CURS PEDIATRIE

ALIMENTATIE I SI II
SPITALUL MS CURIE
PRINCIPII DE NUTRITIE
• Sumă de recomandări cu privire la necesarul energetic și al nutrienților ce asigură creșterea și
dezvoltarea armonioasă a copilului
• Definiții:
• RDA – recommended dietary allowance – rația recomandată = cantitatea de nutrienți ce asigură
necesarul pentru 97,5% din copiii sănătoși
• Necesar energetic – asigură cresterea și dezvoltarea adaptată vârstei și sexului copilului
• REE – resting energy expenditure = consum energetic in repaus
• TEE – consum energetic adaptat la un efort fizic moderat

• Recomandările individuale sunt modulate de factori de corecție: climă, stare de sănătate, perioade de
modificare a activității fizice, afecțiuni acute și cronice, indici antropometrici de la care se pornește în
 raport cu percentilele normale pentru varsta si sex

• evaluari europene recente proportii macronutrienti copii 2-9 ani: – proteine 15,7%, lipide 32,2%,
carbohidrati 52,1%
Necesarul proteic
• Rol - enzime, hormoni, vitamine, sinteza a acizilor nucleici, transportori micronutrienți

• Necesar – aport suficient pt dezvoltare normală

- aport aminoacizi esențiali, ce nu se pot sintetiza la nivel tisular: histidina, isoleucina,
leucina, lisina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofan si valina

• Surse majore de proteine – animale : carne, peste, oua, lactate

- vegetale: legume, cereale, fructe oleaginoase – conțin cantități mici și
incomplete de aminoacizi esențiali
Necesarul de carbohidrați1
 • Rol – principalul susținător al homeostaziei glicemice
• Tipurile de carbohidrați variază în funcție de:
• Calea de metabolizare
• Index glicemic = răspunsul glicemic după ingerare
• Capacitatea enzimelor de a le digera și absorbi
• Efectul pe care il determină:
• Aport energetic
• Modulare a florei intestinale = efect prebiotic
• Modulare a metabolismului celulelor colonice

• CARBOHIDRAȚI CU INDEX GLICEMIC ÎNALT – se absorb rapid și determină

creștere bruscă a glicemiei și secreție imediată de insulină
• CARBOHIDRAȚI CU INDEX GLICEMIC SCĂZUT – creștere progresivă a glicemiei și
sinteză temperată de insulină
Necesarul de carbohidrați2
• Tipuri de carbohidrați:
 • CARBOHIDRAȚI DIGERABILI – absorbție rapidă (cu sau fara digestie) la nivelul intestinului
subțire – lactoză, maltoză, sucroză, amidon, glucoză, fructoză
• Lactoza este greu tolerată de copiii ce au deficit genetic de lactază – aceștia, către
vârsta școlară, iși pierd în grade variabile capacitatea de a digera eficient lactoza,
cantitatea de lactoză ce le va putea fi administrata se va stabili in funcție de
toleranță
• CARBOHIDRAȚI NONDIGERABILI – carbohidrați procesați a nivelul colonului
• Fibre alimentare – pectina, lignina, celuloza
• Oligozaharide – glucooligozaharide – GOS, fructooligozaharide – FOS
• La nivelul colonului fibrele fermentează sub acțiunea bacteriilor intestinale si se
produc gaze (in principal hidrogen si metan) si acizi grași cu lanț scurt
• Impact terapeutic la copii cu microbiota intestinală alterată, la copiii cu DZ tip I
la care se incearcă manipularea florei intestinale pt a se obbține ameliorarea
controlului glicemic prin inulină îmbogățită cu oligofructoză
Necesarul de lipide
• 30-35% din necesarul energetic zilnic
• Rol - principalul furnizor de energie, de acizi grași esențiali (acid linolenic si linoleic, precursori ai
 acidului docosahexanoic – DHA și ai acidului arahidonic - AA), facilitatori ai absorbției vitaminelor
liposolubile, mediatori ai răspunsului imun și hemostazei, rol structural membranar si tisular
(cerebral, retinian, endoteliu vascular )

• Se recomandă consum minim de grăsimi hidrogenate, procesate și saturate, menținerea unei

proporții de 4-% de acizi grași polinesaturați n-6, 1-2% acizi grași polinesaturați n-3.

