Case Din Osb 01

FGBGFHGF
DOCUMENTE SIMILARE
CAIET DE SARCINI PENTRU
EXECUTAREA LUCRARILOR DE 2
IZOLATII LA FUNDATII SI
LIPIREA PLACILOR DIN POLISTIREN - FIXAREA
SUBSOLURI DIBLURILOR
PROCEDEE DE PRECOMPRIMARE
Constructii PROGRAMAREA SI ORGANIZAREA EXECUTIEI
LUCRARILOR DE TERASAMENT SI
+ Font mai mare | - Font mai mic INFRASTRUCTURA PENTRU CONSTRUCTIA P +
E+M
PROIECT CONSTRUCTII
Conditii de Contract pentru Constructii PENTRU
CLADIRI SI LUCRARI INGINERESTI PROIECTATE
CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTAREA DE CATRE BENEFICIAR
LUCRARILOR DE IZOLATII LA FUNDATII Lucrari din gips-carton
SI SUBSOLURI Calculul stalpilor
Modernizarea tehnologiei de proiectare si executie a
consolidarilor de taluzuri si maluri folosind gabioane
0.0. Acest capitol cuprinde Design of RC Bars
specificatii pentru executarea lucrarilor de PROIECT TOPOGRAFIE - TRIANGULATIA
TOPOGRAFICA LOCALA
hidroizolatii, pentru parti de cladire sub
cota 0 , impotriva infiltratiilor si sau
exfiltratiilor, la terenuri cu umiditate
naturala si contra apelor fara presiune
hidrostatica (subsoluri, fundatii)
1.0. Standarde de referinta
NP-040-2002 Normativ privind executarea si exploatarea hidroizolatiilor MLPTL 607/21.04.2003

publicat in Monitorul Oficial p I-a 776 bis 5.11.2003
STAS 137-78 Reguli si metode de verificare hidroizolatiilor
C56/ Cap XIV Verificarea calitatii lucrarilor de izolatii termice fonice si hidroizolatii
ale constructiilor si instalatiilor aferente
1.1. Materiale utilizate:
Se vor folosi in functie de destinatie:

1.1. membrane polimerice
membrane polimerice (polimeri-olastomeri) din clorura de vinil (pvc) de tip

omogen, eventual cu adaosuri biocide in compoundul de baza, (care sa le
confere rezistenta la vegetale, mucegaiuri, bacterii), la subsoluri blocuri, sub
placa parter la vile, intre fundatii si zidarii si la socluri vile, etc.
membrane geotextile de protectie
1.2. materiale peliculare
materiale polimerice din mase omogene cu aplicare peliculara de tip Xypex

aplicat manual la interiorul peretilor subsolului sau la subsolul si soclul
dotarilor
1.3. Conditii privind materialele hidroizolatoare
Membranele polimerice folosite in infrastructura trebuie garantate ca nu sufera

modificari mai mari de 10% a principalilor parametri dupa expunere la xenotest timp de
10000 ore.
Hidroizolatia trebuie sa asigure impotriva umezelii : nu se admit pete izolate de

umezeala.
Caracteristicile minime fizico-mecanice ale materialului folosit ca monostrat:
- impermeabilitatea la o coloana de apa de 100 mm timp de 72 ore (pe suprafata

exterioara a epruvetei sa nu apara semne de exfiltratie)
- comportarea (stabilitatea) la cald la 80 =/- 2 grade C timp de 2 ore
- flexibilitatea la – 5 grade C pe un dorn cu d=30 mm
- alungirea la rupere 405 min
- forta de rupere la tractiune longitudinal 800 mm, transversal 400-450 N min.
- garantia produsului va fi de min 20 in conditii normale de ambalare, depozitare

si transport.
2.0. Prevederi generale
Toate materialele si semifabricatele care intra in componenta unor izolatii vor fi introduse in lucrare
numai daca in prealabil:
- s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu
certificat de calitate, care sa confirme fara dubiu ca sunt corespunzatoare normelor
respective si prevederilor proiectului; inlocuiri de materiale nu sunt permise decat cu
acordul scris al beneficiarului si al proiectantului
- s-a organizat primirea si receptia precum si manipularea, depozitarea si

conservarea in conditii care sa asigure pastrarea calitatii si integritatii lor.
- materialele folosite sa fie verificate inainte de punerea in opera, prin masurarea

dimensiunilor geometrice, umiditatii, etc., in conformitate cu normele tehnice in vigoare
(standarde de produs) sau agremente tehnice, neputand fi utilizate daca prezinta
abateri peste cele admisibile.
Pentru realizarea lucrarilor de calitate se vor respecta urmatoarele conditii:
- lucrarile de hidroizolatii vor fi executate de intreprinderi sau echipe specializate

cu lucratori instruiti special si dotati cu sculele si dispozitivele specifice
- se vor asigura spatii corespunzatoare pentru depozitarea materialelor la locul executiei.
- la lucrarile executate pe timp friguros se va respecta “ Normativul pentru realizarea lucrarilor pe

timp friguros” C 16/84
- se va efectua instructajul lucratorilor referitor la specificul operatiunilor de

hidroizolatii
2.1. Pregatirea stratului suport, lucrari ce se executa inainte de hidroizolatie.
Lucrarile de hidroizolare se aplica la exteriorul constructiilor in conditii climatice normale, fara vanturi
puternice sau ploaie, la temperaturi corespunzatoare prevederilor tehnologice specifice produsului
(in general peste 2 grade C). la interiorul constructiilor e necesara existenta unei temperaturi
pozitive si o perfecta ventilare.
Suportul pe care se aplica hidroizolatiile trebuie sa fie uscat, curat, desprafuit.
Nivelul admisibil al umiditatii naturale este maxim 12% la beton, sape, tencuieli.
Suprafata suportului rigid trebuie sa fie plana, cu denivelari de maximum 5 mm sub drepatrul de 2

m sau mai mari de 2 mm sub o rigleta de 20 cm pe toate directiile.
Rectificarile necesare eventual se fac cu mortar de ciment fara var sau cu adaos de aditivi plasitfianti
Neregularitatile negative se vor rectifica cu mortar cu rasini sintetice

Muchiile intrande si iesinde nu vor prezenta bavuri mai mari de 2 mm sub rigleta de 20 cm si mai
mari de 5 mm sub dreptarul de 2 m.
Se verifica existenta si calitatea montarii eventualelor elemente de strapungere.
2.2. Executia lucrarilor
2.2.1. Hidroizolatia contra umiditatii pamantului (apei din stropiri sau pentru intreruperea
capilaritatii) se executa:
- sub peretii cladirii (pe toata grosimea peretelui la o inaltime de minimum 30 de

cm de la cota trotuarului)
- la soclul exterior al cladirii si pe inaltimea peretelui subsolului (cel putin pina la

30 cm de la cota trotuarului)
- la peretii (pe 30 de cm inaltime) si pardoselilor incaperilor umede sau cu spalari
sub pardoselile incaperilor situate pe pamant la cota +0,00 (unde e cazul)
Hidroizolatia de sub pereti se va racorda cu hidroizolatia verticala a soclului. (In cazul pardoselilor
peste cota +0 asezate pe pamant se racordeaza cu hidroizolatia acestora sau cu stratul de rupere al
capilaritatii)
2.2.2. Hidroizolatia contra apelor fara presiune se prevede la radiere, peretii si

planseele constructiei partial sau total ingropate situate deasupra nivelului panzei
freatice si fundate in teren permeabil ( a carui grosime este de cel putin 1,0 m sub
betonul de egalizare). Hidroizolatia are rolul de a impiedica umiditatea pamantului si
apa din precipitatii care se poate acumula si stagna in zona de umplutura sa patrunda in
cladire.
Modul de izolare cu membrane polimerice:
In cazul izolarii placii de la parter membranele polimerice se aseaza simplu,

flotant
In cazul izolatiilor la soclu sau la peretele subsolurilor se sudeaza prin suprapunere pe

minimum 5 cm la prelate (prefabricarea foilor prin sudura la dimensiunile necesare
conform proiectului) sau 10 cm la sudarea pe pozitie.
Imbinarea se va face fie cu aer fierbinte (pistol) sau cu solvent. Solventul se

aplica peste cele doua foi suprapuse, cu ajutorul unui aplicator special, aplicandu-se
presiune imediat cu un cilindru compresor. Ori de cate ori temperatura este scazuta se
lipesc cu adezivi specifici cu aplicare la rece.
Se protejeaza cu membrana geotextila tip Norphadrain.

Membranele si protectiile lor vor fi alese (grosimea materialelor) in functie de
pozitia si inaltimea pe care se monteaza.
Se va acorda o atenrie deosebita la ancorarea straturilor la partea superioara cu

piese metalice speciale(conform detaliilor).
Modul de izolare cu materiale peliculare:
Tratamentul cu Xypex e aplica la suprafata betonului ce are minim 20 de ore de la turnare (optim
intre 20-72 ore), cu o bidinea, perie cu par rigid sau cu o pompa de mortar. Se foloseste Xypex
Modified cu dozajul de 0 kg/mp (5 parti pulbere/2 l apa), conform instructiunilor de aplicare ale
furnizorului. Finisajul se poate aplica pe suprafetele tratate dupa 8-48 ore (tencuieli) sau 21 zile
pentru vopsire, aplicare de rasini sau alte pelicule.
Rosturile de dilatare se vor etansa cu un strat suplimentar de hidroizolatie din membrane polimerice

de minimum 0,5 m lat cu bucla in deschiderea rostului.
La toate intersectiile de planuri scafe, muchii verticale si orizontale se va prevedea un strat

suplimentar de hidroizolatie de 50-100 cm latime.
La strapungeri se va prevedea continuitatea hidroizolatiei pe elementele de

