Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
-consecinte: structuri inadecvate pentru sprijin si stabilitate
-atitudini in amprentare: amprenta cu materiale fluide, amprenta de despovarare, lingura
despovarata (distantata in zona mucoasei balante)
2
-se face o modelare functionala a amprentei doar prin plimbarea limbii pe manerul lingurii
individuale sau cel mult prin umezirea cu limba a rosului buzei inf => modelarea inchiderii
marginale care asigura mentinerea atat in repaus cat si in momentele de functionalitate a limbii
-in aceasta zona ,realizarea unei inchideri marginale corecte are rol esential in mentinerea si
stabilizarea protezei =>marginile lingurii ind si apoi ale protezei tb sa fie groase la acest nivel , ptr
realizarea cu mai multa ushurinta a inchiderii marg si ptr ca presiunile exercitate de genioglos sa
fie repartizate pe o suprafata mai mare , evitandu-se leziunile de decubit
La adaptarea lingurii individuale:
-se lipeste un rulou de material termoplastic de forma semilunara pe marginea lingurii care
parctic inveleshte aceasta margine pe o lungime de 3 cm.Materialul fiind suficinet de ramolit,
lingura se aplica in CB si se recomanda pac sa faca anumite miscari:
-sa umezeasca repetat buza inf de la o comisura la alta in cazul unei limbi anterioare
-sa plimbe limba numai in spatele manerului lingurii in cazul unei limbi posterioare
(reeducarea limbii prin umezirea buzei inferioare)
-se scoate lingura din CB se raceste cu sprayul de aer si se face inspectia.Materialul tb sa fie
complet modelat , in continuarea lingurii, lucios
-verificarea inchiderii marginale cu testul 2 de succiune: se preseaza pe maner vestibulo-oral.
Lingura trebuie sa se desprinda cu un zgomot caracteristic.Acest test se face atat in poz de repaus
a limbii cat si in protractie
-daca limba se desprinde cu usurinta , inseamna ca pac a facut o miscar prea ampla de protractie
(scurtand lingura) ceea ce a dus la pierderea contactului in repaus .Se reia modelajul cu miscari
mai putin ample
-daca lingura se desprinde la miscarile limbii inseamna ca materialul a fost insuficient modelat
-dupa verificare, se revine la testul 1de succiune ptr tuberculul piriform
3
-Verificarea lingurii sup cu testele lui Herbst: pacientul tuseste;daca ingira se desprinde , se
scurteaza in zona distala mailara
-se tractioneaza oro-vest de maner si se verifica inchiderea in zona IPP
-det inchiderii: pe fata interna a lingurii din acrilat in zona post se aplica un rulou de material
termoplastic ramolit cu o latime de 3-4mm.Grosimea tb sa fie maxima de o parte si de alta a LM si
minima in centru si la extremitati.Lingura este apasata ferm pe suprafata de sprijin .Pc deschide
larg gura ptr a elibera ligamentele pterigo-mand si face protracti max a limbii .Se reface testul de
succiune
-mat termoplastic tb sa fie bine modelat , neted si sa se prinda lin spre ant pe fata int a lingurii
11.Zona “ah” :
-zona de linie Ah=limita posterioara a CP max , zona de reflexie a valului palatin fata de palatul dur
-3 pozitii ale valului palatin:
-orizontala: in acelasi plan cu palatul dur , o zona Ah de 2-5 mm cu foveele palatine si muc
rezilienta favorabile unei realizari bune a inchiderii marginale
-inclinatie oblica: lim post se reduce la o simpla linie , foveele post fata d ea;inchiderea
marginala se face nu mare greutate
-inclinatie medie: cu avantaje fata de precedenta
Delimitarea zonei sau liniei Ah:
-pronuntarea vocalei “a” sau fonemului “Ah” intra in actiune mm ridicatori si tensorii valului
palatin , permitand delimitarea prin inspectie a palatului dur de palatul moale =procedeu de
modelare functionala a amprentei max
-manevra Valsalva
4
lingurii trebuie sa fie prevazut cu o perforatie vestibulo-orala in care se aplica o sonda cu ajutorul
careia se tractioneaza lingura
-Testul 4: ptr a evidentia raportul la succiune al inchiderii la zona vestibulara centrala, se repeta
testul 3 indepartand buza inferioara, deci desfiintand inchiderea externa realizata in aceasta zona
14.Tuberozitatile.
