77.

Acea calitate a senzatiilor vizuale referitoare la locul pe care il ocupa fiecare culoare pe
o scala in care cea mai luminoasa culoare este albul iar cea mai intunecata este negrul:
a) luminozitatea
b) tonul cromatic
c) saturatia
d) claritatea

70. Care dintre urmatoarele afirmatii NU corespunde intelesului conceptului de prag

diferential:
a) cea mai mica diferenta dintre 2 stimuli care poate fi detectata in cel putin jumatate dintre
situatii
b) diferenta observabila care corespunde unei proportii constante din stimularea initiala
c) cea mai mica diferenta a unui stimul care poate fi detectata
d) marimea care se afla in raport constant cu marimea care se adauga sau se ia din stimulul initial

71. O persoana aflata in piata duce in mana o sacosa in care are 10 kg de legume. Care este
cantitatea cea mai mica de fructe pe care trebuie sa o adauge in sacosa pt a simti diferenta
de greutate:
a) 16,6 g
b) 33,3 g
c) 166,6 g
d) 333,3 g

68. Care dintre variantele de mai jos reprezinta definitia termenului de sinestezie:
a) fenomenul de crestere a sensibilitatii unui analizator atunci cand asupra sa a a ctionat anterior
un stimul care avea caracteristici opuse
b) fenomenul de scadere in intensitate a senzatiilor produse de aceeasi intensitate a stimulului
atunci cand acesta actioneaza continuu sau se repeta la intervale scurte
c) fenomenul de interactiune ce apare in situatia in care stimularea unui analizator
produce efecte senzoriale caracteristice unui alt analizator
d) fenomenul de selectare din mediul inconjurator doar a acelor stimuli importanti pt individ

86. Interferenta proactiva este pusa in evidenta de situatiile in care:

a) invatarea ulterioara a unui material similar perturbeaza acuratetea reamintirii unui material
invatat anterior
b) invatarea ulterioara a unui material similar faciliteaza acuratetea reamintirii unui material
invatat ulterior
c) invatarea ulterioara a unui material similar faciliteaza reamintirea unui material invatat
anterior
d) invatarea anterioara a unui material similar perturbeaza acuratetea reamintirii unui
material invatat ulterior
Atentia exterioara este angrenata in actul de introspectie. Fals

Uitarea motivata pp dificultatea indivizilor de a-si reaminti amintirile negative. Adevarat

Interferenta se refera la infl. altor amintiri asupra informatiilor din MLD pe care incercam sa ni
le reamintim. Adevarat

Metodele mecanice de reamintire se bazeaza pe logica, clasificari si analize. Adevarat

Schemele mnezice reprezinta sisteme de reamintire sau de ajutor ale memoriei. Adevarat

Procesarea superficiala implica o codare superficiala a informatiei perceptuale, in timp ce

procesarea profunda implica semnificatiile. Adevarat

Bastonase – pt lumina slaba („mergi cu bastonul noaptea)

Senzatiile – foarte important !

Tabelul Zlate – cu toate senzatiile (tema 1)

Foarte posibile intrebari din experimentele de la fiecare capitol

Contextul in care o persoana aude cel mai mare nr. decibeli = varstinic si patologii

Expunerea la sunet ... tabel in curs cu nivelul 140, 120, 100 ...

Cele 4 faze ale perceptiei

50. Ordinea fazelor perceptiei sunt:

a) detectia, discriminarea, identificarea, interpretarea
b) identificarea, discriminarea, detectia, interpretarea
c) detectia, interpretarea, discriminarea , identificarea
d) discriminarea, interpretarea, identificarea, detectia

Detectia = faza iniţială a oricărui proces perceptiv; constă în faptul că subiectul este în
stare să constate prezenţa sau absenţa stimulului. Uitându-ne pe fereastra trenului în
mişcare, observăm în depărtare ,,ceva" care se mişcă. Aceasta ar fi detecţia.

„ se vede ceva”
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Discriminarea = deosebirea unui anumit obiect de celelalte; este operaţia propriu-zisă de

formare a imaginii perceptive. Apropiindu-ne de locul respectiv, identificăm un cal care paşte.

“parca ar fi un cal”

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Identificarea = o verigă intermediară intre actul discriminarii si cel al recunoasterii. Ajungând

mai aproape, distingem o serie de amănunte: e legat cu o frânghie, e slab, e supărat din cauza
muştelor; asemenea detalii implică o discriminare.

“este un cal”

Forma obiectelor permite identificarea acestora

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Recunoaşterea = presupune în mod necesar identificarea, dar nu se reduce la ea. Implică şi

categorizarea (,,acesta este un cal”) şi degajarea etalonului corespunător din memoria de lungă
durata.