strapungere, in functie de tipul hidroizolatiei si de caracteristicile fluidului. La diametrul
conductei sub 200 mm, cu fluide reci fara vibratii, hidroizolatia intoarsa pe teava care
strapunge peretele se matiseaza cu sarma zincata d=1 mm. La diametrul conductei sub
200 mm, sau peste 200 mm, cu fluide calde sau cu vibratii, se fixeaza prin intermediul
unei flanse fixe de 10 mm grosime sudata teava care strapunge sau de o conducta
insotitoare, prevazuta cu suruburi M16 la 120-200 mm echidistanta si o bucsa
presetupa reglabila, si se stemuieste. La diametrul conductei peste 200 mm, cu fluide
reci fara vibratii, hidroizolatia se fixeaza prin intermediul unei flanse fixe de 10 mm
grosime sudata de teava care strapunge, prevazuta cu suruburi M16 la 120-200 mm
echidistanta. La strapungeri apropiate cu distantele exterioare intre ele mai mici de 50
cm, acestea se vor grupa prin sudarea lor pe o placa de otel si hidroizolatia va fi fixata
cu o rama metalica din platbanda 100x10 cu suruburi M16 la echidistanta de 150-200
mm.
La inaltimi mai mari legatura straturilor cu cele superioare se face in trepte cu

petreceri de minimum 10 cm.
3.0. Verificarea calitatii
3.1. Hidroizolatii.
Pe tot parcursul executiei, se vor face verificari, atat asupra materialelor puse in opera, cat si asupra
lucrarilor
Verificarea indeplinirii conditiilor de calitate si consemnarea lor in procese verbale de lucrari ascunse
in privinta urmatoarelor lucrari;
- calitatea straturilor suport (rigiditatate, aderenta, planeitate, umiditate)
- calitatea materialelor hidroizolatoare
- pozitionarea si ancorarea pieselor metalice de strapungere sau rost
- etapele si succesiunea operatiilor
- executia si calitatea stratului de amorsaj, lipirea corecta a fiecarui strat (suprapuneri, decalari,
racordari)
- strangerea flanselor si a platbandelor aferente strapungerilor si rosturilor
- respectarea retetelor si procedeelor de preparare a materialelor pe santier (masticuri, solutii,etc)

conform normativului C 112-86 si C246-93
Hidroizolatia se verifica vizual daca indeplineste urmatoarele conditii:
Straturile sunt lipite uniform si continuu fara zone nedezlipite
Hidroizolatia este continua si nu prezinta umflaturi
Racordarea la strapungeri si rosturi asigura o etansare perfecta
Protectia este asigurata conform prevederilor din proiect
Daca este necesar se poate face si o verificare practica prin sondaj.
3.1.1. La incheierea lucrarilor, se va face receptia lor, atat pe baza certificatelor de calitate
a materialelor si a proceselor verbale de lucrari ascunse de la pct. 1.3.1. cat si prin verificarile
prevazute la cap. 5 al Normativului C112 -86
4.0. Intretinerea hidroizolatiilor
Pentru buna functionare a hidroizolatiei, beneficiarul va lua urmatoarele masuri:
- interzicerea spargerii hidroizolatiei sau a stratului de protectie pentru executia

ulterioara de strapungeri sau ancorari
- interzicerea asezarii peste hidroizolatii de obiecte sau utilaje cu temperaturi peste 40

grade C, ori facerea focului sau deversarea de lichide fierbinti
- mentinerea integritatii hidroizolatiei pe durata executiei protectiei si a lucrarilor
ulterioare
- mentinerea trotuarelor cu panta spre exterior si colmatarea imediata a rosturilor aparute cu chituri electice
- interzicerea sapaturilor langa peretii subsolului, care sa inlature impingerea pamantului si - interzicerea

efectuarii de lucrari in vecinatate fara avizul proiectantului
- interzicerea schimbarii destinatiei incaperilor fara avizul proiectantului
- verificarea periodica a starii hidroizolatiilor pentru o posibila interventie prompta in caz

de deteriorare
In perioada de garantie, deficientele vor fi comunicate executantului pentru a

fi remediate, numai in cazul in care nu s-au adus modificari ulterioare preluarii lucrarilor
si atunci cand s-a facut o intretinere corespunzatoare.
5.0. Decontarea lucrarilor
Decontarea lucrarilor se face la metrul patrat de suprafete real executate din fiecare strat in parte,
metrul cub de zidarie inclusiv mortarul aferent, strat de beton de panta, conform listei de cantitati de
lucrari.
Eventualele remedieri necesare, datorate proastei executii se vor face fara plata suplimentara.
PLAFOANE DIN PLACI DE DOCUMENTE SIMILARE

GIPSCARTON
1
Constructii Transferul global de caldura
+ Font mai mare | - Font mai mic CAIET DE SARCINI – HIDROIZOLATIE
Materiale pentru zidarii
Reabilitari ale hidroizolatei
Elemente de finisaj
FUNDATII DIRECTE
PLAFOANE DIN PLACI DE Caiet de sarcini beton de ciment
GIPSCARTON MOBILIER SI DECORATIUNI INTERIOARE
CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTAREA
SPECIFICATII GENERALE SISTEMULUI DE PLACARE CU CARAMIDA
APARENTA FIXATA CU MORTAR
Play APLICATIE PODURI
Unmute
Loaded: 1.01%
Fullscreen
Specificatii tehnice conform buletinului de agrementare din Romania.
DATE GENERALE
Plafoanele suspendate sunt furnizate si instalate de firme specializate, sau in conformitate cu
indicatiile furnizorului.
ELEMENTE COMPONENTE
- Panouri din gips-carton.
- Structura metalica de sustinere.
- Elemente de fixare.
- Elemente de prelucrare si etansare a rosturilor.
CARACTERISTICI
A. Panouri din gips-carton:
a. Descriere: - panoul este alcatuit dintr-un miez de ipsos marginit de doua fete laterale din carton
special, de calitate superioara; muchiile longitudinale sunt semicirculare si aplatizate, imbracate in
carton, muchiile transversale sunt drepte tip B.K.S.
- grosime 12,5 mm.
- latime 1,20 m.
- lungime 2,00/2,50/2, 60/2,75/3,00 m.
- greutate 8-11,0 Kg./mp.
NOTA: Pentru incaperile cu umiditate peste 60% se vor folosi panouri cu carton impregnat ( culoare
verde). Pentru incaperi ce necesita protectie la foc, se vor folosi panouri rezistente la foc in unul sau
mai multe straturi , functie de necesitati si conform indicatii furnizor (panouri de culoare rosie).
b. Rezistenta la foc
Este necesara rezistenta la foc de cel putin 30 min. Inainte de inceperea lucrarii se va inainta
biroului tehnic un protocol emis de un laborator acceptat care sa demonstreze ca toata constructia
corespunde criteriilor de exigenta.
c. Izolare fonica
Panourile de gips-carton asigura scaderea nivelului de zgomot cu valori de pana la 8 dB.
d. Accesorii
Sistemele de iluminat, de ventilatie si climatizare vor fi montate in goluri decupate in panourile din
gips-carton, conform indicatiilor din proiect.
e. Finisaj
Conform indicatiilor din proiect si din antemasuratori.
B. Structura metalica de sustinere:
a. Elemente:
- profil de baza C.D. 60x27 mm.
- profil portant- ancore de suspendare si piese de ancorare de colt - piese
de imbinare si de legatura
- piese de siguranta C.D. a legaturilor transversale pentru structuri cu inaltime constanta.
b. Alcatuire: - tabla de otel zincata, cu grosimea de 0,6 mm. si cu protectie anticoroziva.
C. Elemente de fixare si suspendare
Tija de suspendare cu bucla
Lungimi standard: 12,5/25/37, 5/50/75/100/150 cm.
Sistemul de fixare si suspendare va asigura o reglare orizontala perfecta a
inaltimii plafonului indiferent de neregularitatile din structura de care urmeaza sa fie
suspendat plafonul.
D. Rosturi
Materiale de etansare: - banda adeziva de 50mm. latime
- profile de imbinare
- pasta de umplut rosturile
- profile de protejare a muchiilor din tabla zincata de 0,5 mm. gros., tratata anticoroziv, in forma de
L sau U.
Antreprenorul va furniza, inainte de confectionare, toate desenele detaliate, desenele de asamblare
si notele de calcul in legatura cu stabilitatea, valoarea K si rezistenta la difuzia vaporilor pentru
plafoane si va inainta aceste date spre aprobare proiectantului.
TEHNOLOGIE
Fixarea suporturilor pentru panouri se va face de structura principala sau de structuri auxiliare
prevazute chiar de catre antreprenor, astfel incat plafonul sa fie stabil, omogen si perfect orizontal.
Plafoanele din panouri nu vor devia mai mult de 1/300 th din deschidere.
Se prefera panourile cu cea mai mare deschidere in vederea reducerii numarului de puncte de
suspendare.
Toate colturile sunt asamblate conform descrierii din cataloagul de producator.
Toate imbinarile dintre panouri vor fi etansate cu benzi adezive si pasta de umplere a rosturilor,
aplicate la partea inferioara a plafonului.
In interiorul camerelor elementul de etansare a panourilor va fi de aceeasi culoare cu panoul sau
transparent cu conditia ca suportul elementului de etansare sa aiba aceeasi culoare.
Antreprenorul general va instala plafonul de comun acord si in cooperare cu subantreprenorul care
asigura instalatiile electrice, de ventilare si de climatizare.
Instalarea plafonului se va efectua conform indicatiilor furnizorului si ale proiectantului.
APLICABILITATE
Conform indicatiilor din planuri si antemasuratorilor.
TESTE
Comform cu agrementul tehnic in Romania
MATERIALE
-Panouri din gips-carton ( RB, RF) de 12,5 mm. gros.
-Suruburi rapide de montaj
-Profile de sustinere, suspendare si fixare
-Banda de protectie a rosturilor
-Pasta de umplere, etansare si finisare a rosturilor.
DOCUMENTE SIMILARE
0
L - ZONA DE LOCUIT
GEAMURI STRUCTURI ORGANIZATORICE PENTRU

MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE
CONSTRUCTII
Constructii
Reprezentarea cladirilor. Notarea cladirilor. Vederi si
+ Font mai mare | - Font mai mic sectiuni Intocmirea desenelor pentru constructii
CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT

IN SECTIUNI NORMALE
GEAMURI CONSIDERATII PRIVIND REABILITAREA

TERMICA A CLADIRILOR
Generalitati
Proiectarea unei fundatii izolate
CAIET DE SARCINI – HIDROIZOLATIE
GRADUL DE CUNOASTERE AL
PRODUCATORILOR DE EMAILURI
PLANSEE DIN BETON ARMAT MONOLIT
IMBUNATATIREA LANTURILOR COMPLEXE

