MA{INI DE PLANTAT

Ma[inile de plantat sunt utilaje agricole care execut\ lucrarea de transport,

distribu]ie [i plantare a diferitelor culturi agricole. Prin plantat se `n]elege distribuirea
uniform\ la adâncime corespunz\toare, a materialului de plantat reprezentat prin
bulbi, tuberculi, r\saduri sau puie]i. Opera]iile principale care trebuie executate la
plantat sunt: deschiderea de rigole, gropi sau cuiburi, distribuirea `n ele a materialului
de plantat [i acoperirea cu p\mânt.
Dup\ destina]ie, ma[inile de plantat se `mpart `n urm\toarele grupe:
 ma[ini de plantat bulbi;
 ma[ini de plantat r\saduri;
Dup\ modul de agregare se intâlnesc ma[ini tractate, purtate [i semipurtate.
Dup\ modul de alimentare al aparatelor de distribu]ie, se `ntâlnesc ma[ini:
cu alimentare manual\, semiautomate [i automate.
Dup\ schema de dispunere a rândurilor plantate:
 ma[ini speciale, pentru o singur\ distan]\ `ntre rânduri;
 universale, pentru plantarea la diferite distan]e `ntre rânduri.

Ma[ini de plantat bulbi

Ma[inile de plantat bulbi func]ioneaz\ pe principiul ma[inilor de sem\nat,
adic\ realizeaz\ distribu]ia bulbilor (de arpagic sau usturoi) `n flux continuu.
Plantarea bulbilor de ceap\ [i usturoi este o lucrare de sezon, care presupune
un consum mare de for]\ de munc\ [i o perioad\ scurt\ de execu]ie (5 – 6 zile).
Lucrarea se poate face manual, semimecanizat [i mecanizat.

120
 Plantarea manual\ este greoaie [i se realizeaz\ cu un consum de 50 – 70 zile-
om/ha.
La plantarea semimecanizat\ se folosesc cultivatoare echipate cu cu]ite dalt\
care deschid rigolele `n care bulbii se introduc manual. Acoperirea rândurile de bulbi
cu p\mânt se face printr-o nou\ trecere cu cultivatorul, echipat cu cu]ite s\geat\.
Plantarea mecanic\ se face cu ma[ini destinate special pentru acest scop.
Aceste ma[ini sunt alc\tuite din 2 – 12 sec]ii de lucru prinse articulat la un cadru
comun prev\zut cu ro]i de sprijin [i cu dispozitiv de cuplare la tractor.
Ma[inile de plantat bulbi pot fi tractate, semipurtate sau purtate, lucreaz\ `n
agregat cu tractoarele legumicole sau universale [i sunt utilizate atât pe teren plan cât
[i pe teren modelat.

9.2.2. Cerin]e impuse ma[inilor de plantat bulbi:

 s\ realizeze rânduri drepte, echidistante, cu o uniformitate de distribu]ie a
bulbilor pe l\]imea de lucru  95 %;
 abaterea distan]ei `ntre bulbi pe rând s\ nu dep\[easc\  5 cm;
 `ngroparea bulbilor s\ se fac\ la o adâncime constant\ (se admite o abatere
maxim\ de  0,25 am);
 plantarea s\ se fac\ f\r\ v\t\marea bulbilor (valoarea maxim\ admis\ - 2 %).

