Păsările (lat.

passer „vrabie“[3]) sunt un grup de vertebrate cu sânge cald care constituie clasa Aves,
grup caracterizat prin pene, cioc fără dinți o înaltă rată metabolică, o inimă cu patru compartimente, se
reproduc prin ouă și au un schelet puternic dar ușor. Păsările trăiesc în întreaga lume și au o dimensiune
de la 5,5 cm (colibriul-albină) până la 2,8 m (struț). Există aproximativ zece mii de specii vii, dintre care
mai mult de jumătate sunt cântătoare. Păsările au aripi a căror dezvoltare variază în funcție de specie;
singurele grupuri cunoscute fără aripi sunt păsările extincte moa și pasărea-elefant. Aripile, care au
evoluat de la membrele anterioare, au dat păsărilor capacitatea de a zbura, deși la unele păsări, evoluția
ulterioară a dus la pierderea zborului, inclusiv la ratitae, pinguini și diverse specii insulare endemice.
Sistemul digestive și sistemul respirator ale păsărilor sunt, de asemenea, adaptate în mod unic pentru
zbor. Unele specii de păsări din mediul acvatic, în special păsările marine și unele păsări de apă, au
evoluat în continuare pentru înot.

Păsările sunt un grup de dinozauri teropode cu pene și constituie singurii dinozauri vii. La fel, păsările
sunt considerate reptile în sensul cladistic modern al termenului, iar rudele lor cele mai apropiate în
viață sunt crocodilienii. Păsările sunt descendenți ai avialae primitivi (ai căror membri includ
Archaeopteryx) care au apărut pentru prima dată în urmă cu aproximativ 160 de milioane de ani în
China. Conform dovezilor ADN, păsările moderne (Neornithes) au evoluat în Cretacicul mijlociu până în
Cretacicul târziu și s-au diversificat dramatic în jurul perioadei de extincție din Cretacic-Paleogen, acum
66 de milioane de ani, care a ucis pterozaurii și toți dinozaurii non-aviari.

Comunicarea dintre păsări este variabilă și poate implica indicii vizuale, apeluri și cântece. Unele emit o
mare diversitate de sunete și se remarcă prin inteligența lor și prin capacitatea de transmitere culturală
a cunoștințelor către noile generații. Marea majoritate a speciilor de păsări sunt monogame din punct
de vedere social (dar nu neapărat sexual), de obicei pentru un sezon de reproducere la un moment dat,
uneori pentru ani de zile, dar rar pentru toată viața. Alte specii au sisteme de reproducere care sunt
poligamice (un mascul cu multe femele) sau, rareori, poliandrice (o femelă cu mulți masculi). Păsările
produc descendenți prin depunerea ouălor care sunt fertilizate prin reproducere sexuală. Majoritatea
păsărilor au o perioadă extinsă de îngrijire părintească după eclozare.

Multe specii de păsări sunt importante punct de vedere economic ca alimente destinate consumului
uman și de materii prime în industria prelucrătoare, păsările domesticite și nedomesticite fiind surse
importante de ouă, carne și pene. Păsările cântătoare, papagalii și alte specii sunt populare ca animale
de companie. Excrementul păsărilor este recoltat pentru a fi folosit ca îngrășământ. Aproximativ 120
până la 130 de specii au dispărut din cauza activității umane încă din secolul al XVII-lea. Activitatea
umană amenință cu dispariția aproximativ 1.200 de specii de păsări, deși se depun eforturi pentru a le
proteja. Observarea recreativă a păsărilor este o parte importantă a industriei ecoturismului.