Prezentul capitol cuprinde specificatiile RITMICE
tehnice privind montarea geamurilor
la tamplarie de lemn si metalica, la
luminatoare metalice.
Standarde de referinta pentru
materiale
SR 853/94 – Geamuri trase
STAS 9041 – Geamuri slefuite, polizate
STAS 1853/89 – Geam plan securizat
SR 949/94 – Geamuri armate
STAS 9250/89 – Usi din geam securizat;
Chit de geam: C 101 – 1 din creta;
C 101 – 1 din creta cu minium de plumb sau oxid
rosu de fier;
STAS 3230-84 – Garnituri de cauciuc profilat U;
N.I. – Garnituri de cauciuc neopren;
STAS 2111/90 – Cuie din sarma de otel
SREN ISO 2009/97 – Suruburi cu cap inecat crestat
STAS 1452/80 – Surub cu filet pentru lemn
NII 7988 – 78 - Chit permanent elastic
Materiale utilizate
Toate materialele utilizate vor fi insotite de Agrement tehnic si/sau Certificat de calitate.
Geamuri trase calitatea I-a 3-4 mm grosime conf.STAS 853/94 la tamplarie de lmn si
metalica
Geamuri slefuite, polizate 6-8 mm grosime conf.STAS 9041-89 la suprafete vitrate mari,
tip calitatea I-a
Geamuri plane securizate de 5-8 mm grosime, STAS 1853 – 89 la glasswanguri si usi
batante montate in circulatia majora, tip B
Geam armat de 7 mm grosime, tip A (in colore) si B (colorate in masa) conf.STAS
949/94 la luminatoare
Usi din geam securizat, batante, intr-un canat sau doua canate, maner, balamale,
broasca la partea inferioara si fara dispozitiv de blocare
Tinte pentru geamuri
Chit de geam, de creta C 101 – 1 conf.NTR 8216-81 pentru montarea geamurilor pe
cervele metalice
Garnituri din cauciuc cu sectiune profilata in forma de U conform STAS 3230-84
Cordoane de garnitura de cauciuc neopren – dimensiuni la comanda
Chit permanent elastic cu doua componente pe baza de polimeri polisulfidici (Aluchit)
conform NII 7988 – 78.
Transport si depozitare
Transportul si depozitarea tuturor tipurilor de geamuri se face in ambalaje tip specificate
in standardele de fabricatie respective
Depozitarea se face in magazii sau soproane pentru a fi ferite de umezeala (ploaie) si
inghetarea acesteia intre foile de geamuri.
Nu se vor desface din ambalaje decat in momentul inceperii debitarii geamurilor la
dimensiune
Eventuala debitare in mod centralizat impune transportul geamurilor in containere
speciale pentru evitarea degradarii acestora prin zgariere, murdarire, etc.
Lucrari pregatitoare montajului geamurilor
Montarea geamurilor se realizeaza dupa executarea lucrarilor de tencuieli, inainte
lucrarilor de vopsitorie si pardoseli
In vederea montajului se va avea in vedere urmatoarele lucrari pregatitoare
curatirea tamplariei de lemn cu spaclu si cu peria de orice corpuri straine, mortar,
praf, etc.
curatirea tamplariei metalice cu peria de sarma pentru indepartarea oricaror corpuri

straine, mortar, rugina, praf, etc
vopsirea cu grund pe baza de ulei a faltului de montaj, atat si a tamplariei de lemn
cat si a celei metalice
aplicarea unui strat de vopsea pe intreaga tamplarie si doua straturi de vopsea pe
falturi
aducerea geamurilor in zona de montaj, in cazul cand au fost aduse taiate la
dimensiuni fixe
taierea, in cazul geamurilor aduse pe santier in ambalaje de livrare, pe o masa de
lucru acoperita cu patura moale, pe baza dimensiunilor luate la fata locului,
taierea se face cu diamantul, linia si vinclu.
geamurile mai groase de 4 mm se vor unge, inainte de taiere, in lungul liniei de
taiere cu petrol, aplicat cu o carpa inmuiata si bine stoarsa.
Verificarea falturilor
- Falturile ramelor (cercevelelor etc) in care se vor verifica sa corespunda urmatoarelor conditii:
- fundul faltului trebuie sa permita o pozitionare corecta a calelor si prin intermediul acestora
o asezare stabila a geamurilor
- fetele verticale ale falturilor si ale baghetelor alaturate, sa fie paralele cu fetele geamurilor
si sa nu prezinte iesiri mai mari de 1 mm
- adancimea minima a faltului este data de suma tolerantelor si a vitrajelor, a jocurilor
periferice si de prindere propriu-zisa a faltului. Adancimea poate varia de la 11-20 mm, in
functie de materialele utilizate, in corelatie cu solicitarile exterioare considerate
- latimea utila a falturilor este determinata de grosimea geamurilor (g) si trebuie sa asigure
jocurile laterale impuse de considerente de etanseitate:
- latimea faltului minim – grosimea geamului + 6 mm in cazul rosturilor cu chit;
- latimea faltului minim in cazul rosturilor cu garnituri sau baghete – grosimea geamului + 10
mm
Calarea geamurilor
Calarea geamurilor se face astfel incat sa se limiteze la minim deformarea sprosurilor,
asigurand buna functionare a partilor mobile ale tamplariei, astfel:
- se va asigura o pozitie corecta a geamurilor in rama (cercevea) pe inaltime, latime si
grosime;
- transmiterea judicioasa la rame (cercevele) a greutatii proprii a geamurilor precum si a
incarcarilor pe care acestea le preia
- evitarea oricaror deformatii ale ramelor (cercevelelor)
- evitarea contractului sticla-rama (cercevea) pe contur, in special la elementele de metal
- dimensionarea si pozitionarea calelor se va face conform instr.tehnice C 47-86
Executarea montarii geamurilor
Montarea geamurilor pe tamplarie de lemn:
a. – montarea geamului cu chit obisnuit la ferestre si usi – ferestre: se aplica pe faltul
tamplariei, patul de chit care se niveleaza cu spaclu; geamul taiat la dimensiune se aseaza
pe patul de chit astfel incat sa se lipeasca bine de acesta dupa care se fixeaza cu tinte
batute in falt la cca 20 cm una de alta; geamul se apasa usor cu mana, astfel ca dupa
baterea tintelor acesta sa nu joace dupa care se intinde chitul de-a lungul intregului contur,
acoperind tintele, dupa care chitul se netezeste cu spaclu.
b. – montarea geamurilor cu chit si baghete, la usi interioare se aplica un pat de chit de-a
lungul faltului, se aseaza geamul, presandu-se cu mana astfel ca sa se lipeasca bine de chit;
se fixeaza baghetele de lemn taiate si potrivite la dimensiuni, cu cuie sau suruburi cu cap
inecat astfel incat geamul sa nu se miste.
Montarea geamurilor pe tamplarie metalica:
a. – cu agrafe si chit cu adaos de minium de plumb (la ferestre si usi interioare, in spatiile
tehnice etc) pentru montarea geamurilor sprosurile (falturile) vor avea montate pe inima
profilului agrafe din tabla zincata de 0,5 mm grosime.
Succesiunea operatiilor:
se aplica un pat de chit in lungul falturilor;
se aseaza geamul apasat cu mana pentru a se lipi de chit;
se indoaie agrafele peste geam;
se intinde un strat de chit cu adaos de minium de plumb de-a lungul conturului
ochiului de geam, astfel incat sa se acopere agrafele, dupa care chitul se netezeste
cu spaclu;
se vopseste cu minium de plumb si ulterior vopsea, odata ca tamplaria (agrafele
se vor monta la geamuri de pana la 30x30 cate o agrafa pe latura, la geamurile mai
mari la 20 cm distanta una de alta pe fiecare latura)
b. – cu baghete metalice cu garnitura de etansare, la elemente vitrate si usi

