8. Lexicologia este o secțiune a limbii ruse care învață lexeme, originea și funcționarea
lor.
9. Sinonimele sunt cuvinte care au un înțeles similar în diferite spellings.
10. Antonimele sunt cuvinte de sens opus.
11. Frazeologia este o secțiune a lingvisticii care studiază unitățile frazeologice,
caracteristicile și principiile lor de funcționare în limbaj.
12. Etimologia este știința originii cuvintelor.
13. Morfologia este știința limbajului, care studiază părți ale discursului.
14. Numerale - indică numărul sau ordinea obiectelor și răspunde la întrebările: "câți?",
"Care?". Se referă la părți independente ale discursului.
15. Prepoziția este partea oficială a vorbirii care conectează cuvintele.
16. Sintaxa - secțiune a lingvisticii care studiază oferta: caracteristici ale structurii și
funcționării acestora.
17. Limba - un sistem de semne, în continuă dezvoltare. Serveste pentru comunicarea
intre oameni.
18. Idiolect - trăsături de vorbire ale persoanei concrete.
19. Dialectele sunt varietăți ale unei limbi, care se opun versiunii literare a acesteia. În
funcție de teritoriu, fiecare dialect are propriile caracteristici. De exemplu, okanje sau
akanie.
20. Abrevierea este formarea substantivelor prin abrevieri de cuvinte sau fraze.
21. Latinismul este un cuvânt care ne-a venit din limba latină.
22. Epitetul este o cale stilistică, adesea un adjectiv cu o colorare expresivă.
23. Jargon denumește o varietate de limbă din categoria celor numite sociolecte.
24. termenul argou denumește un sociolect, o varietate socială a unei limbi.
25. Accentul este definit drept o evidenţiere a unei silabe într-un cuvânt sau a unui cuvânt într-o
propoziţie sau într-o frază prin mărirea intensităţii vocii sau prin varierea tonului.
26. Înălţimea este o însuşire a sunetului care depinde de frecvenţă, adică de numărul vibraţiilor într-
o unitate de timp.
27. Intonaţia este variaţia de înălţime a tonului în rostirea unui enunţ.
28. Durata sunetului este menţinerea vibraţiilor în timp şi se măsoară în sutimi de secundă. Sunetele
pot fi scurte şi lungi.
29. T i m b r u l – una din cele mai importante proprietăţi acustice ale sunetelor vorbirii este.
30. Articularea sunetului este totalitatea de mişcări şi poziţii ale organelor aparatului de vorbire,
necesare pentru producerea sunetului respectiv.
31. Acomodarea preupune procesul de conformare a excursiei sunetului următor cu recursia celui
precedent şi viceversa.
32. Morfologia stabileşte regulile de formare a cuvintelor şi principiile după care acestea se modifică
pentru a fi organizate în propoziţii.
33. Sintaxa stabileşte regulile după care cuvintele se îmbină între ele pentru a forma propoziţii şi
fraze.
34. Sensul lexical îşi are sursa de referinţă în realitatea extralingvistică şi desemnează această
referinţă;
35. Sensul gramatical este dat şi definit de poziţia relativă şi virtuală a semnificantului în limitele
sistemului gramatical din care face parte şi trimite la acest sistem, la poziţia, ordinea ce o
ocupă clasa respectivă în sistem.
36. Formele analitice inserează, alături de elementul de bază, unul auxiliar: forma analitică
nominală conţine articolul şi prepoziţia, iar forma analitică verbală include cel puţin un verb
auxiliar.
37. Formele sintetice nu includ elemente auxiliare, iar sensurile gramaticale sunt redate graţie
modificării morfologice a cuvântului.
38. Rădăcina reprezintă elementul nedisociabil morfologic, comun cuvintelor din aceeaşi familie.
De ex., în cuvintele: lemn, lemnos, lemnar etc. delimităm rădăcina LEMN-.
39. Sufixele se divizează în cele morfologice şi lexicale. Sufixele morfologice sunt utilizate la
exteriorizarea categoriilor gramaticale
40. Supletivismul. Presupune constituirea formelor aceluiaşi cuvânt de la rădăcini diferite,
pentru a delimita diverse semnificaţii gramaticale
41. Topica. Topica constituie un mijloc foarte important de redare a valorilor gramaticale în
diferite limbi, iar în idiomurile analitice şi cele izolante este indispensabilă pentru a delimita
părţile de propoziţie şi părţile de vorbire.
42. Morful constituie o asociere de foneme, mai rar poate fi un singur fonem, iar sememul
posedă anumite semnificații lexicale sau gramaticale
43. SEMIOTICA este disciplina științifică care studiază producerea, construcția și funcționarea
sistemelor care transmit o informație
44. Sistemul reprezintă „un complex de elemente care se influenţează reciproc şi sunt
coordonate între ele în vederea îndeplinirii unor funcţii comune”, un „ansamblu de
elemente organizate”;
45. Structura este „totalitatea relaţiilor care organizează elementele într-un sistem integral”.
46. Nivelul este un subsistem al sistemului general al limbii ce cuprinde unităţi proprii omogene,
de acelaşi grad de complexitate, indivizibile în unităţi similare în cadrul subsistemului dat şi
între care există acelaşi tip de relaţii non-ierahice.
47. Propozitiile- succesiuni de cuvinte.
48. Monemele- cea mai mica unitate lingvistica , dotata cu semnificatie.
49. Infixele- element fonetic, de obicei consoana, care se insereaza in interiorul
radaciniiunuicuvint si care are valoare morfologica.
50. Transfixele un afix discontinuu, inserat intr-o radacina a cuvintului, ca in sistemele multor
limbi semitice.