“este calul lui Vasile”

Diferenta dintre obiect si ambianta (fondul perceptiei)

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Gibson, argumenteaza ca fara experienta anterioara, invatare sau memorie nimic din ceea ce
vedem nu ar avea sens. Fals (deoarece apartine lui Helmholtz)

Teoria imaginii sau semnului (Helmholtz) vs teoria percepţiei directe (Gibson)

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

29. Care dintre principiile de mai jos NU apartin principiilor gestaltiste:

a) principiu figura-fond
b) principiul continuitatii
c) principil similaritatii
d) principiul directivitatii

70. Care dintre urmatoarele afirmatii NU corespunde intelesului conceptului de prag

diferential:
a) cea mai mica diferenta dintre 2 stimuli care poate fi detectata in cel putin jumatate dintre
situatii
b) diferenta observabila care corespunde unei proportii constante din stimularea initiala
c) cea mai mica diferenta a unui stimul care poate fi detectata
d) marimea care se afla in raport constant cu marimea care se adauga sau se ia din stimulul initial

76. In ceea ce priveste perceptia formei, psihologii gestaltisti afirma mai multe principii.
Care dintre afirmatiile de mai jos descrie principiul proximititatii?
a) obiectele care sunt apropiate sunt percepute impreuna
b) obiectele asemanatoare sunt percepute impreuna ca apartinand unui intreg
c) obiectul perceptiei este perceput in mod detaliat
d) obiectele incomplete tind sa fie percepute ca fiind intregi

1. Constanta marimii este prezenta la copiii de 3 luni. Fals

2. Constanta formei se realizeaza pe parcursul experientei. Adevarat

CAPITOLUL 4 – Marr !

8. Statul imediat anterior stadiului reprezentarilor 3D la modelul computational a lui

Marr NU se caracterizeaza prin:
a) separa stimulul de mediul inconjurator, fara a preciza „ce” anume este stimulul
b) se formeaza ca interventie a cunostintelor anterioare
c) proceseaza distanta, adancimea, asezarea in spatiu
d) realizeaza clasificarea obiectului.

47. Teoria lui Marr sustine existenta a:

a) 3 niveluri de explicate pt perceptia vizuala
b) 2 niveluri de explicate pt perceptia vizuala
c) 4 niveluri de explicate pt perceptia vizuala
d) un nivel de explicate pt perceptia vizuala

62. In schita modelului computational al lui Marr, care dintre urmatoarele etape sunt
anterioare schitei intermediare:
a) procesarea miscarii
b) procesarea texturii
c) schita primara
d) clasificarea perceptuala

73. In cadrul stadiului preatentional al perceptiei, reprezentarea vizuala in care stimulul

inca nu este recunoscut ca atare, ci este doar separat de mediul inconjurator si proiectat pe
retina este denumita de Marr:
a) schita primara de baza
b) schita intermediara
c) schita primara complexa
d) model reprezentational 3D
83. Cum este denumita de Marr acel aspect al schitei 3D ce se refera la faptul ca toate
perspectivele diferite ale unui obiect contribuie la realizarea aceleiasi reprezentari :
a) scop
b) senzitivitate
c) stabilitate
d) accesibilitate
e) unicitate

Presupunerea de baza a modelului computational a lui Marr (1978) este aceea ca exista anumite
unitati de baza care intra in alcatuirea obiectelor, servind la recunoasterea acestora. Adevarat

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

82. Ce indicator monocular al adancimii ne permite sa percepem ca obiectele aflate la mai

mare distanta de noi, par sa se miste mai incet cu cele mai apropiate este generat de:
a) miscarea paralaxa
b) marimea relativa
c) gradientul texturii
d) perspectiva lineara
e) miscarea relativa

Indicatorii monoculari ai adâncimii

Sunt acei indicatori care necesită folosirea doar a unui singur ochi pentru perceperea adâncimii.
Aceşti
indicatori mai sunt numiţi si indicatori pictoria.i, deoarece ei sunt utilizaţi în pictură pentru a reda
adâncimea. Indicatorii monoculari ai adâncimii sunt:
■ perspectiva liniară: liniile paralele ce se îndepărtează de observator par că se apropie între ele din
ce în ce mai mult odată cu creşterea distanţei (ex. liniile de cale ferată);
■ perspectiva aeriană: există o proprietate a atmosferei care face ca obiectele mai îndepărtate să
pară
mai neclare, cu contururi mai puţin definite faţă de mediul înconjurător, decât obiectele situate mai
aproape;
■ textura: orice obiect este alcătuit dintr-un material cu o anume compoziţie, vizibilă adesea (ex.
textura
unui covor, a unui obiect poros etc.). Gradientul texturii (distanţa dintre elementele ce alcătuiesc
textura) tinde să se micşoreze pe măsură ce obiectul se depărtează de ochi);
■ interpozitia: obiectele mai apropiate le acoperă pe cele mai depărtate;
■ umbrele: obiectele bidimensionale nu prezintă umbre, de obicei, pe suprafaţa lor;
■ mărimea familiară a obiectelor: distanţa până la obiectele familiare poate fi calculată cu destulă
uşurinţă;
■ mişcarea paralaxă: dacă două obiecte se mişcă paralel cu observatorul, cu aceeaşi viteză, obiectul
mai îndepărtat pare a se mişca mai repede faţă de retină, decât obiectul mai apropiat (ex. culturile de
porumb văzute din mişcarea trenului: capătul depărtat al lanului pare că se mişcă mai repede
decât cel apropiat).