interioare, se procedeaza astfel:
se demonteaza baghetele metalice de pe tamplarie
se aplica garnitura de etansare din cauciuc pe conturul geamului
se aseaza geamul cu garnitura pe faltul respectiv si se monteaza baghetele in
pozitie definitiva, prin fixare cu suruburi, astfel ca geamul sa nu aiba joc
c. – cu cale si chit elastic si baghete metalice, la elemente vitrate cu geamuri de dimensiuni mari:
se monteaza baghete metalice pe toate laturile ramei, se curata suprafata si se
vopseste cu minium de plumb
se monteaza calele de rezemare, distantare si pozitionare intr-un pat de chit
elastic aplicat pe falturi cu pistolul special pentru chit, se monteaza pe chit si
cale geamul, presandu-l pe patul de chit pana la nivelul calelor
se aplica un al doilea pat de chit elastic cu pistolul in care se aseaza al doilea
rand de cale de distantare dupa verificarea calelor de pozitionare, se fixeaza
baghetele metalice cu suruburile respective, se curata excesul de chit.
Montarea geamurilor armate la luminatoare
Montarea geamurilor se va face astfel incat sa se asigure o etanseitate buna si scurgerea
libera a apelor. La lungimea pantei mai mare de 3,00 m se pot suprapune foile de geamuri in
“caplama” pe o distanta de cel putin 20 cm, la care se vor monta cate doua agrafe de tabla
zincata de inaltimea profilului pe care se sprijinea geamul. Un capt al agrafei este bine prins
(sudat cu suruburi etc) de profilul metalic, iar celalalt capat sub forma de carlig sustine
geamurile.
Succesiunea operatiilor:
- de elementele metalice de sustinere a geamurilor prevazute, cu piese de fixare din 50
cm in 50 cm, se monteaza colectorul de picatura de apa din tabla zincata si agrafele de capat
bine fixate (in buloane, suruburi etc)
- se aplica pe toata lungimea elementelor metalice de sustinere a geamurilor cordonul
de garnitura din banda de cauciuc neopren de 30x6 mm;
- se monteaza placile de geam armat, incepand de la picatura spre coama, sprijinindu-se
in carligele agrafelor de capat;
- in cazul suprapunerii geamurilor, se monteaza intre ele cate doua agrafe de inadire la
fiecare geam;
- dupa montarea celor doua siruri de geamuri armate care se sprijina pe acelasi element
metalic, se chituieste spatiul cu chit permanent elastic;
- se aplica in lungul pantei cordonul de cauciuc;
- se monteaza dispozitivul de fixare “omega” din tabla zincata, prevazut cu gaurile
necesare de fixare (in buloane etc) si se monteaza rodeaua, saiba si piulita care strange si
etanseaza si un capacel de protectie de polietilena; distanta intre bulon pana la marginea
geamului sa fie de cca 5 mm.
Montarea usilor securit
Montarea usilor securit se face conform instructiunilor tenice de montare elaborate de
fabrica producatoare, de catre muncitori specializati.
Usile de geam securizat, avand foile de usi batante cu manere, balamale, la partea
inferioara si superioare; broasca la partea inferioara se monteaza dupa finisarea completa a
peretilor, tavanelor si pardoselilor ce sunt executate cu minim de tolerante posibile.
Conditii tehnice de calitate
- Geamurile trebuie sa aiba grosimea si calitatea prevazuta in proiect si sa corespunda
standardelor de fabricatie.
- Inainte de inceperea montajului se va verifica calitatea protectiei anticorozive a
elementelor metalice
- Taierea geamurilor pe santier si montarea acestora se va face cu scule adecvate.
- Se vor verifica: marimea rosturilor necesare pentru asigurarea unei bune etanseitati,
prevederea tuturor tipurilor de cale si garnituri elastice, umplerea cu chit a falturilor si rosturilor
fara intreruperi, cu cordon de gorime uniforma.
- Linia chitului la contactul cu geamul trebuie sa fie dreapta si paralela cu marginea
faltului. Din suprafata chitului nu trebuie sa iasa capetele tintelor de fixare.
- Baghetele de lemn sau metalice trebuie sa fie bine fixate in falt cu cuie sau suruburi
care vor avea capetele la nivelul fetei superioare a baghetei. Baghetele se vor vopsi in culoarea
cercevelei si va acoperi si capetele tintelor, se vor pasui la colturi.
- La luminatoare suprapunerea geamurilor pe sprosuri trebuie sa fie de minim 25 mm;
se va controla etanseitatea montarii geamurilor prin aruncare de apa; nu se admite patrunderea
apei.
- Geamurile armate la luminatoare si baghetele la tamplaria mecanica vor fi fixate cu
toate elementele de prindere precizate.
- Buloanele la luminatoare vor fi sudate de talpa de metal, perpendicular pe planul in
care se aseaza geamurile. Zonele filetate ale buloanelor, piulitele si rondelele nu vor fi vopsite.
- Suruburile mecanice vor fi introduse perpendicular pe orificiul filetat, iar capul lor va fi
la nivelul baghetei.
- Suprafetele geamurilor vor fi curatate, fara urma de chit, grasime sau vopsea.
- La receptia lucrarilor se va verifica respectarea prevederilor documentatiei tehnice;
executia necorespunzatoare calitatii conduce la refacerea sau remedierea lucrarilor
DOCUMENTE SIMILARE
0
Alcatuirea peretilor din zidarie UTILIZAREA BETOANELOR DE INALTA

REZISTENTA LA PODURI
Constructii
NORMATIV pentru executia tratamentelor din
+ Font mai mare | - Font mai mic anrobate bituminoase cu granulozitate discontinua
Tamplarie - GLAFURI PENTRU FERESTRE
Elemente structurale si tipuri de structuri
Calculul stalpilor
Alcatuirea peretilor din zidarie
LUCRARI DE TERASAMENTE
1 Pereti portanti sau de umplutura Clasificarea fronturilor la apa
Legea autorizarii executiei constructiilor
MODERNIZARE STRAZI LOCALITATEA

SLOBOZIA – JUD IALOMITA
DEFECTELE LEMNULUI

a/ b/ c/ d/
Fig. 27 Alcatuirea peretilor portanti sau de umplutura; a- zidarie din caramida plina; b- zidarie din
caramida cu goluri verticale; c- zidarie din blocuri cu goluri verticale de 290x240x138 (188); d- zidarie din
blocuri cu goluri verticale de 365x180x138; e- zidarie din caramizi si blocuri cu goluri orizontale de
290x240x138 (188) mm (linia punctata reprezinta rosturile din randurile alaturate iar linia groasa este
linia de tesere)
2 Pereti despartitori
a/ b/ c/
Fig.28 Alcatuirea peretilor despartitori; a - zidarie de caramida plina asezata pe cant; b - zidarie de
caramida plina asezata pe lat; c - zidarie din blocuri ceramice cu goluri orizontale de
200x135x290 mm asezata pe lat (linia punctata reprezinta rosturile alaturate, iar linia groasa este linie
de tesere).
3 Legaturi la colturi

a/ b/ c/

d/ e/ f/

g/ h/ i/

j/ k/ l/
Fig.29 Alcatuirea legaturilor la colturi; a, b, c, d, e, f, g, h, i, j - colturi de pereti din caramizi pline sau
caramizi si blocuri cu goluri verticale; k, l, m, n, o- colturi de pereti din caramizi si blocuri cu goluri
orizontale
4 Legaturi la ramificatii de pereti din caramizi pline sau caramizi si blocuri cu goluri verticale
a/ b/
c/ d/

e/ f/

g/ h/

k/ l/
Fig. 30 Alcatuirea legaturilor la ramificatii de pereti din caramizi pline sau caramizi si blocuri cu goluri
verticale (a…l)
5 Legaturi la ramificatii de pereti din caramizi si blocuri cu goluri orizontale
a/ b/
Fig. 31 Alcatuirea legaturilor la ramificatii de pereti din caramizi si blocuri cu goluri orizontale
6 Legaturi la intersectii de pereti din caramizi pline sau caramizi si blocuri cu goluri verticale

a/ b/

c/ d/

e/ f/

g/ h/
Fig. 32 Alcatuirea legaturilor la intersectii de pereti din caramizi pline sau caramizi si blocuri cu goluri
verticale (a…h)
CAIET DE SARCINI PERETI DOCUMENTE SIMILARE
DESPARTITORI SI PLACAJE DIN
GIPSCARTON SAU 0
CIMENTCARTON COORDONARE DIMENSIONALA SI MODULARA
MODELE SCARI
Constructii Analiza statica-Grinda cu zabrele
PROIECTAREA COMPOZITIEI BETOANELOR CU
+ Font mai mare | - Font mai mic DENSITATE NORMALA
Pereti de compartimentare - Instalatii / Racorduri
MATERIALE - Elemente pentru zidarie
ELEMENTE SI DETALII ALE CONEXIUNII INTRE
SISTEMUL CLADIRE SI INSTALATII SI
ECHIPAMENTE
CAIET DE SARCINI PERETI CAIET DE SARCINI PENTRU PARDOSELI
DESPARTITORI SI PLACAJE DIN INCLUSIV STRATURILE SUPORT SI
RACORDARILE CU SUPRAFETELE VERTICALE
GIPSCARTON SAU CIMENTCARTON
PROCES-VERBAL DE RECEPTIE LA
TERMINAREA LUCRARILOR
0.0. Acest capitol cuprinde specificatii CIMENTURI CARPATCEMENT CU
pentru peretii despartitori si placaje sau APLICABILITATE IN DOMENIUL RUTIER
masti instalatii din gipscarton si
cimentcarton.
Play
Unmute
Loaded: 1.01%
Fullscreen
1.0. Materiale si produse
Materialele ce urmeaza a fi folosite pentru realizarea lucrarilor descrise in acest capitol sunt cele
recomandate de furnizor (Knauf) :
elemente de ghidaj si montanti din profile de tabla galvanizata de dimensiunile

corespunzatoare inaltimii, respectiv tipului de lucrare
panouri de gipscarton de 12,5 mm grosime normale, rezistente la foc sau la

umezeala
panouri de ciment carton de 15 mm grosime
vata minerala 40 mm (sau 50 mm rezistenta la foc)

suruburi autofiletante de dimensiuni diferite
banda autoadeziva de dimensiuni diferite
banda de etansare
benzi de aluminiu, coltare, elemente de rigidizare intre foi, elemente de fixare a

obiectelor grele, cadre metalice, cadre pentru goluri (usi ferestre), etc
ipsos special pentru rectificare, respectiv ceresit pentru rectificarea peretilor in

zone umede ce urmeaza a fi placati cu faianta, etc
Peretii despartitori sunt de urmatoarele tipuri:
pereti despartitori formati din cate 2 foi de gipscarton normale pe fiecare fata si
vata minerala pe schelet de tabla zincata 50 mm, la interaxul corespunzator
inaltimii, fixate pe elemente de ghidaj din profile de 50 mm la tavan si
pardoseala, cu toate materialele necesare montajului si finisarea pe fetele
vazute conform tehnologiei.
pereti despartitori formati din 2 foi de gipscarton normale pe o fata si doua foi
rezistente la umezeala pe cealalta fata si vata minerala pe schelet de tabla
zincata 50 mm, la interaxul corespunzator inaltimii, fixate pe elemente de
ghidaj din profile de 50 mm la tavan si pardoseala, cu toate materialele
necesare montajului si finisarea pe fetele vazute conform tehnologiei.
pereti despartitori formati din 2 foi de gipscarton normale pe o fata si o foaie de

ciment carton pe cealalta fata si vata minerala pe schelet de tabla zincata
50 mm, la interaxul corespunzator inaltimii, fixate pe elemente de ghidaj din
profile de 50 mm la tavan si pardoseala, cu toate materialele necesare
montajului si finisarea pe fetele vazute conform tehnologiei.
pereti despartitori formati din doua placari cu 2 foi de gipscaton rezistente la

umezeala sau cimentcarton fiecare pe schelet de tabla zincata 50 mm
grosime fixate pe elemente de ghidaj din profile de 50 mm la tavan si
pardoseala si un strat de vata minerala, distantate intre ele la 10-20-30 cm
pentru trecerea instalatiilor, cu toate materialele necesare montajului. Intre
cele doua placari se monteaza elemente de rigidizare din loc in loc.
placari din 2 foi de gipscarton normale si vata minerala pe schelet de tabla