Eseu
 Cunoașterea limbilor straine

Cunoaşterea cel puţin a unei limbi străine a devenit în ultimul timp o necesitate sau mai bine zis o
normalitate. Poate că exemplul meu a fost destul de exagerat, însă am vrut să subliniez faptul că o
limbă străină cunoscută ne poate fi utilă în multe situaţii.

Toate populaţiile lumii, indiferent de culoare, rasă sau religie tind spre evoluţie. Dar cum putem
evolua şi convieţui împreună pe o planetă din ce în ce mai strâmtă fără să ne înţelegem. Deja putem
călători dintr-un capăt la celălalt al lumii în doar câteva ore… sau câteva secunde dacă acea călătorie
a noastră este virtuală.

Ca mijloc comun de comunicare la nivel mondial, neconvenţional sau natural, este engleza. Asta se
datorează în mare măsură colonizărilor masive din secolele trecute.

Oare la ce ne poate folosi cunoașterea unor mai multe limbi străine ? O limbă străină în plus
înseamnă o uşă deschisă în plus către noi orizonturi. Dacă doreşti să evoluezi şi aspiri la un loc de
muncă mai bine plătit, atunci să ştii cel puţin o limbă străină. Să luăm un exemplu. Majoritatea
moldovenilor ,mai ales tinerii, plecaţi peste hotare care ne fac să fim mândri de reuşita lor, au ajuns
acolo nu numai datorită capacităţii lor din domeniul în care activează ci şi datorită cunoaşterii unei
limbi străine.

Un alt motiv pentru a cunoaște limba străină , este pentru a călători. Dacă îţi place să călătoreşti în
jurul lumii, atunci o limbă străină este ca un paşaport de călătorie. Degeaba vezi locuri noi dacă nu
înţelegi nimic din ce-ţi spune ghidul. Degeaba pleci la drum dacă nu înţelegi semnele care îţi
călăuzesc paşii şi-ţi indică maiestuos calea.Pentru mine engleza a fost ca un colac de salvare de
fiecare dată când am ieşit din ţară. Stau prost cu orientarea şi am obiceiul să mă pierd în mulţime.
Dar comunicând, reuşeam de fiecare dată să ajung în timp util la destinaţie.

Îţi place să comunici şi să te informezi? Atunci clar trebuie să ştii o limbă străină, alt fel nu îți vei face
noi prieteni din alta țară, nu vei putea afla noi informații cum ar obiceiuri și tradiții a unei țări .

În concluzie pot spune , sunt studenta la Facultatea de Litere, la Universitatea de Stat din Moldova
studiez germana si engleza. Da ,acum la început de drum îmi este greu, dar sunt sigura ca pe viitor
voi avea un mare noroc că voi putea vorbi fluent aceste limbi. Și da, abea sunt anul I, dar nu regret
de loc ca am ales acesta universitate, si anume facultatea de Limbi.