Micronutrienții
• Vitamine si oligoelemente – asigurate de sursele nutritionale ce acoperă necesarul zilnic de
macronutrienți
• Vitamina K, D si fierul necesită suplimentare
• Perioadă critică a necesarului – 6 luni – 1 an
Particularități ale nutritiei nou-născutului si sugarului mic
• Ideal – laptele matern până la 6 luni
• Definiții:
 • Alimentație naturală – exclusiv lapte matern
• Alimentatie naturală la cerere – nu restrânge dorinta de supt a sugarului
• Alăptarea preponderentă – lapte matern (sân sau colectat), fără substituenți ai laptelui
matern, plus apa si/sau suc fructe si/sau ceai
• Alaptarea partiala – alimentatia mixta – este alimentarea la san dar si cu lapte de alt tip •
Ințărcarea – implică introducerea alimentației complementare și înlocuirea treptată a laptelui
matern cu alte alimente
• Ablactarea = încetarea alăptării
• Alimentația artificială = alimentația cu formule de lapte
• Alimentația complementară/diversificată – presupune introducerea unor alimente noi,
diferite de lapte în alimentația sugarului – initial fluide si semisolide, apoi solide • Alăptarea
eficientă – creștere și dezvoltare armonioasă , cf curbelor de creștere si dezvoltare •
Alăptarea ineficientă – creștere și dezvoltare necorespunzătoare vârstei
Indicatori ai unui aport nutritional corespunzător nevoilor
de crestere si dezvoltare a copilului
• Atinge greutatea de la nastere in maxim 2 sapt
• Creste 115-220 g/sapt in primele 3 luni
• Prezintă 5-8 scaune/zi cu aspect galben auriu, semiconsistente, adesea eliminate in timpul sau
imediat după alăptare
• Prezintă 6-10 micțiuni pe zi
Alimentația artificială

• Formula = produs allimentar derivat din lapte de vacă sau de la alte animale și/sau alte
ingrediente de origine animală sau vegetală ce s-au dovedit a fi adecvate nutritional si sigure
pentru cresterea și dezv normală a nou-nascutului și sugarului
• Formule de inceput – suficiente in primele 5-6 luni până la diversificare
• !! Formulele pe bază de lapte de vacă asigură necesarul nutrițional cel mai apropiat de cel al
laptelui matern
• !! Formule pe bază de capră, oaie, cabaline – nu sunt bine studiate in ce privește capacitatea
de a fi digerate, au conținut mai mare de proteine, biodisponibilitate redusa a zincului
• Aport caloric :
• 60 kcal/100 ml si nu mai mult de 70 kcal/100 ml la n.n matur
 • Osmolaritatea unei formule, determinată de continutul de sodiu si carbohidrati, nu trebuie sa
fie mai mare 450 mOsm/l (laptele matern – 285 mOsm/l) - osmolaritate mi mare determină
incidență crescuta pt greata, varsaturi, diaree si reflux gastroesofagian
Proteinele (1)
• Formulele de lapte de inceput sunt pe bază de lactozer, raport zer:cazeina = 60:40 (proteinele din
lactozer constituie minim 60% din conținut), in condițiile în care laptele matern are raport variabil in
funcție de etapă: colostrum 90:10, lapte matur 60:40

• Avantaje formule lactozer:

• Digestie și evacuare gatrică mai rapide
• Eficiență maximă de utilizare a proteinelor
• Retenție azotată maximă
• Profil aminoacizi similar laptelui matern
• Concentrație redusă de monerale
• Incărcătură renală diminuată
• Floră intestinală asemănătoare cu a copilului alimentat lla sân
• Proteină pură de calitate înaltă, bogată în aminoacizi esențiali
 • Formule cu cantitate redusă de proteine, suficientă pentru a asigura creșterea și dezvoltarea
normală a copilului dar și pentru a preveni obezitatea
Proteinele (2)