9.2.3. Procesul de lucru a unei sec]ii de plantat bulbi

O sec]ie de lucru (fig.9) este format\ dintr-un cadru propriu montat articulat
la cadrul general al ma[inii. Pe acest cadru se monteaz\ toate celelalte p\r]i
componente.
~n procesul de lucru bulbii din cutie ajung `n caseta de distribu]ie de unde sunt
prelua]i de distribuitor, transporta]i [i l\sa]i apoi s\ cad\, prin tubul de conducere, `n
[an]ul deschis de br\zdar. Acoperirea bulbilor cu p\mânt este realizat\ de c\tre dou\
aripioare care adun\ solul pe axa rândului [i este perfectat\ de c\tre o roat\ dubl\ care
execut\ [i tasarea. Cantitatea de bulbi care trece din cutie `n caseta de distribu]ie se

121
regleaz\ cu un [ub\r. Principala parte component\ a ma[inilor de plantat bulbi este
aparatul de distribu]ie. Acesta poate fi de tipul: disc cu alveole, lan] cu linguri]e etc.
Aparatul de distribu]ie tip “disc cu alveole” (fig.10) este cel mai des
folosit la ma[inile de plantat bulbi, fiind format din dou\ discuri cu alveole dispuse
vertical [i paralel cu direc]ia de `naintare a ma[inii.
Fiecare disc este prev\zut cu 10 alveole. Discurile cu cupe sunt montate pe
arbore decalat, astfel `ncât cupele unui disc sunt dispuse `ntre cupele celuilalt disc.
Antrenarea aparatului de distribu]ie se face de la roata de sprijin a ma[inii.
Debitul acestui aparat de distribu]ie, respectiv distan]a `ntre plante pe rând se
modific\ prin schimbarea raportului de transmisie dintre roata de sprijin a ma[inii [i
axul comun al distribuitorilor
Fig.9 – Sec]ia de plantat bulbi:
1 – bunc\r;
2 – [ub\r;
3 – distribuitor;
4 – agitator;
5 – cam\;
6 – tub de conducere a bulbilor;
7 – br\zdar;
8 – aripi de nivelare;
9 – roata de tasare;
10 – cadrul ma[inii;
11 – dispozitiv de cuplare la tractor;
12 – cadrul sec]iei;
13 – arc pentru uniformizarea for]ei de
ap\sare pe sol.;

.
Aparatul de distribu]ie tip “lan] cu linguri]e” (fig11), este mai pu]in utilizat
`n practic\. Este format din dou\ ro]i din]ate duble pe care se `nf\[oar\ dou\ lan]uri de
care sunt prinse echidistant [i intercalat linguri]e.

Fig.10 – Aparat de distribu]ie tip

“disc cu alveole”:
1 – caset\ de distribu]ie;
2 – axul distribuitor;
3 – tub pentru conducerea bulbilor;
D1, D2 – discuri verticale cu alveole.

122
 Fig.11 – Aparatul de distribu]ie
cu lan]uri [i linguri]e:
1 – co[ de alimentare;
2 – [ub\r;
3 – caseta de alimentare;
4, 5 – ro]i duble de lan];
6 – lan]uri;
7, 8 – linguri]e.
9 – tub de conducere a bulbilor;
10 – br\zdar.

Distan]a de plantare `ntre bulbi pe rând se modific\ prin schimbarea vitezei

liniare a lan]ului.
Ma[inile de plantat bulbi sunt prev\zute cu br\zdare tip patin\ [i ro]i de tasare
a solului. Ele prezint\ de asemenea marcatoare de urm\, ro]i de sprijin care sunt [i ro]i
motoare, precum [i lame rigide pentru acoperirea rândurilor bulbi.
Principalele reglaje ale ma[inilor de plantat bulbi sunt:
 distan]a `ntre rânduri;
 distan]a `ntre bulbi pe rând;
 adâncimea de `ngropare a bulbilor;
 lungimea marcatoarelor de urm\.
~n vederea plant\rii terenul arat din toamn\ se prelucreaz\ superficial prin
discuire sau cu combinatorul, pentru a se ob]ine o bun\ m\run]ire [i o afânare pe
adâncimea de 7 – 8 cm pentru ceap\ [i 8 – 10 cm pentru usturoi. Norma de s\mân]\ la
hectar este de 600 – 800 kg la arpagic [i 800 – 1400 kg la usturoi.