-creasta edentata maxilara se termina in regiunea posterioara cu o proeminenta numita
tuberozitate
-poate fi asemanatoare crestei edentate: retentiva/neretentiva, stearsa/neutra
-tuberozitatile retentive se asociaza si cu un volum crescut
-retentivitatea tuberozitatii poate exista in sens vestibulo-oral ( pe o parte sau pe ambele parti) si
in sesn sagital sau chiar in ambele sensuri
-cand volumul ei crescut face ca tuberozitatea sa se apropie foarte mult de creasta edentata
mandibulara sau de tuberculul mandibular=tuberozitate procidenta
-o tuberozitate retentiva impiedica aplicarea usoara a protezei pe CP, recomandandu-se
remodelarea ei chirurgicala
5
-trebuiesc acoperite integral de baza protezei
-consistenta lor poate fi: osoasa-suport ferm ptr baza protezei;fibroasa : poate determina
instabilitatea bazei
18.Pozitia limbii.
-in repaus: pacientul cu gura deschisa, se pot vedea dintii
-anterioara: pe versantul lingual in zona frontala si se va realiza inchidere marginala externa; este
o pozitie favorabila, ce permite protractia la modelarea marginii linguale a amprentei
-posterioara: defavorabila ce necesita un modelaj marginal limitat la miscarea de umezire a
modelului intre cele 2 butoane de presiune
22.Motivele protezarii.
-reabilitarea functiilor ADM:masticatie, fonatie, fizionomie
-restabilirea estetica
-profilaxia structurilor orale
-comfortul pacientului ptr stabilitate functionala si cresterea calitatii vietii
23.Mentinere.
=capacitatea de contracarare a tendintei de desprindere a portezei in sens vertical
Cauze:
-actiunea formatiuilor mobile din periferie cu insertie perpendiculara
-alimentele aderente
-forta gravitationala( negativa la maxilar, pozitiva la mandibula)
-anularea retentiei prin instabilitatea protezei
Contracararea:
-adeziunea/coeziunea
-tensiunea superficiala/unghiul de contact
-capilaritatea
-presiunea atmosferica
-saliva/vascozitatea ei
-succiunea, fenomenul de ventilatie
-fixarea musculaturii:
--pasiva: prijinul muscular pe fetele interne ale protezei
--activa: tonicitatea musculara
6
-zone retentive
-deglutitia/ raportul ocluzal
-adezivii
-raportul cu stabilitatea
-implante+ sisteme speciale
Se rezolva aproape integral prin amprenta, prin inregistrarea retentivitatilor anatomice si prin
contributia a 2 fenomene fizice:adeziunea si succiunea.
Adeziunea:
-contactul intim al fetei interne a bazei protezei maxilare cu mucoasa din bolta palatina intre care
se interpune un strat de saliva
-cadn cp este dur, mucoasa este albicioasa, si amprenta se ia cu material mai vascos= amprenta de
compresiune
-probleme de adeziune apar la cei cu hiposialie, la care amprenta trebuie sa reproduca cat mai
exact zona de sprijin a boltii ptr scaderea iritatiei mecanice , fata mucozala a protezei tb sa fie
neteda-ampr cu mat bucoplastice, proteza pensulata cu lacuri
Succiunea:
-intre mucoasa pasiv-mobila si marginea protezei
-atingerea acestui obiectiv se face in amprentarea functionala care este precedata de adaptarea
lingurii individuale, faza clinica cea mai importanta in obtinerea de proteze modelate functional
-la inchiderea marginala /interna tb exploatata mucoasa pasiv mobila, care poate fi lata sau mai
ingusta , favorizand mai mult sau mai putin succinea, dar si tonicitatea musculara care confera o
inchidere pe fata externa a protezei amprenta tb sa respecte insertia muschilor paraprotetici
24.Stomatite.
-factor mecanic: proteza e generatoare de infectie
-+ factor microbian la care se supraadauga Candida Albicans
1.inflamatie localizata sp. Hiperemica- cea mai putin severa
2.eritem difuz restrictionat la nivelul mucoasei in contact cu baza protezei
3.suprafata granulara/hiperplazie inflamatorie papilara palatina
25.Reconditionarea protezei.