• Conținut proteic formule de inceput – 1,8 g/100 kcal până la 3 g/100 kcal
• Un aport proteic mai mare de 3 g /100 kcal crește încărcătura renală și riscul de hiperinsulinism
și obezitate
• Sub 1,8 g/100 kcal – nu susține nevoile de creștere ale nou nascutului
• Aport proteic spre limita inferioara scade riscul de supraponderalitate si
Carbohidrații (1)

• Aport minim 9 g/100 kcal pt susținerea proceselor oxidative la nivel SNC

• Aport 14 g/100 kcal reprezintă 56% din valoarea energetică a formulei
• Lactoza = carbohidratul dominant din laptele matern – ca atare formulele de inceput sunt cele ce
contin lactoză
• Substituirea lactozei cu un carbohidrat mai dens (polimeri de glucoză sau maltoză) determină
creșterea indexului glicemic si pot induce reprogramarea metabolică și riscul de obezitate
prin hiperglicemia postprandială și hiperinsulinism secundar
• Efecte lactoză:
• Prebiotic
• Crește absorbția calciului, apei, sodiului, fierului
• Rol in sinteza unor vitamine
Carbohidrații (2)

• Laptele matern conține si oligozaharide cu efect prebiotic

• Dizaharidazele intestinale sunt active încă de la naștere
• !! Formulele de inceput care conțin fructoză și/sau zaharoză (sucroză) nu trebuie să fie utilizate
datorită potențialului de a induce efecte adverse severe, mai ales la copiii cu intoleranță
ereditară la fructoză:
 • Hipoglicemie
• Vărsături
• Malnutriție
• Ciroză hepatică
• Sd de moarte subită a sugarului

• !! Laptele matern nu conține fructoză și zaharoză

Lipidele

• Conținut formule 4-6 g/1000 kcal din necesarul energetic, similar cu conținutul laptelui matern,
40-54%
• Aportul maxim de lipide este limitat de necesarul minim de proteine, carbohidrati și
micronutrienti
• Formulele de inceput conțin:
• Acid linoleic – minim 300 mg/100 kcal, max 1200, poate avea efecte nedorite asupra
imunitații, metab lipoproteinelor, balanței eicosanoizilor si stresului oxidativ; precursor al
 acizilor grasi polinesaturati cu lanț lung (LCPUFA) și al eicosanoizilor
• Acid alfa linolenic – 50mg/100 kcal, raport acid linoleic: acid alfa linolenic = 5:1, max 15:1.
precursor al acidului docosahexaenoic (0,5-1% din totalul acizilor grasi in laptele matern).
Aport scazut poate induce intarzierea dezvoltării funcției vizuale și scaderea nivelului acidului
docosahexaenoic cerebral cu consecinte asupra dezv SNC si retinei
Vitamine și minerale

• Vitaminele liposolubile A,D,E,K se gasesc in formulele de inceput in conc similare laptelui matern,
esențiale pt dezv și funcționarea normala a tuturor tesuturilor
• Minerale si oligoelemente – se gasesc in formulele de lapte în concentrații optime pt dezvoltare
armonioasa
Formule de continuare si formule speciale
• Formule de continuare – destinate hranirii copilului peste 5-6 luni, ce a inceput diversificarea
• Formule speciale :
• Formule hipoalergenice/hipoantigenice – obtinute prin hidroliza proteinelor – conțin sub 1% proteine
imunoreactive din totalul surselor de azot din formulă
• Formule parțial hidrolizate – proteine hidrolizate in proportie de 12-15%
 • Formule extensiv hidrolizate / semielementale – formule hipoalergenicenin care proteinele laptelui de vaca
sunt hidrolizate în proportie de 50-55%
• Formule aminoacizi / elementale – sursa de proteine este reprezentata doar de aminoacizi
• Formule total/partial delactozate
• Soia (fitati, fitoestrogeni, aluminiu, calitate inferioara proteine)
• Orez (arsenic)
• Antireflux
• Prematuri
• Bolimetabolice – fenilcetonurie