9.3. Ma[ini de plantat r\saduri

Ma[inile de plantat r\saduri sunt folosite la plantarea r\sadurilor de legume
(ro[ii, ardei, vinete, varz\ etc.), tutun, stoloni de fragi sau c\p[uni, precum [i a altor
culturi. Unele ma[ini de plantat pot fi adaptate corespunz\tor pentru plantarea
r\sadurilor produse `n ghivece nutritive a buta[ilor sau a cartofilor pre`ncol]i]i.
Procesul de lucru executat de o asemenea ma[in\ const\ din executarea
urm\toarelor opera]ii: deschiderea rigolei de plantare, introducerea r\sadului `n rigol\,
udarea [i fixarea r\sadului `n sol.

123
 9.3.2. Clasificarea ma[inilor de plantat r\saduri
Aceste ma[ini sunt de regul\ pentru tractor [i foarte rar pentru trac]iune
animal\. Se folosesc tractoare care se pot deplasa cu viteze foarte mici, chiar sub 1
km/h. Sunt `ntâlnite ca ma[ini tractate sau purtate,
~n func]ie de opera]iile pe care le execut\, aceste ma[ini pot fi:
 cu introducerea manual\ a r\sadului `n rigole;
 cu introducerea r\sadului `n rigol\ prin intermediul unui aparat de
plantare.
Ma[inile din prima categorie au 4 – 6 sec]ii de lucru montate articulat la un
cadru. O sec]ie este format\ dintr-un br\zdar pentru deschiderea rigolei, dou\ ro]i de
tasare a solului de-a lungul rândului de plante, instala]ia de udare a plantelor [i au
scaun pentru muncitor.
Ma[inile din a doua categorie au construc]ie asem\n\toare, dar fiecare sec]ie
are `n plus un aparat de plantat.

9.3.3. P\r]ile componente ale ma[inilor de plantat r\saduri

Br\zdarul cel mai des utilizat este de tipul patin\ cu unghi de p\trundere `n
sol ascu]it la partea inferioar\, cu `n\l]ime mare [i cu aripile mult alungite `n spate
pentru a `ntârzia surparea p\mântului (fig.12).

Fig.12 – Br\zdarul ma[inilor de

plantat r\saduri:

1 – suport; 2 – corp; 3 – vârf; 4 – aripi.

124
 Aparatul de plantat cel mai des utilizat este cel cu alimentare manual\, care
este `ntâlnit `n mai multe variante constructive: lan] cu cleme. disc cu cleme, cu dou\
discuri elastice.
Aparatul de plantat tip “lan] cu cleme”, este alc\tuit dintr-un lan] cu zale
demontabile, montat pe 3 ro]i din]ate (fig.13). Pe lan] se monteaz\ cleme (prinz\toare
de plante), formate din dou\ pl\ci articulate `ntre ele, `mbr\cate `n cauciuc pentru a nu
v\t\ma r\sadul.

Fig.13 – Aparat de plantat tip “lan]

cu cleme”:
A – construc]ia [i procesul de lucru;
B – pozi]ia clemelor;
a – deschis\;
b - `nchis\.
1 – lan];
2 – clem\;
3 – cam\;
4 – plant\;
5 – scaun;
6 – br\zdar;
7 – ro]i de tasare [i antrenare.

Prin mi[carea lan]ului, prinz\torul deschis trece prin fa]a muncitorului care
introduce `n clema un fir de r\sad cu r\d\cina spre el. Sub ac]iunea camei, clema ]ine
r\sadul `n aceast\ pozi]ie [i-l transport\ pân\ `n brazda deschis\ de br\zdar. Planta este
eliberat\ de cam\ exact `n momentul când se afl\ `n pozi]ie vertical\, dar el este deja
fixat `n sol datorit\ surp\rii pere]ilor brazdei. Definitivarea fix\rii r\sadului `n sol este
realizat\ de ro]ile de tasare, care apas\ p\mântul spre r\d\cinile plantei.
Reglarea distan]ei `ntre plante pe rând se face prin modificarea num\rului de
prinz\toare pe lan].
Viteza lan]ului trebuie s\ fie egal\ cu viteza de deplasare a ma[inii, caz `n
care prinz\torul cu r\sad are viteza zero fa]\ de sol pe ramura orizontal\ a lan]ului. ~n
acest caz r\sadul plantat va r\mâne `n pozi]ie vertical\.
Aparatul de plantat tip “disc cu cleme” (fig.14), este format dintr-un disc
vertical cu prinz\toare pentru r\sad.

