Proiect de lecţie

Profesor: Răduțoiu Radu

Unitatea de aplicaţie: Şcoala Generală

Data:

Clasa: a VIII–a

Aria curriculară: Om si sociatate

Disciplina şcolară: Istoria Romănilor

Propunător:

Subiectul: Mişcarea de emancipare politico-socială din Transilvania

Tipul de lecţie: Lecţie de dobândire de cunostinţe

Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, povestirea, problematizarea, expunerea, demonstraţia.

Bibliografie: Liviu Lazăr Viorel Lupu, Istoria Românilor Manual pentru clasa VIII-a, Editura Teora, Cluj-Napoca 2003
David Prodan Răscoala lui Horea Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1979

Obiective operaţionale:

O1: să definescă noi noţiuni: naţiune, regim habsburgic, biserică unită, răscoală

O2: să identifice contextul apariţiei bisericii unite

1
 O3: să sesizeze cauzele răscoalei lui Horea, Cloşca şi Crisan

O4: să enumere principalii reprezentanţi ai Şcolii Ardelene

O5: să manifeste curiozitate şi interes pentru desfăşurarea lecţiei

Etapele Obiective/ Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Mijloace de Forme de

lecţiei Timp învăţământ organizar
e
1. Organi- - se noteaza absenţele - îşi pregătesc materialele Conversaţi Frontal
- se organizează materialele; necesare desfăşurării orei;
zarea clasei 2 min - se organizează clasa; -se aşează la locurile a
-se realizează un climat cooperant indicate
2. Reac- Verificarea cunoştinţelor din lecţia anterioară: - elaborează răspunsuri Conversaţi Imaginii cu Frontal
la
tualizarea Monarhia constituţională cerinţe; a exemple de
cunoş- 10 min  Ce lecţie am avut de pregătit pentru azi? Cultura Medievală bisericii care au
tinţelor  Cine poate să definescă cultura? Totalitatea valorilor pictura murală
anterioare  Care este definiţia civilizaţiei? spirituale şi materiale
 Care sunt domenile de manifestare ale deţinute de un popor la
culturii? un moment dat
 Cine poate da exemple de opere literare
româneşti medievale?

 Ce tipuri arhitectură cunoaşteţi în Tările

Învătamântul, artele
Române?
 Numiţii căteva biserici care au în
Învătâturile lui Neagoe
coponenţa lor pictura murală
Basarab către fiul său
Teodosie

2
 Bisericescă şi laică

Humorul, Moldoviţa,
Voroneţ, Suceviţa

3. Captarea 2 min Sub ce dominaţie străină are loc dezvoltarea Sub dominaţie a Problemat Frontal
atenţiei culturală a Transilvaniei la sfârsitulul secolului al Imperiului Habsburgic izarea
XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea ?
4. Anunţa- 35 min Lecţia de astăzi se numeşte “Mişcarea de Notează în caiete Tabla Frontal
rea temei, a emancipare politico-socială din Transilvania”. Creta
obiectivelor (Propunătoarea scrie titlul lecţiei pe tablă şi-l
şi a planului subliniază).
de predare a) în 1692 începe opera de unificare a bisericii
învăţare ortodoxe cu cea catolică
b) statul noi religii era stabilit în cadrul
diplomelor leopordine din 1669 respectiv 1701
c) în 1784 izbucneşte răscoala lui Horea, Cloşca
şi Crişan
d) de la deva
e) o amplă mişcare culturală în Transilvania a fost
reprezentată de către Şcoala Ardeleană
f) în cadrul mişcarii de emancipare o activitate
intensă a avuto Ioan Inocenţiu Micu-Klein şi
Şcoala Ardeleana prin documentul Supplex
Libellus Valachorum

3
5. Dirijarea Elevii raspund
învăţării Cine ne spune ce înseamnă cand s-a instaurat -la sfărsitul secolului Converasti Imagini cu Individu
(Dobândirea O1 regimul habsburgic în Transilvania XVII-lea a Horea, Cloşca şi al
noilor -situaţia romănilor din Crişan
cunoştinţe) Care era şituaţia românilor din Transilvania la Transilvania era delicată, povestirea
deoarece acestia se
sfârsitul secolului al XVII-lea şi începutul regăseau din nou sub o , Imagini cu
secolului al XVIII-lea dominaţie străină şi de problemati reprezentaţii
asemnea nu se aflau
printre naţiunile zarea, Şcolii Ardelene
recunoscute în
Trnasilvania expunere,
demonstra
ţia. Frontal
Cine ne spune care sunt naţiunile privilegiate în -maghiarii, şaşi, secuii
Transilvania
O2
Ce ştiţi despre contextul în care apare biserica
unită
Odată cu instaurarea regimului habsburgic în
Transilvania, autorităţile habsburgice au luat o
serie de măsuri pentru integrarea acestei provincii
în cadrul imperiului. Una dinte măsuri se referea
la convertirea ortodoxilor la catolicism, prin care
autorităţile doreau să obţină din nou controlul Notează în caiete
religios asupra Transilvaniei. Prin trecerea lor la
catolisim li se promitea clerului ortodox scutirii
de taxe şi privileghii asemănatoare catolicilor. În
aceste condiţii în 1697 mitropolitul Teofil a
acceptat unirea religioasă iar în 1698 mitropolitul
Atanasie Angel şi 38 de protopopi au aderat la
noua confesiune care se numea greco-catolică. În
cadrul noii biserici trebuiau respectate principile
florentine iar acestă biserică se supune papei.