• Prebiotice – ingrediente alimentare nedigerabile cu actiune benefica asupra sanatatii gazdei, stimuleaza selectiv
cresterea uneia sau a unui numar limitat de bacterii intestinale
• Probiotice – suplimente alimentare microbiene ce amelioreaza balanta florei intestinale cu efect benefic asupra
sanatatii si starii de bine a gazdei

Programarea nutritionala precoce (1)

• Primele 1000 zile de la conceptiepana la varsta de 2 ani sunt considerate *perioadă critică* ce
permite influentarea starii de sanatate ulterioare
• Talia la 2 ani este marker cheie al proceselor critice din primele 1000 zile
• Rol fundamental in programarea metabolica, imunologica si comportamentala precoce
• Subnutritia si excesul nutritional materno-fetal determina consecinte similare pe termen lung,
 predispozitie spre suprapondere sau obezitate si crestere a riscului de boli netransmisibile – boli
cardiovasculare, metabolice, respiratorii, osteoporoza, anumite neoplazii, declin cognitiv
• Subnutriția materno-fetala determina modificari adaptative morfo-fiziologice fetale = ipoteza
fenotipului economic – cu prioritizarea anumitor organe – creier versus pancreas, rinichi,
plaman, muschi- si cresterea riscului de dezvoltare a obezitatii centrale , a sd metabolic si a
deficitului statural, cu reducerea masei musculare si a abilitatilor cognitive si de reproducere •
Excesul nutritional – exercita efecte similare subnutritiei
• In primele 1000 de zile : vulnerabilitate cerebrala particulara fata de nutritie – aport inadecvat de
energie, acizi grasi, Fe, Zn, Cu, Iod, Se, colina, acid folic, vitamine - consecinte neuroanatomice,
neurochimice si neurometabolice variabile
Programarea nutritionala precoce (2)
• Optimizarea nutritiei precoce poate influenta programarea metabolica a apetitului si dinamica
cresterii, modularea starii de sanatate pe termen lung cu diminuarea riscului de transmitere
intergenerații a modificarilor epigenetice nutritionale – nutritia si compusii bioactivi din alimente
pot influența expresia genelor fara a modifica structura intrinseca a ADN

• Programarea nutritionala consta in asocierea strategiilor prenatale și postnatale (dieta țintită,

personalizata)
Particularitatile dietei la sugar si copil sub 2 ani

• Ritm accelerat de crestere , necesar energetic de 3 ori mai mare decat la adult, alaturi de necesar
optim cantitativ dar si calitativ
• Capacitatea de concentrare a urinii se apropie de cea a adultului dupa varsta de 6 sapt
• Rata filtrarii glomerulare este scazuta in primele 9 luni
• Capacitatea gastrica creste progresiv de la 10 – 20 ml/masa la noi-nascuti la 200 ml / masa la 1 an
• Secretia pepsinei creste treptat in primele 3 luni cu nivel similar adultului la 18 luni • Activitatea
amilazelor salivare si pancreatice este scazuta in primele 6 luni
• Sistemul imun intestinal este complet dezvoltat la nou-nascutul la termen dar imatur functional in
primii 2 ani