zincata 50 mm, la interaxul corespunzator inaltimii, fixate pe elemente de
ghidaj din profile de 50 mm la tavan si pardoseala, cu toate materialele
necesare montajului si finisarea pe fetele vazute conform tehnologiei. (in loc
de tencuieli la pereti)
placari din 1 foaie de cimentcarton si vata minerala pe schelet de tabla zincata
50 mm, la interaxul corespunzator inaltimii, fixate pe elemente de ghidaj
din profile de 50 mm la tavan si pardoseala, cu toate materialele necesare
montajului si finisarea pe fetele vazute conform tehnologiei. (in loc de
tencuieli la pereti bai)
placari din 2 foi de gipscarton rezistente la umezeala si vata minerala pe schelet

de tabla zincata 50 mm, la interaxul corespunzator inaltimii, fixate pe
elemente de ghidaj din profile de 50 mm la tavan si pardoseala, cu toate
materialele necesare montajului si finisarea pe fetele vazute conform
tehnologiei. (in loc de tencuieli la pereti bucatarii)
placari din 1 foaie de gipscarton lipita, cu toate materialele necesare montajului

si finisarea pe fetele vazute conform tehnologiei. (in loc de tencuieli la pereti)
In conformitate cu detaliile din proiect se pot folosi si alte tipuri cum ar fi pereti sau placari cu foi de
gipscaton rezistente la foc la centrale termice sau placari la spaleti cu 1 foaie de gipscarton si vata
minerala pe profile galvanizate de 30mm.
Caracteristici tehnice minime:
Peretii de 10 cm cm vor avea o rezistenta la foc de minimum 45 minute si vor asigura o izolatie
acustica de minimum 46 dB. Conform specificatiilor din planuri se vor folosi foi de gipscarton
rezistente la foc si sau umezeala dupa caz.
Pentru montarea obiectelor sanitare se vor utiliza elemente speciale din structura din
otel zincat de 2 mm grosime tip Knauf. Elementele usoare se monteaza cu accesorii
speciale adecvate tehnologiei.
Usitele de vizitare se vor executa conform tehnologiei Knauf, pe baza indicatiilor din proiect si al
tabloului de trape de vizitare(DV). Se placheaza identic cu peretii in care se afla.
Produsele vor avea in mod obligatoriu agrementele tehnice romanesti si certificatele de conformitate
a calitatii.
2.0. Aprovizionare, transport, depozitare
Aprovizionarea se va face in conformitate cu specificatiile din proiect. Transportul si depozitarea se

vor face cu atentie pentru a se evita deteriorarea panourilor
3.0. Executia si verificarea calitatii
Executia se va face conform cu tehnologia specifica, urmarind o calitate superioara din punct de
vedere al aspectului si al rezistentei in exploatare.
La trasare si montaj se va tine seama de deschiderile de usi, pentru care se monteaza profile
speciale Knauf de bordare. Fixarea profilurilor U de pardoseala si tavan cu partea mediana rigida
presata pe un suport cu rol de etansare (in prealabil pe partea mediana a profilurilor U se aplica
banda autoadeziva de polietilena. Fixarea panourilor de structura metalica se face cu suruburi
autofiletante la cel mult 30 cm unul de altul. Suruburile de fixare trebuie sa fie mascate, astfel incit
sa rezulte o suprafata continua, fara distrugerea cartonului care acopera panoul.
Colturile se acopera cu benzi de aluminiu sau coltare intercalate intre straturi de banda.
Imbinarea se face prin aplicarea benzii speciale care trebuie sa acopere perfect si
ultimele imperfectiuni.
Peretii realizati din panouri gipscarton vor fi in mod obligatoriu ancorati de structura de rezistenta a
cladirii (beton sau structura metalica) sau de peretii despartitori de alt tip cu care se intersecteaza.
Se va verifica asamblarea corecta a montantilor si elementelor de ghidaj, etanseizarea si finisarea

panourilor.
Fetele panourilor trebuie sa aiba aspectul comparabil cu gletul fin de ipsos, pregatit pentru
vopsitorie, in incaperile unde sunt indicate vopsitorii la pereti
Colturile trebuie sa fie acoperite cu benzi sau coltare, pentru a realiza muchii perfecte.
Se va verifica planeitatea si verticalitatea, nu se admit denivelari mai mari de 1 mm/mp, respectiv 1

mm/ml.
Se va acorda atentie montarii celei de-a doua foi de gipscarton astfel incat sa se creeze un nut asa
cum rezulta din detaliile proiectului.
Decontarea se face la metru patrat de panou de gipscarton, conform listelor de cantitati, incluzind
montantii, elementele de ghidaj, izolatia din vata minerala, benzile de etansare, toate accesoriile
pentru montaj. In pretul pe metru patrat vor fi incluse si elementele de bordare a golurilor sau de
fixare a obiectelor grele, elementele de rigidizare intre placarile ghenelor, usitele de vizitare tip
Knauf, etc. daca nu sunt evidentiate separat.
CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTAREA IZOLATIILOR TERMICE LA

EXTERIOR
Constructii
+ Font mai mare | - Font mai mic
DOCUMENTE SIMILARE
2
Fosa septica de sedimentare si separare

MARCAJE RUTIERE
EXECUTAREA IZOLATIILOR TERMICE LA
EXTERIOR Unitati de masura pentru lungime - Multiplii si
submultiplii metrului
0.0. Acest capitol cuprinde specificatii PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR

pentru executarea lucrarilor de izolatii din STRUCTURALE
polistiren CONTRACT DE FORAJ (PROIECT)
TERMOIZOLARE INTERIOARA SI EXTERIOARA

cu polistiren
Ce este geamul termopan? - Avantajele geamului

LowE
REPARAREA STRUCTURILOR DE REZISTENTA

DIN BETON, BETON ARMAT SI BETON
PRECOMPRIMAT
Tencuielile si vopsitoriile se executa MARCI DE EMAILURI - CUNOASTERE,

INCERCARE, UTILIZARE, PREFERINTA
conform capitolelor specifice
Auditul energetic - Certificarea energetica a
1.1. Izolatii din polistiren cladirilor
Dupa natura suportului pe care se executa

izolatiile sunt:
pe elemente de beton, (diafragme,

grinzi si stilpi), de 8 cm grosime, puse in cofrag sau fixate cu adeziv si dibluri
conexpan
pe zidarie, de 8 cm grosime fixate cu adeziv si dibluri conexpan
la rosturi de tasare intre tronsoane, in grosime de 5 sau 10 cm, cu rol de cofrag pierdut
la fundatii si socluri, cu rol de izolatie sau cofrag pierdut
sub placa de la parter la cladiri fara subsol
Polistirenul care formeaza inchiderea cladirii, se acopera cu plasa de pvc, fixata cu dibluri conexpan
4 bucati la metru patrat, peste care se tencuieste cu mortar decorativ tip Baumit colorat sau se
aplica placaje, conform specificatiilor din proiect.
Polistirenul care joaca si rol de cofrag pierdut (la placile de beton, la rosturi de tasare sau la fundatii)
se protejeaza cu hartie kraft pentru a impiedica absorbtia apei din beton).
1.2. Materiale
Materialele utilizate vor fi agrementate tehnic si vor avea certificate de calitate.
polistiren epandat ignifugat de fatada EPS grosime 8 cm, 18 kg/mc
polistiren extrudat la soclu sau sub placa, XPS grosime 8 cm, 30 kg/mc
polistiren expandat ignifugat la rosturi grosime 5 sau 10 cm, 18 kg/mc
adeziv pentru spaclu (lipire placi termoizolante) (5 kg/mp)
dibluri din plastic 95 mm (6 buc/mp)
profile din aluminiu (nuturi), montate cu dibluri
profil de soclu cu lacrimar, din aluminiu, montat cu dibluri
profil de colt, din aluminiu cu aripi din plasa de fibra de sticla
1.3. Controlul si pregatirea stratului suport
Se va efectua un control al suprafetelor ce urmeaza a fi izolate:
- betonul si zidaria trebuie sa fie uscate
- toate lucrarile a caror executie simultana sau ulterioara ar provoca deteriorarea tencuielilor sa fie
terminate
- suprafetele sa fie curate, fara pete de decofrol, ulei, vopsea, lacuri, etc.
- suprafetele vor fi rigide, plane (+/- 5 mm/m), uscate, rugoase si sa nu prezinte abateri de la
verticalitate si planeitate. Abaterile se vor rectifica prin cioplirea proeminentelor sau cu tencuieli de
uniformizare.
1. Lucrari ce trebuiesc executate inainte de izolatii:
lucrari de zidarie
eventuale instalatii electrice, sanitare, incalzire ce urmeaza a ramine ingropate (inclusiv

probele de functionare)
montarea instalatiilor exterioare a caror executie ar putea afecta finisajul

montarea confectiilor metalice inglobate pentru inchiderea rosturilor la fatada sau
fixarea parapetilor de balcon
montarea tocurilor si protejarea acestora
montarea diblurilor si ghermelelor, unde e cazul
montarea hidroizolatiilor, unde este cazul (socluri)
executarea invelitorii si probarea etanseitatii
montarea plasei de fatada, respectiv a prelatelor in partea superioara a schelei, pentru

protejarea impotriva soarelui si a ploii
1.5. Conditii tehnice de calitate
se verifica si se receptioneaza ca lucrari ascunse straturile suport - zidaria respectiv

betonul.
se verifica existenta agrementelor tehnice pentru executia lucrarilor si produse
se verifica existenta certificatelor de calitate pentru materialele ce urmeaza a fi introduse

in opera (respectiv a fiselor cu indicarea caracteristicilor tehnice ale produselor)
Pentru lipirea placilor termoizolante se foloseste adezivul de spaclu (mortar uscat, gata
preparat in saci de 40 kg). Se toarna continutul sacului in apa curata (10 l apa/sac) si se
amesteca cu mixerul pina se obtine o pasta omogena; se lasa in repaos 5 minute pentru
maturare, dupa care se mai amesteca lent inca minimum 2 minute. Prepararea se poate face
si in betoniere, cu respectarea dozajului de apa si a timpilor de malaxare si maturare.
Se monteaza profilul de soclu cu dibluri metalice. Se aplica adezivul pentru spaclu pe