27.Clasele scheletale.
-in concordanta cu relatia mandibulo-maxilara
-cls I: cls I,II,III,IV ca dificultate
-cls II: cls III,IV ca dificultate
-cls III: cls III,IV ca dificultate
7
30. Montarea in ocluzie lingualizata / mezializata.
8
In cadrul unor afectiuni generale
36.In care din situatiile : xerostomie , hiperplazia crestei, torus, ocluzie instabila, hiperplazie papilara,
se indica utilizarea materialului de conditionare ? argumentati.
37.Ce formatiuni trebuie bine redate in amprenta preliminara : torus , fren labial, papila incisiva,
spatiul retro-zigomati, rugi palatine? Explicati.
38.Materiale de amprenta
1)Hidrocoloizii: A.Reversibili: Agar-agar/ B.Ireversibili: Alginate;
2)Elastomeri de sinteza: A.polisulfidele/ B.Siliconi: -De Condensare, -De Aditie/ C.Polieteri
(Impregnum-Espe);
3)ZOE (Respin-Spofa, SSWhite+Detrey-Impression paste);
4)Gipsul;
5)Mat. Termoplastice(Stens,Kerr:negru,rosu si verde);
6)Mat. Bucoplastice(Adheseal:verde+rosu);
7)Mat. cu vascozitate lent progresiva .
43.Homotropia:
-la o retragere a limbii , corespunde o anumita retragere a mandibulei, fenomen ce se poate observa si
in deglutiei
-pe baza sablonului maxilar se aplica o bila de ceara care trebuie atinsa de pacient cu varful limbii
-bila de 3-5 mm pe linia mediana la 2/3 ant cu 1/3 post
-astfel, se conduce mandibula in RC
46. IM
9
47. Activarea ocluzorului.
54.Determinarea curburii vestibulare pe model in functie de papila incisiva.(! a 2-a pereche de rugi
palatine)
58.Atitudini in protezare.
61.Tuberculul piriform
10
62.Factori implicati in resorbtia osoasa
- pierderea dd/ parodontiu
- etiologia edentatiei
- amploarea extractiei
- vechimea edentatiei
11
Mm periprotetica: insertii mai apropiate de screasta, inserate perpendicular
Mm paraprotetica: lungimea fibrelor, tonusului, pozitiei, actiunii
Mm mobilizatoare a mand: lungimea fibrelor, tonus, insertii in rap cu campul protetic
Mm limbii:: modif de forma, pozitie, insertie, tonus, activitate funct
a. Cand limba se retrage spre istmul faringian iar distanta dintre varf si fata orala e mare
b. Limba post: pozitie deficitara pt protezare, in amprentare miscarile sunt mai putin
ample
c. Limba ant: in repaus re contact cu baza protezei -> contribuie la mentinerea protezei
d. Tonus crescut: la cei cu proteze instabile si la cei care fac masticatie cu limba, la
edentatul total netrotezat tinde sa se lateasca
e. Hipotonia mm buccinatori trebuie corelata cu curatirea, intre proteza si obraz se aduna
alimente, versant mai convex si mai gros
71.Clasificarea ACP :
- inaltimea osului mand
- Morfologia max: creasta, bolta, tuberozitate
- Insertii mm mand
- Relatii mand-max
- Limitarea spatiului dintre creste
- Anatomia limbii
- Aspecte ce necesita interventii chir
- Modif orale generale suprapuse edentatiei totale
72.Tipuri de supraprotezare :
-infra/mezo si suprastructura protetica (implante/sisteme de ancorare)
-implante separate sau unite prin bare, cu sau fara sisteme de ancorare
-sisteme speciale : capse, bare, telescoape, magneti
73.trat preprotetic
76.preparare alginat
77.materiale de captusire
78.Accu Dent :
-alginat cu 2 consistente
-timpul 1 : aplicarea alginatului fluid la nivelul fundului de sac
-timpul 2 :aplicarea lingurii individuale cu alginat mai consistent
-indicat in cazul campurilor protetice retentive si bolta adanca
12
80.amprentarea zonelor reziliente
13