• Maturarea postnatala a sistemului imun asigura protectia antiinfectioasa si dezvoltarea si

mentinerea tolerantei imune- dobandite treptat prin expunere bacteriana intra si postnatala in
relatie cu factorii genetici si de mediu
Dieta in primele 6 luni
• ALIMENTATIE EXCLUSIV NATURALĂ - OMS, continuare alimentare naturală si dupa diversificare,
ablactare treptata pana la varsta de 24 luni
• Daca nu pot beneficia de alimentatie naturală – atunci formule
• In unele situații – alimentatie mixta – lapte matern plus formula
• In mod real, nivelul alaptarii exclusive pana la 6 luni este destul de redus - 36% - rezultat al
evaluarii in 46 țări in curs de dezvoltare Laptele matern se administreaza la cerere, din prima ora
de viată, la interval de 1-4 ore – sistemul *la cerere* permite reglarea aportului alimentar prin
senzatia de foame
• Nu se recomanda administrarea suplimenteor orale in primele 3 zile de viata – ceai, glucoza,
formulă, nici folosirea suzetei sau a mameloanelor artificiale in primele 3-4 saptamani
• Aportul de lapte este considerat suficient daca se stopaza scaderea ponderala fiziologica dupa
varsta de 1 sapt si dobandirea greutatii de la nastere la 10-14 zile de la nastere
• Aport ponderal mediu: 750 g , minim 500 g/luna,
• 5 mictiuni pe zi
• Colostru – bogat in proteine, anticorpi
si factori de crestere
 • Lapte matur – la 7-10 zile
Laptele matern (LM) - 1
• PROTEINE - cantitatea, calitatea si dinamica lor in laptele matern reprezinta standardul de aur al
necesarului de proteine si aminoacizi esentiali necesari pt dezv armonioasa in primul an de viata
• Cantitatea de proteine scade in primele 2-4 sapt de la 2,3 g/100 ml până la 1,45-1,38 g/100 ml in
functie de evolutia lactatiei, nivel ce asigura cam 8% din necesarul caloric al nou-nascutului
• Componentele proteice zer/cazeine 70/30, Laptele de vaca are raport inversat de proteine (20/80) •
Zer – fracțiunea solubilă, 70 din total proteine
• Digestibilitate crescuta, responsabile de golirea rapida a stomacului
• conținut crescut de lactoferina, lizozim, IgA secretorii
• Lactoferina – rezistenta la digestia enzimatică, se regaseste ca atare in scaunul sugarului
• Activitate bactericidă si bacteriostatică
• Favorizeaza captarea intracelulară a fierului
• Rol imunomodulator
• Alfa-lactoglobulina – componenta majoră a zerului, implicată in sinteza mamară a lactozei
• Beta-lactoglobulina – este componenta diferita laptte matern/lapte vacă, este proteina
majoră in laptele de vacă, cu potențial alergizant crescut
• Aminoacizi – diferit de lapte vaca: LM contine mai putin aminoacizi cu potential nociv pt dezv
cerebrala (fenilalanina, metionina, tirozina) si mai multi aminoacizi necesari pt dezvoltarea
 cerebrala si vizuala optima – cisteina si taurina
• Nucleotide – rol important in dezv si maturarea tubului digestiv, dezv bifidobacteriilor
• Cazeine – fracțiunea insolubilă, 30% din total
Laptele matern (LM) – 2
• LIPIDE – determina app 50% din valoarea calorica a LM
• Conc similare lapte vaca – 3,5 g/100 ml
• Nivel variabil de la o mama la alte si de la o etapa la alta
• Continutul total de lipide din laptele matern nu este influentat de dieta mamei • Laptele
matern favorizeaza digetia si absorbția lipidelor prin sinteza de lipaza care organizeaza lipidele in
trigliceride si stimuleaza sarurile biliare
• Moleculele de trigliceride din laptele matern contin cant mari de acizi grași mononesaturati
(MUFA) – n-9 (acid oleic – 40%), acizi grasi esentiali polinesaturati (PUFA)- a linolenic si linoleic –
10%