marginea placilor si in minimum 3 puncte interioare. Primul rind de placi se reazema pe
profilul de soclu. Dupa o aranjare si apasare corecta a placilor se obtine o suprafata plana.
In rosturile si spatiile libere dintre placi nu se va aplica adezivul de spaclu pentru a nu forma
punti termice. Placile izolante pentru glafuri, intradosuri si buiandrugi se aplica dupa
montarea placilor de fatada. Marginile placilor, care depasesc colturile fatadei se vor taia
dupa minimum 24 ore de la lipire. Placile se aseaza cu rosturile tesute, obligatoriu, inclusiv la
colturile cladirii.
Pentru asigurarea unei ancorari mecanice suplimentare, placile termoizolante se fixeaza cu

dibluri de plastic tip IDK-T (3 dibluri/ placa, la 24 ore dupa lipirea placilor. La colturile cladirii
se vor adauga minimum 2 dibluri pe placa, dispuse in interiorul unei fisii cu latimea de
maximum 40 cm de la muchie. Diblurile trebuie sa patrunda in zidarie minimum 45 mm, iar
in beton 35 mm. Talerele diblurilor trebuie ingropate pina la fata exterioara a placilor de
polistiren. Adinciturile de la nivelul capetelor diblurilor se vor netezi cu adeziv pentru spaclu
cu minimum 12 ore inainte de spacluirea placilor termoizolatoare.
Soclurile se placheaza dupa realizarea hidroizolatiilor verticale, acolo unde sunt prevazute, cu
polistiren extrudat de soclu, fixat de asemenea conform tehologiei furnizorului.
1.7. Receptia lucrarilor
Receptia se face pe baza urmatoarelor verificari:
aderenta fata de stratul suport, modul de fixare
planeitatea si linearitatea muchiilor
dimensiunea, calitatea si pozitiile elementelor decorative (solbancuri, briie, cornise)
Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari si se fac cite una la cel putin 100
mp.
DOCUMENTE SIMILARE
1
REGULI SI CONDITII PRIVIND
OCUPAREA TERENURILOR CU ALTIMETRIE TOPOGRAFICA - Instrumente de
CONSTRUCTII nivelment
PROIECT REPARATII SI CONSOLIDARI

Constructii Consolidarea constructiei existente P+M in vederea
modificarii intr-o constructie P+1E
RELEVEUL
INSTALATII DE BALAST - SANTINA
HOTARIRE Nr. 272 din 14 iunie 1994 pentru

aprobarea Regulamentului privind controlul de stat
REGULI SI CONDITII PRIVIND al calitatii in constructii
OCUPAREA TERENURILOR CU
GEALAN - Forta traditiei si a experientei
CONSTRUCTII
DEFECTELE LEMNULUI
Coeficientul global de izolare termica
Play Proprietati mecanice ale zidariilor
Unmute Metale folosite in constructii
Loaded: 1.01%
Fullscreen
Cea mai mare parte a regulilor si conditiilor privind ocuparea terenurilor cu constructii se gasesc
consemnate in Regulamentul General de Urbanism (RGU). Practic, acesta din urma este un sistem unitar
de norme tehnice si juridice, folosit pentru:
fundamentarea documentatiilor de amenajarea teritoriului si urbanism (detaliaza articolele

RGU, diferentiat in functie de conditiile specifice fiecarei localitati sau zone ale acesteia);
stabilirea conditiilor de autorizare a executarii constructiilor pana la aprobarea planurilor

urbanistice generale si a regulamentelor aferente acestora.
Regulile si conditiile cele mai importante se refera la urmatoarele categorii de probleme:
modul de ocupare a terenurilor;
siguranta constructiilor si apararea interesului public;
amplasarea constructiilor;
echipare tehnico-edilitara;
dimensiunile terenului si ale constructiilor;
parcaje, spatii verzi si imprejmuiri.
De la aceste reguli sunt exceptate constructiile cu caracter militar si special.
MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR
Regulile de baza privind modul de ocupare a terenurilor au in vedere, in primul

rand, pastrarea integritatii mediului si protejarea patrimoniului natural si construit. Terenurile
avute in vedere in RGU se gasesc in urmatoarele perimetre: intravilan , extravilan , suprafete
impadurite, resurse a subsolului, resurse de apa, zone cu valoare peisagistica si zone naturale
protejate, zone construite protejate.
Terenuri agricole din intravilan
Autorizarea executarii constructiilor pe aceste terenuri este permisa pentru toate tipurile de
constructii si amenajari specifice localitatilor, urmarindu-se urmatoarele obiective:
completarea zonelor centrale, avand prioritate institutiile publice si serviciile de interes
general;
valorificarea terenurilor din zonele echipate cu retele tehnico-edilitare;
amplasarea constructiilor si a lucrarilor tehnico-edilitare aferente acestora in ansambluri

compacte.
Prin autorizatia de construire, terenurile agricole din intravilan se scot din circuitul agricol,
temporar sau definitiv.
Normele pentru ocuparea rationala a terenului localitatilor se stabilesc prin adaptarea la

conditiile locale a prevederilor RGU si devin parte integranta a regulamentelor locale de
urbanism.
In aceste conditii, regulamentele locale de urbanism contin urmatoarele prevederi:
Utilizari permise
Toate tipurile de constructii si amenajari care indeplinesc conditiile impuse de lege.
Utilizari permise cu conditii
Constructii in localitati situate in zone protejate datorita sensibilitatii zonelor geografice in care sunt amplasate (litoral, zone
montane, rezervatii ale biosferei, rezervatii de arhitectura).
Constructii amplasate in vecinatatea obiectivelor speciale ale MApN, MAI, SRI, in zona de frontiera etc.
Utilizari interzise
Pe terenurile care au fost rezervate pentru obiective de utilitate publica prin documentatii

aprobate se interzice autorizarea constructiilor cu caracter definitiv, pentru alte obiective.
Terenuri agricole din extravilan
Intrucat terenurile agricole, mai ales cand sunt de calitate superioara (clasa I si II), reprezinta
resursa naturala necesara vietii, exista interdictii si conditionari privind construibilitatea lor. In acest
sens, Legea fondului funciar nr. 18/1991 si Legea nr.50/1991 limiteaza posibilitatile autorizarii
constructiilor in extravilan, luandu-se urmatoarele decizii:
Utilizari permise
constructiile care servesc activitatilor agricole (adaposturi pentru animale si spatii de depozitare a
recoltelor si utilajelor agricole), fara a primi o delimitare ca trup al localitatii;
lucrarile de utilitate publica de interes national sau local (cai ferate, sosele de importanta
deosebita, linii electrice de inalta tensiune, forarea si echiparea sondelor, lucrarile de
exploatare a titeiului si gazului, conducte magistrale de transport gaze si petrol, lucrari de
gospodarire a apelor si de amenajare a surselor de apa), pe baza unor documentatii specifice,
aprobate de organismele competente conform legii.
retelele tehnico-edilitare se amplaseaza, de regula, grupat, in imediata apropiere a cailor de

comunicatie;
constructiile care prin natura si destinatie nu pot fi incluse in intravilan, vor ocupa cat mai putin
teren (pentru a evita prejudicierea activitatilor agricole) si se vor aproba in urma obtinerii
acordului de mediu;
constructiile civile amplasate la o distanta mai mica de 2.400 m de limita obiectivelor speciale
apartinand MAPN, MAI si SRI vor fi realizate in conformitate cu prevederile H.G.R. nr. 62/1996
si Ordinul nr. 34/N/M.30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MApN, MI, SRI.
Utilizari interzise
nu se admit constructii pe terenuri de clasa I si II de calitate, terenuri amenajate cu lucrari de

imbunatatiri funciare sau plantate cu vii si livezi.
Suprafete impadurite
Fondul forestier[4], proprietate publica sau privata, reprezinta o avutie nationala. Reducerea
suprafetelor impadurite este interzisa prin lege, datorita valorii economice si ecologice a acestora.
Prevederile regulamentelor de urbanism urmaresc diminuarea tendintelor de ocupare cu

constructii a terenurilor silvice prin defrisari succesive, fenomen intalnit la marginea statiunilor turistice
sau in luminisuri si poieni pe versantii impaduriti.
Pe baza acestor prevederi pot fi luate urmatoarele decizii ce vin in sprijinul protectiei suprafetelor
impadurite:
Utilizari permise
Lucrari de utilitate publica de interes national si local prevazute de Legea nr. 26/1996 - Codul
silvic.
Constructii si amenajari specifice sectorului forestier (cantoane silvice, drumuri si cai ferate
forestiere, fazanarii, pastravarii etc.). Lucrarile trebuie sa se execute cu defrisari minime si
cu masuri de protectie impotriva riscurilor tehnologice (incendii, poluare).
Constructii pentru turism, amplasate numai la liziera padurii.
Utilizari interzise
Orice fel de constructii si amenajari cu exceptia celor prevazute de lege (Codul silvic art. 54 si art.
74).
Aprobarea de folosinta definitiva sau temporara a terenurilor forestiere in alte scopuri

decat cele silvice, permise legal, o da:
Inspectoratul silvic teritorial pentru terenuri cu suprafete sub 1 ha.
Autoritatea Publica Centrala care raspunde de silvicultura pentru terenuri cu suprafete pana la

50 ha.
de la Guvern, pentru terenuri cu suprafete mai mari de 50 ha.
De regula, ocuparea definitiva a terenurilor forestiere se face pe baza de schimb.