Indicatorii binoculari ai adâncimii

Se datorează poziţiei ambilor ochi şi imaginilor obţinute pe retină atunci când aceştia sunt deschişi.
Ei sunt:
■ convergenta: atunci când fixăm un obiect cu privirea, ochii au tendinţa de a se întoarce spre
înăuntru
cu atât mai mult cu cât obiectul este mai aproape;
■ acomodarea: se referă la modificările cristalinului când se fixează vizual obiectul, modificări ce
depind de distanţa până la acesta;
■ stereopsisul: este cel mai important indicator şi se datorează disparităţii retiniene, adică faptului că
imaginile unui obiect pe cele două retine diferă între ele, cu atât mai mult cu cât obiectul este mai
aproape. (ex. pentru a demonstra disparitatea oculară: Fixaţi un obiect şi acoperiţi pe rând câte un
ochi; veţi observa că cele două imagini diferă cu atât mai mult cu cât obiectule mai aproape).
În final, perceperea distanţei, adâncimii, se realizează prin acţiunea tuturor acestor indicatori, la care
se adaugă şi cei rezultaţi din perceperea mişcării. Prin învăţare şi experienţă devenim capabili să
înţelegem că o anumită cantitate de tensiune musculară înseamnă că un anume obiect se află la o
anumită distanţă. În cazul în care obiectul se află la o distanţă mai mare de 8 metri convergenta nu
mai
apare.

Pt ACCESIBILITATE - Exemple – la fiecare categorii (animal, planta) – pe cele 5 criterii

(Modelul computational Marr – pg. 43 curs pdf).

Ex. cainele - ce rasa este ----Sensibilitatea

------------------------------------------------------------------------------------------------------

Modelul Biedermann – etapele

34. In modelul perceptiv al lui Biedermann, etapa imediat anterioara etapei „segmentarea
obiectelor in sectoare cu concavitati” este:
a) detectarea proprietatilor non accidentale
b) extragerea contururilor
c) determinarea componentelor
d) potrivirea componentelor cu reprezentarea obiectului din memorie
Modelul lui Biederman (1987) de recunoastere a obiectelor postuleaza ca in componenta tuturor
obiectelor este cilindrul care poseda o axa majora. Fals

Recunoasterea fetelor umane – Bruce si Young …

89. Care dintre caracteristicile de mai jos NU descrie reprezentarea pictoriala?:

a) contine simboluri discrete
b) contine simboluri implicite
c) nu este alcatuita pe baza unor reguli care determina combinarea simbolurilor
d) este concreta

66. Care dintre caracteristicile de mai jos descriu reprezentarea lingvistica:

a) contine simboluri discrete
b) constine simboluri implicite
c) nu este alcatuita pe baza unor reguli care determina combinarea simbolurilor
d) este concreta
 1. Din categoria reprezentarilor externe fac parte reprezentarile pictoriale si lingvistice.
Adevarat
2. Reprezentarile lingvistice si cele pictoriale reprezinta obiectul in totalitate. Fals
3. Simbolurile explicite pentru toate evenimentele precum si relatiile dintre acestea sunt
incluse in reprezentarea lingvistica. Adevarat
4. Teoria relativitatii lingvistice considera ca gandirea depinde intr-o anumita masura de
limbaj. Adevarat

Predicatele şi argumentele se notează în scris cu litere mari pentru a le deosebi de cuvintele

obişnuite (pe, penar, birou), dar şi pentru a înţelege că ele fac referire la reprezentarea mentală,
propoziţională a obiectelor menţionate. Aşa cum se observă mai sus, predicatul are rolul de a
lega într-un fel anume argumentele. Uneori, predicatele mai pot indica anumite proprietăţi pe
care le au argumentele.
În exemplul nostru, predicatul PE ne indică relaţia care există între cele două argumente, PENAR
şi BIROU.