Fig.14 – Aparatul de plantat

r\saduri tip “disc cu cleme”:
1 – disc; 2 – clem\; 3 – ghidaj;
4 – br\zdar; 5 – roata de tasare;
6 – scaun; 7 – planta;
a – clema deschis\;
b – clema `nchis\.

Prin rotirea discului clema deschis\ ajunge `n fa]a muncitorului, care

introduce r\sadul `ntre clem\ [i disc. R\sadul este a[ezat pe direc]ia discului cu
r\d\cina `n afar\, [i ]inut cu mâna pân\ ce clema este `nchis\ de ghidaj. Când r\sadul a
125
ajuns jos, `n pozi]ie vertical\, clema se deschide deoarece iese de sub ac]iunea
ghidajului. ~n acest moment, `ns\, planta este deja par]ial fixat\ `n sol prin surparea
pamântului dup\ br\zdar. Cele dou\ ro]i de tasare, care urmeaz\ dup\ br\zdar,
definitiveaz\ fixarea r\sadului [i realizeaz\ tasarea solului la r\d\cina plantei.
Aparatul de plantare este ac]ionat de la roata de tasare prin intermediul unui
tren de ro]i din]ate.
Reglarea distan]ei dintre plante pe rând se face prin modificarea num\rului de
cleme pe disc [i prin schimbarea raportului de transmisie dintre roata de tasare [i
disc.
Aparatul de plantat cu dou\ discuri elastice (fig.15), este alc\tuit din dou\
discuri elastice, sub]iri, din o]el sau material plastic.
Fig.15 – Aparat de plantat
r\saduri cu dou\ discuri
elastice:
1, 2 – discuri;
3 – plant\;
4 – br\zdar;
5 – roat\ de tasare;
6 – scaun.

Discurile sunt a[ezate `nclinat unul fa]\ de cel\lalt, astfel `ncât la partea fin
fa]\ sunt tangente pe circa 1/3 din circumferin]\. Aceste discuri sunt antrenate `n
mi[care de rota]ie de la una din ro]ile de tasare ale sec]iei.
Muncitorul introduce r\sadul `ntre cele dou\ discuri, `n zona `n care acestea
sunt `nc\ `ndep\rtate, ]inându-l lipit de un disc pe direc]ia razei lui. Locul de
introducere a r\sadului `ntre discuri este marcat prin semne u[or vizibile.
Când r\sadul ajunge la punctul de tangen]\ a discurilor este l\sat din mân\, va
fi preluat [i transportat de discuri pân\ ce va ajunge `n pozi]ie vertical\. Acest
moment coincide cu acela al termin\rii zonei de tangen]\. Drept urmare r\sadul este
eliberat [i fixat par]ial `n sol prin surparea brazdei. Procesul de fixare a r\sadului `n
sol este definitivat de ro]ile de tasare.
Distan]a dintre r\saduri pe rând se poate regla prin schimbarea raportului de
transmisie `ntre roata de tasare [i discurile de plantare, precum [i prin modificarea
num\rului de semne care se monteaz\ pe disc,
Dispozitivele de tasare a solului (fig.16) au rolul de a perfecta acoperirea cu
p\mânt a r\d\cinilor r\sadurilor [i totodat\ s\ taseze solul pentru a asigura prinderea
plantelor.
Pentru fiecare rând de plante se folosesc dou\ ro]i, cilindrice sau tronconice,
a[ezate `nclinat, de o parte [i de alta a r\sadului [i situate `n spatele br\zdarului.