Terenurile preluate trebuie sa fie apte impaduririi si echivalente ca suprafata si bonitate.
Prin schimburile efectuate, fiecare teren dobandeste situatia juridica a celui pe care il
inlocuieste. Ambele parti sunt obligate sa inregistreze schimbarea in evidentele
cadastrale.
Resurse ale subsolului
Exploatarea resurselor subsolului se face in urma analizei complexe a prioritatilor de optiune, in cazul existentei in acelasi
perimetru a doua sau mai multe substante minerale utile si a evaluarii avantajelor economice obtinute, in raport cu daunele pe
care operatiunile specifice le pot aduce mediului natural si asezarilor umane.
In zonele cu resurse ale subsolului identificate, in care sunt cunoscute viitoarele perimetre de
exploatare si a celor de protectie ale acestora, autorizatia de construire se emite cu avizul Agentiei
Nationale pentru Resurse Minerale.
In privinta construibilitatii terenurilor care contin resurse ale subsolului se pot lua urmatoarelor
decizii:
Utilizari permise
Constructii industriale necesare exploatarii, prelucrarii si transportului resurselor identificate ale

subsolului.
lucrari ingineresti necesare protectiei perimetrelor de exploatare (indiguiri, devieri de cursuri

de ape, consolidari de maluri etc.).
lucrarile de explorare si exploatare din zonele cu resurse identificate in intravilanul localitatii
vor face obiectul unui studiu de impact, inclusiv urbanistic.
Utilizari interzise
Orice fel de constructii cu caracter definitiv.
Autoritatea centrala cu atributii in acest domeniu este Agentia Nationala pentru Resurse

Minerale care:
transmite Consiliilor judetene zonele care contin resurse identificate ale subsolului;
avizeaza autorizatiile de construire pe asemenea terenuri.
Constructiile din afara perimetrelor de protectie sau a pilierului de siguranta se vor
autoriza daca se iau masuri suplimentare de protectie. In acest scop sunt necesare studii de
specialitate pentru identificarea degradarii terenurilor, modificarea structurii geomorfologice,
distrugerea echilibrului fizic si hidrogeologic al rocilor, surpari, scufundari, precum si poluare
complexa (apa, aer, sol) datorata depozitelor de steril.
Resurse de apa
Utilizari permise
In albiile minore[5] ale cursurilor de apa si ale cuvetelor lacurilor se autorizeaza numai platforme
meteorologice, captari de apa, lucrari pentru prevenirea si combaterea actiunii distructive a apelor,
lucrari de poduri, cai ferate si drumuri de traversare.
Lucrari de poduri, lucrari necesare cailor ferate si drumurilor de traversare a cursurilor de apa, cu
conditia asigurarii masurilor de aparare impotriva inundatiilor, a masurilor de prevenire a deteriorarii
calitatii apelor si cu respectarea zonelor de protectie a malurilor si a lucrarilor de gospodarire a apelor si
platformelor meteorologice.
Utilizari interzise
Orice fel de constructie in zonele de protectie severa[6] a platformelor meteorologice si ale

captarilor de apa.
Zonele de protectie sanitara se delimiteaza de catre autoritatile administratiei publice
judetene si a municipiului Bucuresti, pe baza avizului organelor de specialitate ale administratiei
publice.
Zone cu valoare peisagistica si zone naturale protejate
Reglementarile pentru terenurile din aceasta categorie precizeaza conditiile de autorizare a

constructiilor cu respectarea masurilor de protectie a mediului inconjurator in zonele delimitate ca
atare, fapt ce conduce la luarea urmatoarelor decizii:
Utilizari permise
Lucrari de utilitate publica de interes national sau local, autorizate in cazuri exceptionale.
In zonele naturale protejate de interes national delimitate prin studii de specialitate si

documentatii de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate, constructiile se autorizeaza cu avizul
conform al MLPAT si MAPPM.
Prescriptiile se stabilesc in functie de regimul de protectie instituit al zonei respective in functie de

tipurile de activitati admise in mod traditional. Aceste prescriptii vor fi continute in avizul conform al
MLPAT si MAPPM.
In zonele naturale protejate de interes local, delimitate de autoritatile administratiei publice

locale pe baza documentatiei avizate de Academia Romana, constructiile se autorizeaza cu prescriptii ce
tin seama de respectarea masurilor si normelor de protectie stabilite la nivel local. Pentru categoriile de
constructii mentionate de lege se pot cere studii de impact asupra mediului, in vederea autorizarii.
Utilizari interzise
Constructii si amenajari care, prin amplasament, functiune, volumetrie si aspect arhitectural (conformare si amplasare goluri,
raport gol-plin, materiale utilizate, invelitoare, paleta cromatica etc.) depreciaza valoarea peisajului si afecteaza echilibrul
zonelor geografice cu regim special de protectie (zone umede, zone de coasta, zone montane sau forestiere, rezervatii si
parcuri naturale etc.).
Zone construite protejate
Autorizarea executarii constructiilor in zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural

construit[9], de interes national, se face cu avizul conform al Ministerului Culturii si Cultelor si al
Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului.
Autorizarea executarii constructiilor in zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural

construit de interes local, declarate si delimitate prin hotarare a consiliului judetean, se face cu avizul
serviciilor publice descentralizate din judet, subordonate ministerelor amintite mai sus.
Autorizarea executarii lucrarilor de constructii, care au ca obiectiv cercetarea, conservarea,
restaurarea sau punerea in valoare a monumentelor istorice, se va face cu avizul Ministerului Culturii si
Cultelor.
Aplicarea prevederilor specifice acestei categorii de terenuri poate veni in sprijinul diminuarii
tendintelor de alterare a calitatii fondului construit si a coerentei ansamblurilor cu valoare de
patrimoniu cultural, prin executarea unor constructii noi sau a lucrarilor de reparatii neautorizate in
zonele delimitate cu regim de rezervatie, prin luarea urmatoarelor decizii:
Utilizari permise
Lucrari de utilitate publica de interes national pe baza documentatiilor specifice aprobate
de organele competente.
Toate tipurile de constructii compatibile cu specificul zonei in care sunt amplasate, cu
conditia respectarii prescriptiilor din avizul Comisiei Zonelor Protejate Construite, in cazul
zonelor care cuprind valori de patrimoniu cultural de interes national, declarate ca atare
(inclusiv cladiri si situri cu statut de muzeu).
In zonele cu patrimoniu construit de interes local, delimitate prin hotararea consiliului judetean
autorizarea constructiilor se face cu respectarea stricta a avizelor serviciilor publice descentralizate ale
Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si Ministerului Culturii si Cultelor.
Utilizari interzise
Orice fel de constructii si amenajari care, prin functiune, configuratie arhitecturala sau amplasament compromit aspectul
general al zonei, distrug coerenta tesutului urban existent sau afecteaza valoarea monumentului ori a zonei protejate a
acestuia.
In sprijinul masurilor de protectie a vizibilitatii obiectelor si zonelor se instituie servitutea de a nu

zidi pe un fond (non aedificandi), sau de a nu zidi decat pana la o inaltime determinata (non altius
tollendi).
2. SIGURANTA CONSTRUCTIILOR SI APARAREA INTERESULUI PUBLIC
Regulile cu privire la siguranta constructiilor si apararea interesului public se refera la

urmatoarele aspecte:
a. expunerea la riscuri naturale;

b. expunerea la riscuri tehnologice;
c. constructii cu functiuni generatoare de riscuri tehnologice;
d. asigurarea echiparii edilitare;
e. asigurarea compatibilitatii functiunilor;
f. procentul de ocupare a terenului.
2.a. Expunerea la riscuri naturale
Riscurile naturale sunt: alunecari de teren, surpari sau prabusiri de terenuri, cutremure, nisipuri
miscatoare, terenuri mlastinoase, scurgeri de torenti, eroziuni, avalanse de zapada, dislocari de stanci,
zone inundabile.
Principalele mijloace de eliminare a vulnerabilitatii constructiilor si amenajarilor fata de factorii

naturali de risc sunt:
identificarea tuturor factorilor naturali de risc;
delimitarea zonelor periculoase pentru asezarile umane;
prevederea masurilor de limitare a efectelor acestor factori.
Identificarea poate fi facuta atat prin consultarea cadastrului de specialitate intocmit prin grija
autoritatii competente, cat si prin corelarea continutului studiilor de fundamentare a documentatiilor de
urbanism (geotehnice, hidrogeologice etc.), referitoare la calitatea terenurilor sau incadrarea in zone de
riscuri naturale (zone seismice, zone de frig, alunecari de teren etc.).
Delimitarea zonelor de risc si cunoasterea detaliata a diferitelor grade de risc vor permite

stabilirea actiunilor de prevenire.
Delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale se face prin hotarare a Consiliului judetean,
respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, pe baza unor studii specifice si cu avizul
organelor specializate ale administratiei publice. In acest fel se pot stabili eventuale restrictii de
autorizare a constructiilor. Zonele delimitate se preiau in documentatiile de amenajarea teritoriului si
urbanism, iar la emiterea autorizatiei de construire pot fi luate urmatoarele decizii:
Utilizari permise
Constructii si amenajari care au drept scop limitarea riscurilor naturale (lucrari hidrotehnice
pentru atenuarea si devierea viiturilor, statii hidrometeorologice, seismice si sisteme de avertizare si
prevenire a fenomenelor naturale periculoase, sisteme de irigatii si desecari, lucrari de combatere a
eroziunii in adancime etc.).
Orice fel de constructii si amenajari cu respectarea prevederilor Legii nr. 10/1995 si a normelor si

prescriptiilor tehnice specifice, referitoare la rezistenta si stabilitatea constructiilor, siguranta in
exploatare si igiena si sanatatea oamenilor, in zonele friguroase, cu panza freatica agresiva.
Se admit, de asemenea, constructii cu conditia eliminarii factorilor naturali de risc prin lucrari
specifice (desecari, consolidari ale terenului etc.), aprobate de autoritatea competenta in protectia
mediului, sau alte organisme interesate.
Utilizari interzise
Constructii si amenajari in zonele expuse la riscurile naturale, precum si in alte zone in care nu
sunt posibile, sau nu sunt admise, de catre autoritatile competente in protectia mediului, lucrarile de
eliminare a factorilor de risc pentru constructii.
2.b. Expunerea la riscuri tehnologice
Sunt luate in considerare urmatoarele categorii de riscuri tehnologice:
riscuri datorate activitatilor industriale si agrozootehnice (producerea, extragerea, depozitarea

si transportul materialelor periculoase) ce pot avea ca efect poluarea apei, aerului si solului;
riscuri datorate retelelor si instalatiilor tehnico-edilitare si cailor de comunicatii (rutiere, aeriene,

navale, feroviare) ca surse de zgomot si poluare.
riscuri datorate avarierii a unor constructii si amenajari, baraje, indiguiri, viaducte etc. la

cutremure, inundatii sau fenomene meteorologice periculoase.
Regulile si din acest domeniu vin in sprijinul protejarii bunurilor publice si private prin urmatoarele
decizii privind modul de ocupare al terenurilor:
Utilizari permise
Constructii si amenajari care previn riscurile tehnologice si limiteaza efectele acestora (piliere de