4
 Unirea biserici cu Roma a fost consfiinţită de
catre diplomele leopoldine din 1699 şi 1701.
Formarea bisericii greco-catolice a avut şi o serie
de consecinţe cum ar fi producerea unei rupturi
O3 religioase între românii ortodoxi şi cei greco-
catolici.
Drepturile promise greco-catolicilor nu au fost
respectate cu excepţia celor acordate clerului.
În acest context se desfăsoară activitatea lui Ioan
Inocenţiu Micu-Klein care ca redacta un
document numit Supplex Libellus care va fi
trimis curţi de la Viena el cerea drepturi pentru
românii transilvăneni pentru ca aceştia să fie egali
cu celelate naţiuni privileghiate din Transilvania.
Datorită acestui document episcopul va fi obligat
să părasescă Transilvania refuginduse la Roma.
O altă mişcare pentru emancipare naţională a fost
răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan
acesta a apărut pe fondul şituaţiei grea a tărănimii
care avea o serie de obligaţi mari faţă de nobili şi
împărat. Pe fondul unei situaţii de criză în anul
1784 în zona munţilor Apuseni a izbucnit o
răscoală care s-a desfăsurat apoi în toată
Transilavania. Răscoala a fost condusă de catre
Horea, Closca şi Crişan rolul principal în
conducera răscoalei l-a avut însă Horea.
Datorită situaţiei dificilă a ţăranilor care erau
asupriti de către nobili acesţia au căstigat
încrederea ţăranilor care îl timit pe Horea de 4 ori
în audienţă la împărat la Viena. Împăratul Iosif al
II-lea îl primeşte pe Horea în audienţă şi îl asigură Frontal

5
 pe Horea că îi acordă sprijin în privinta situaţiei
tăranilor românii deoarece împăratul este
constient de necesitatea unor reforme în
Transilvania. După audinţa pe care a avut-o în
Viena, Horea convins de mitul bunului împărat va
declanşa răscoala la 28 octombrie 1784.
Momentul culminant al răscoalei l-a constituit
atacul asupra cetăţi Deva unde va fi emis un
ultimatumul aderesat nobililor refugiaţi aici.
Acest ultimatum vizează desfiinţează nobilimea şi
a proprietăţi feudale şi artibuie pământul acestora
ţăranilor.
După unele confuntări victorioase urmate cu
încheierea unui armirstiţiu de scurtă durată,
răsculaţii sunt înfrănţi în urma bătăliei de la
Mihăileşti din 7 decembrie 1784. După
înăbuşirea răscoalei conducătorii răscoalei Horea,
O4 Cloşca şi Crişan vor fi prinsi şi închisi la Alba-
Iulia. A fost organizată o comişie de anchetare
numită de împărat care a ornodat ucidderea
acestora prin tragere pe roată, însă Crişan s-a
sânzutar în închisoare iar Horea şi Cloşca la 28
februarie 1785.
Cu toate acestea răscoala nu a avut un impact
prea mare asupra autorităţilor, însă se vor lua
unele măsuri favorabile tăranilor cum ar fi
desfiinţarea legării de glie şi redearea dreptului de
liberă strămutare pentru iobagi.

Dezvoltarea conştiinţei a dus la apariţia unui nou

curent numit Şcoala Ardelenă. Această mişcare

6
avea la bază ideile iluminismului european, în
cadrul Şcolii Ardelene s-au reunit un număr mare
de cărturari români care s-au ocupat cu studiul
limbi şi a istoriei române, ei au încercat s-a
demostreze latinitatea, vechimea şi continuitatea
poporului român din fosta provinciei Dacia.
Printre reprezentanţii Şcolii Ardelene amintim pe
Petru Maior, Samuil Mincu, Gheorghe Şincai,
Ioan Budai-Deleanu. Poate cela mai important
reprezentat a fost Samuil Micu care a fost primul
român care a realizat o istorie a daco-romanilor.
Cel mai imporant document elaborat de Şcoala
Ardeleană a fost Supplex Libellus Valachorum, a
fost elaborat în 1791 acest era o petiţie adresată
împăratului prin care se cereau drepturi naţionale,
care a fost trimis curţii de la Viena însă împăratul
Leopol al II-lea l-a trimis Dietei de la Cluj care l-
a reprins.
Opera Şcolii Ardelene a contribuit la constituirea
ideologia naţionale româneşti.

7
Sarcini de lucru

1. Nobilul comitat şi toţi posesorii lui să jure pe cruce, cu toate odraslele lor
2. Nobilime să nu mai fie, ci care unde poate primi o slujbă crăiască, din aceea să trăiască
3. Nobilii posesori să părăsească pentru totdeuna moşiile nobiliare
4. Şi ei să plătească dare ca şi poporul de rănd
5. Pământurile nobiliare să se împartă între poporul de rând potrivit poruncii împăratului, ce va urma
Din Ultimatumul lui Horea, trimis nobililor la Deva la 11 noiembrie 1784
Citiţi documentul şi identificaţi
1. Cererile răsculaţilor către nobili
2. Atitudinea răsculaţilor faţă de nobili
3. Cum trebuia folosit pământul luat de la nobili după terminarea răscoalei