Fig.16– Ro]i de tasare:

a – cilindrice; b – tronconice.

126
 De cele mai multe ori una din ro]ile de tasare serve[te [i pentru antrenarea,
printr-o transmisie cu ro]i din]ate, a aparatului de plantat, `n care scop este prev\zut\
cu pinteni contra alunec\rii fa]\ de sol.
Dispozitivele de udare a r\sadurilor asigur\ udarea plantelor, continu\ sau
por]ionat\, `n vederea prinderii lor. ~n acest scop ma[ina are 1 – 2 rezervoare (fig.17)
pentru ap\, de la care pleac\ conducte pân\ la rampa de distribu]ie. De la ramp\ pleac\
c\tre fiecare sec]ie de lucru `n cazul ud\rii continui, o conduct\ de udare care p\trunde
`ntre aripile br\zdarului pentru a uda fundul rigolei [i r\d\cinile plantei.

Fig.17 – Instala]ie pentru udarea

continu\ a r\sadului;
1 – rezervor pentru ap\;
2 – robinet de trecere;
3 – rampa de distribu]ie;
4 – robineti;
5 – conducta de udare;
6 – br\zdar.

Udarea por]ionat\ se folose[te `n cazul distan]elor medii [i mari `ntre plante

pe rând. ~n acest caz scurgerea apei se realizeaz\ numai `n momentul introducerii
r\sadului `n rigol\, prin deschiderea unei supape comandate de discul de plantare. ~n
acest caz pe discul de plantare sunt montate ni[te [tifturi (fig.18) care printr-un sistem
de pârghii comand\ deschiderea supapei conductei de udare. Num\rul [tifturilor este
egal cu cel al prinz\torului de r\sad de pe disc.

Fig.18 – Instala]ie pentru udarea por]ional\

a r\sadului;

1 – disc de plantare; 2 – [tifturi; 3 – sistem de pârghii;

4 – supap\; 5 – arc de `nchidere a supapei; 6 –
conduct\ de udare.

9.3.4. Exploatarea ma[inilor de plantat r\saduri

~n procesul de plantare mecanizat\ a r\sadurilor se ob]in performan]e ridicate
dac\ `nainte de `nceperea lucrului s-au f\cut reglajele necesare, [i daca s-au luat
m\suri organizatorice privind aprovizionarea ritmic\ cu r\sad, alimentarea cu ap\ a
rezervoarelor de pe tractor, folosirea de muncitori suplimentari.
Modelarea solului, pe lâng\ alte avantaje, permite ca pe aceea[i sol\ s\ se
lucreze cu mai multe agregate, care se deplaseaz\ dup\ forma]ia "`n cocor" (fig. 19).
~n acest caz alimentarea rezervoarelor cu ap\ se face separat de la o arip\ de ploaie
sau o remorc\ cistern\.

127
 Fig.19 – Deplasarea
agregatelor de stropit dup\
forma]ia "`n cocor"

La `nceputul lucrului se va folosi viteza maxim\ de lucru de 0,3 km/h, iar pe

m\sur\ ce muncitorii cap\t\ `ndemânare, viteza de deplasare se m\re[te treptat pân\ la
0,7 km/h.
Pe toat\ durata campaniei de plantat se va folosi aceea[i forma]ie de
muncitori, care c\p\tând `ndemânare, pot s\ lucreze cu productivitate m\rit\.
Preg\tirea patului germinativ, [i eventual modelarea solului, s\ se fac\ cu 6 –
8 zile `nainte de plantare, pentru ca `n acest interval de timp solul s\ se a[eze. ~n
acela[i scop este indicat s\ se aplice o udare de aprovizionare cu circa 300 m 3/ha cu 3
– 4 zile `nainte de plantare.

128
129