91. Care dintre afirmatiile de mai jos este in concordanta cu teoria codarii duale
(Paivio)?
a) exista 2 sisteme distincte si independente de reprezentare si procesare a informatiei
b) sistemul verbal utilizeaza preponderent sarcini ce presupun procesare serial
c) generarea de imagini mentale este rezultatul procesarii din cadrul sistemului logogenilor
d) performantele mnezice sunt mai scazute atunci cand se codeaza atat imagistic cat si verbal

Unitatile reprezentationale unice pentru sistemul non-verbal sunt logogenii. Fals.

-------------------------------------------------------------------------------

Teoria engramarii sustine structura biochimica a continutului memoriei. Adevarat

Modele psihologice ale memoriei – orice schema, … tot capitolul 4

(pg.7)

32. Teoria care sustine ca memoria declarativa contine atat informatii senzoriale cat si
informatii verbale este:
a) teoria engramarii
b) teoria dublei codari
c) teoria blocurilor de memorie
După Baddeley şi Hitch, memoria de lucru se compune dintr-un administrator/executor
(controlor) central şi
două subsisteme: unul specializat în tratarea verbală (bucla articulatorie sau fonologică), iar
celălalt specializat
în tratarea imagistică (calea vizuo-spaţialăorie de lucru, ei considerând că aceasta din urmă ar
include-o pe
prima.
Sistematizând, cele trei componente ale modelului sunt:
► un executor central, ce corespunde mecanismelor atenţiei;
► buclă articulatorie sau fonologică, ce menţine informaţiile într-o formă sau modalitate de
codare
fonologică (bazată pe vorbire), similară unui limbaj interior;
► un sistem de codare audio-vizual.

Administratorul central funcţionează ca un sistem atenţionai şi nu ca o unitate de stocaj

mnezic. Depinde de funcţionarea lobilor frontali. El interacţionează cu MLD şi se sprijină pe
mecanismul de luare a deciziei şi de control al memoriei de lucru. Îndeplineşte două categorii de
funcţii:
a) recrutarea şi realizarea operaţiilor cerute de sarcina curentă;
b) alocarea capacităţilor în alte subsisteme ale memoriei de lucru, făcând astfel posibilă
realizarea sarcinii cognitive.

Bucla articulatorie (fonologică) a fost conceptualizată pentru a sublinia importanţa codării

limbajului în memoria de lucru. Rolul ei constă în a stoca şi manipula materialul verbal.
Conţine două componente importante:
o unitate de stocaj fonologic, capabilă a reţine informaţiile provenind de la limbaj şi un proces
articulator corespunzător limbajului interior. Traseele mnezice din unitatea de stocaj fonologic
sunt supuse ştergerii şi devin
irecuperabile după 1-2 secunde. Reîmprospătarea lor se poate face printr-un proces de control
articulator care stă la baza autorepetiţiei subvocale. Baddeley arată că esenţa buclei fonologice
este că "engramul" mnezic depinde de viteza de repetiţie şi că ea este aproape echivalentă cu
numărul elementelor ce pot fi pronunţate în 2 secunde. Timpul elementelor remintite este în
funcţie de timpul articulării.

Calea vizuo-spaţială este responsabilă de stocarea şi manipularea imaginilor mintale, a

materilului vizuospaţial. Conţine două componente separabile dar coordonate: una pentru
tratarea formelor, pentru detecţia lui "ce", alta axată pe tratarea localizărilor, deci a lui "unde".
Cele două componente (vizuală şi spaţială) corespund unor structuri cerebrale diferite.

Model structural
Model memorie lucru
Model nivel de procesare

Memoria declarativa = explicita

Memoria non-declarativa = implicita

30. In conformitate cu dovezile experimentale, memoria procedurala:

a) este accesibila constiintei si include fapte si siruri de evenimente din viata
b) se dezvolta ulterior memoriei declarative
c) cuprinde cunostinte cognitive precum hartile cognitive si abilitati pt rezolvarea de probleme
d) este accesibila doar prin actiune, informatiile fiind achizitionate prin principiul
conditionarii (instrumentale si operante)

1. Memoria procedurala este accesibila doar prin angajarea deprinderilor si operatiilor cu

ajutorul carora cunostintele sunt intiparite. Adevarat
2. Memoria declarativa se dezv. inaintea celei procedurale. Fals
Din tabel – sigur o intrebare:

Amnezia – curs pg. 81

Primul pas in recunoasterea obiectelor, conform teoriei atributelor, consta in identificarea

trasaturii pe baza atributelor stocate in memorie. Fals

80. Teoria modelelor privind recunoasterea trasaturilor sustine ca:

a) fiecare trasatura este alcatuita dintr-un set de atribute
b) oamenii recunosc mai rapid obiectele in context familiar
c) oamenii au stocate in memorie modele ale trasaturilor pe care trebuie sa le recunoasca
d) modelele stocat de oameni in memorie sunt idealizate
Teoria prototipului – distinctia intre ideal si tipic