• HIDROCARBONATELE – 6-7 G/100 ML, 40% din necesarul caloric

• Lactoza
• Oligozaharide – 130 de tipuri , 10% din hidrocarbonate LM – scad adeziunea bacteriilor pe epiteliul
intestinal, efect prebiotic , ajuta la dezv flore intestinale nepatogene - Bfidobacterium bifidum
• VITAMINE – A, C și E – corespund necesarului de dezvoltare; K, D – nivel insuficient (profilaxie: K – 1 mg
im /sc la nastere, vit D – profilaxie rahitism )
• Laptele mamelor vegetariene poate avea deficit de B12
• Laptele mamelor ce folosesc indelungat contraceptive poate avea deficit de B6
Laptele matern (LM) - 3
• Macro si microminerale - oligoelementele – din LM – determina o osmolaritate scazuta (98
mOsm/L) adaptata rinichiului imatur al nou-nascutului
• Laptele de vaca – 325 mOsm /L - risc crescut de deshidratare hipertona • LM
raport calciu/fosfor = 2-2,2:1, biodisponibilitate crescuta pt absorbția calciului
• Fier, cupru, zinc – in cant mici dar suficient pt primele 6 luni , fierul din laptele matern se
absoarbe in proportie de 50% comparativ cu 12-15% din LV
• !! Fierul in exces
• Interactioneaza cu metabolismul zincului, scade absorbtia cuprului
Beneficiile alimentației naturale
• LAPTELE MATERN - sistem biologic real, combinație unică de nutrienți și compuși biologic activi,
ce asigură nutriția echilibrată pt dezvoltarea optimă a sugarilor prin:
• Protecție față de supraponderalitate/obezitate – datorită conținutului optim de proteine și
aminoacizi liberi
• Apărare antiinfecțioasă prin transferul memoriei imune materne și prin compușii biologic
activi (anticorpi, celule, enzime)
• Modularea și programarea sistemului imun
• Protecție față de moartea subită
• Creșterea acuității vizuale prin conținutul de acid docosahexaenoic
• Performanțe neurocognitive mai bune – alăptarea exclusivă în primele 3 luni și apoi orice
formă de alăptare până la vârsta de 1 an determină amplificarea coeficientului intelectual
cu cel puțin 5-6 puncte la copiii de vârstă școlară
Protecția antiinfecțioasă a laptelui matern
• Conținut crescut de imunoglobuline: IgM, IgG, IgA secretor (5-15 g/l in colostru comparativ cu
 sinteza a 3 g/l IgAs la adult)
• Ac specifici față de E coli, Stafilococi, Streptococi, Pneumococi, Shigella, Salmonella, Clostridium
tetani, etc
• Proteine bacteriostatice – lactoferina, lizozim, complement – lactoferina inhibă multiplicarea E
coli prin fixarea fierului
• Acizii grași liberi și monogliceridele au proprietăți detergent- like față de virusuri, bacterii,
protozoare
• Oligozaharidele stimulează dezvoltarea Bifidobacteriilor și de Lactobacili – reduc pH scaun
• Lipazele – actiune anti-Giardia si Entamoeba histolitica
• Celule vii (neutrofile, macrofage – 90%, limfocite – 10%) – rol antimicrobian
• Citokine antiinflamatorii – IL10 și LC-PUFA modulează reacțiile inflamatorii și asigură protecția
nou-născutului de enterocolita ulceronecrotică
Contraindicațiile alăptării

• Chimioterapie
• consum matern de droguri recreaționale de uz intravenos
• Utilizarea de izotopi radioactivi în scop terapeutic •
Ingestia de alcool in cantitate mai mare de 0,5g/kg/zi •
Infecție HIV
• Infecție TBC activă
• Infecția cu virus herpes simplex cu leziuni active la nivelul sânului
• Infecția cu VHB cu viremie prezentă

Recomandări pe parcursul alăptării

Alimentatia artificiala

• Formulele de lapte – din lapte de vaca, posibil si capra, oaie, bivoita, cabaline
• Formule cu ingrediente pe baza de peste sau soia
• Adecvate nutritional si sigure
• !!! Laptele de vaca integral este contraindicat in primul an de viata
 • Formulele pe baza de lapte de vaca se apropie cel mai mult de compozitia laptelui matern
• Tipuri de formule – vezi mai sus

Alimentatia complementară

• = Introducere selectiva si progresiva a alimentelor solide/semisolide/lichide cu inlocuirea treptata

si partiala a LM
• 2-3 mese complementare /zi la 6-8 luni 3-4 mese la 9-11 luni
• Catre varsta de 1 an, copilul obtine 50% din necesarul energetic din alimentatia complementara
Alimentatia complementară1
Alimentatia complementară2
Alimentatia complementară3
Principiile diversificării1
 • Sugar sanatos
• Se incepe catre 6 luni
• Se incepe cu cereale la cei distrofici, cu legume/carne la eutrofici
• Un singur aliment la 3-5 zilee
• Cu lingurita, la inceput pasate, treptat bucatele spre 9 luni, pt stimularea masticatiei
• Evitare indulcire si adaos de sare pana la 2 ani
• Sucurile de fructe sunt contraindicate inainte de 6 luni, , 120-170 ml suc natural, cu lingurita sau
cana, dupa 6 luni
• Flexibilitate a parintelui necesara – uneori un aliment este acceptat dupa 10-15 incercari de
introducere
• Nu se recomanda dieta vegetariana la sugari si copii mici
• Alimente combinate, numai dupa ce ati constatat ca tolereaza alimentele individuale
Principiile diversificării2
• Cerealele se pot utiliza ca prim aliment de diversificare, initial ca faina de orez/ porumb, fara
gluten, cu lapte matern, in cantitati crescande, pana la 120 ml/zi, cu lingurita
 • La sugarii normoponderali – supa crema/piureul de legme reprezinta prima optiune – sfecla, varza
si fasolea uscata se introduc dupa 2 ani.
• Carnea rosie (bovine) sau alba (pui) se poate introduce la 6 luni, in cant crescande, de la 10-15 g la
25-30 g de 3 ori pe sapt, in piureul de legume
• Evitare mezeluri si carne de porc inainte de 1-3 ani si a celei de oaie
• Dupa acceptare piure de leguem/carne, se introduce piureul de fructe – mere, presica, caise, pere
– masa de la 10-11
• Se evita adm alimentelor cu seminte – kiwi, fragi, zmeura inainte de 1 an
• ou- galbenus fiert (5 min) in cant crescande , dupa 6,4-7 luni
• Unt – 5-15 g – la varsta de 1 an
• Lapte vaca integral – contraindicat inainte de 1 an
• Derivate lactate – iaurt, branza – preparate in casa – de la 6, 7 luni
• Nu miere de albine si sirop de porumb inainte de 1 an – risc de contaminare Clostridium
botulinum
Principiile diversificării3
Principiile diversificării4
• la copiii fara predispozitie genetica – glutenul se introduce cf recomandarilor generale
• peste gras de 2-3 ori pe sapt

Principiile alimentației la preșcolari și școlari

• Proteine – 5-20% din aportul energetic al prescolarului, 10-30% la scolar si adolescent •
Proteine cu valoare biologica inalta si continut de aminoacizi esentiali, de origine animala –
carne 75-100 g/zi, lactate 500-700 ml/zi, 1 ou la 2-3 zile, peste de 2-3 ori pe sapt – 225-340
g/sapt
 • Nu se rec peste congelat dat conținutului crescut de grasimi trans si se evita pestele bogat in
mercur (rechin, merluciu, peste spada)
• Aport de calciu din lactate – 1000 mg/zi la prescolari, 1300 mg/zi la scolari si adolescenti
• Hidrocarbonate – sursa importanta de energie – 45-60% din aportul caloric , 130g/zi la prescolari
si copiii mari
• Lichide- apa plata neindulcita
• Fructe proaspete, biscuiti din cereale integrale
• Lipide – 30-40% din aportul energetic la precolar, 25-35% la copilul mare si adolescent
• 60-70% din aportul lipidic trebuie furnizat de acizii grasi mono si polinesaturati •
Grasimi saturate -10% , evitare pe cat posibil a grasimilor trans (mezeluri )