siguranta, lucrari de consolidare a malurilor la exploatarile de suprafata a resurselor minerale, lucrari de
marcare si reperare a retelelor de conducte si cabluri in localitati, accese pentru interventia rapida in caz
de incendii sau explozii etc.).
Toate tipurile de constructii, cu conditia respectarii:
servitutilor de utilitate publica pentru retele tehnico-edilitare, cai de comunicatie, explorarea si

exploatarea resurselor subsolului, apararea tarii, ordinea publica si siguranta nationala;
exigentelor Legii nr. 10/1995 privind rezistenta, stabilitatea, siguranta in exploatare, rezistenta
la foc, protectia impotriva zgomotului, sanatatea oamenilor si protectia mediului.
Utilizari interzise
Toate tipurile de constructii amplasate in zonele de protectie stabilite prin norme sanitare si de
protectie a mediului, ale unitatilor industriale, agricole sau de alta natura, in zonele de servituti legal
instituite pentru lucrarile publice generatoare de riscuri tehnologice, in vecinatatea depozitelor de
combustibil si materiale explozibile etc.
2.c. Constructii cu functiuni generatoare de riscuri tehnologice
Autorizarea executarii constructiilor care, prin natura si destinatia lor, pot genera riscuri
tehnologice se face numai pe baza unui studiu de impact[10].
Obiectivele si activitatile care sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului
pentru eliberarea acordului de mediu sunt cuprinse in Anexa 2 la Legea nr. 137/1995 (completata prin
Legea nr. 159/1999).
Pentru constructiile generatoare de riscuri tehnologice se solicita autorizatia de construire in

conformitate cu conditiile impuse prin acordul de mediu.
Utilizari permise
Orice fel de constructii si amenajari care au ca scop diminuarea sau eliminarea riscurilor
tehnologice.
Constructiile si amenajarile care indeplinesc conditiile de realizare si functionare conform

cerintelor de mediu si sunt compatibile cu functiunea stabilita pentru zona respectiva prin
documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate conform legii.
Utilizari interzise
Constructiile si amenajarile generatoare de nocivitati, incompatibile cu functiunea dominanta

stabilita pentru zona respectiva.
2.d. Asigurarea echiparii edilitare[11]
In conformitate cu competentele legale, autoritatile administratiei publice locale sunt obligate sa

coreleze dezvoltarea localitatilor cu programele de echipare edilitara.
Extinderea retelelor edilitare existente sau a capacitatii acestora, care nu pot fi finantate din
bugetele locale, se va putea realiza prin finantarea totala sau partiala de catre investitorii interesati.
In cazul unor investitii (parcelari, ansambluri de locuinte, constructii de mari dimensiuni etc.) care
implica cheltuieli mari pentru echiparea edilitara, pe care autoritatea publica locala sau investitorul nu le
pot acoperi, iar lucrarile nu beneficiaza de fonduri de la bugetul de stat sau de alte surse de finantare,
autorizarea executarii constructiei se va face numai dupa asigurarea surselor de finantare necesare.
Autorizarea executarii constructiilor in corelare cu posibilitatile de realizare a echiparii edilitare se

va face in urmatoarele conditii:
Utilizari permise
Orice constructii si amenajari care se pot racorda la infrastructura edilitara existenta cu

capacitatea corespunzatoare, sau pentru a carei extindere sau realizare exista surse de finantare
asigurate de:
administratia publica;
investitorii interesati;
atrase legal.
Utilizari admise cu conditii
Constructiile vor fi executate dupa stabilirea, prin contract prealabil, a obligatiei efectuarii
lucrarilor de echipare edilitara aferente (in parte sau total), de catre investitorii interesati.
Utilizari interzise
Orice constructii care prin dimensiuni, destinatie si amplasare fata de zonele cu echipare tehnico-
edilitara presupun cheltuieli ce nu pot fi acoperite de nici unul dintre factorii interesati.
Autorizarea construirii, dupa stabilirea conditiilor contractuale de realizare a lucrarilor edilitare de

catre investitorii interesati, se va face numai in cazul in care terenul este construibil si exista conditii de
asigurare a echiparii edilitare necesare.
2.e. Asigurarea compatibilitatii functiunilor
La nivelul unui teritoriu sau localitati prin documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului se
stabilesc zonele functionale omogene, precum si functiunile dominante si complementare ale acestora
constatate (admisibile) sau propuse. De asemenea, se reglementeaza modalitatile de construire la
nivelul fiecarei zone functionale si se stabilesc masurile de eliminare a disfunctionalitatilor (diminuarea si
eliminarea factorilor de risc, de poluare, protectia zonelor si cladirilor valoroase etc.).
Din analiza teritoriului urban rezulta ca acesta are rareori un tesut cu caracter omogen, datorita
existentei intr-o anumita zona a unei singure functiuni. In plus, tesutul urban specializat poate prezenta
configuratii diferite in cadrul aceleiasi categorii functionale (cazul zonelor rezidentiale, cu diferite tipuri
de locuire), ceea ce conduce in procesul de elaborare a documentatiilor de amenajare a teritoriului si a
celor de urbanism la impartirea teritoriului, in zone si subzone functionale.
In urma efectuarii acestei analize trebuie precizate:
functiunile dominante ale zonelor urbane;
functiunile complementare ale acestora (compatibile);
disfunctiile si incompatibilitatile;
necesitatile de delimitare a unor subzone functionale care prezinta configuratii distincte ale
tesutului urban.
In Regulamentul general de urbanism sunt prezentate, in principal, recomandari de amplasare a

institutiilor si serviciilor de interes public.
In activitatea de autorizare a acestora se intalnesc trei posibilitati distincte, datorate destinatiei

constructiilor si conditiile specifice de functionare:
Amplasarea in interiorul zonelor rezidentiale sau al altor zone urbane, dupa caz, ca functiune
complementara.
Amplasarea in zone cu functiuni complexe (zonele centrale si zonele mixte, reprezentate de

regula de centrele de cartier ale localitatilor mai mari de 30.000 de locuitori, ce prezinta
subdiviziuni teritoriale cu caracteristici distincte);
Amplasarea in zone sau subzone specializate, destinate institutiilor si serviciilor de interes

public, ce prezinta omogenitate functionala si care cuprind unitati apartinand aceleiasi
categorii. Ele pot fi localizate pe teritoriul care constituie trupul principal al localitatii, sau
pe suprafata altor trupuri ale intravilanului (campusuri universitare, zone de tratament sau
de odihna in cadrul statiunilor balneo-climaterice, zone cu institutii de sanatate, zone de
agrement etc.).
Respectarea conditiilor de amplasare prezentate mai sus impune urmatoarele precizari:
Constructii administrative
sediile Parlamentului, Presedintiei, Guvernului, Curtii Supreme de Justitie, Curtii

Constitutionale, Ministerelor - se amplaseaza in zona centrala a capitalei tarii;
sediile de sindicate, culte, fundatii, organizatii neguvernamentale, asociatii,

agentii, fonduri etc. - se amplaseaza in municipii, orase, resedinte de comuna,
in zona centrala sau pe principalele artere de circulatie
Constructii comerciale
Unitatile de comert alimentar de folosinta zilnica se pot amplasa si in interiorul zonelor

rezidentiale (ca functiune complementara);
Unitatile de alimentatie publica amplasate in zonele rezidentiale vor avea inscrise in autorizatia de
functionare conditii care sa asigure protectia acustica a zonelor limitrofe. Functionarea lor este
conditionata de obtinerea autorizatiei de mediu.
Serviciile industriale se amplaseaza, de regula, in interiorul zonelor industriale cu a caror activitate

sunt compatibile.
Constructii de cult
Lacasele de cult vor fi amplasate in functie de numarul de practicanti, cu avizul Secretariatului de

Stat pentru Culte.
Cimitirele sunt, de regula, amplasate la marginea localitatilor, in vecinatatea bisericilor.

Amplasarea constructiilor de locuinte fata de aceste cimitire se va face cu respectarea normelor
sanitare.
Constructii de cultura
Constructiile pentru agrement (cluburi, sali polivalente, sali de reuniune, circuri etc.) sunt
amplasate de preferinta in zona verde sau in cea de agrement.
Constructii de invatamant
Aceste constructii se amplaseaza in intravilanul localitatii, dupa cum urmeaza:
Gradinitele - in zonele rezidentiale – la o distanta maxima de parcurs de 500 m;
Scolile primare, gimnaziale, liceele, scolile postliceale, scolile profesionale – in

zonele si cartierele de locuit - la o distanta maxima de parcurs de 1000 m;
Cladirile pentru invatamantul superior se dispun in functie de conditiile si exigentele

profilului de invatamant, organizate in campusuri universitare sau izolate.
Constructii pentru sanatate
Dispensarele urbane pot fi amplasate in cladiri independente sau in cadrul unor constructii cu
functiuni compatibile.
Constructii si amenajari sportive

Stadioanele, bazele sportive si centrele de antrenament, hipodroamele, patinoarele, pistele
pentru concursuri si alte activitati sportive care creeaza mari aglomerari de persoane, se amplaseaza de
regula in zone verzi de folosinta generala, cu asigurarea:
spatiilor necesare accesului si evacuarii spectatorilor;
fluiditatii traficului;
spatiilor de parcare necesare, fara ocuparea arterelor de circulatie.
Constructii de turism
Hotelurile, motelurile, cabanele turistice, satele de vacanta, campingurile se amplaseaza, de

regula, in afara localitatilor, in zone specializate pentru turism.
Hotelurile si vilele turistice pot fi amplasate si in interiorul localitatilor, cu respectarea conditiilor

de amplasare si conformare stabilite in documentatiile de urbanism.
2.f. Procentul de ocupare a terenului (POT)
POTmax este un indicator urbanistic important. El poate fi utilizat in planificarea localitatilor,

urmarindu-se limitarea ocuparii excesive cu constructii a terenurilor in dauna spatiilor plantate.
Conditiile de amplasare in cadrul terenului pentru categoriile de constructii se vor corela cu procentele
maxime de ocupare a terenului, indeosebi pentru zona rezidentiala;
Procentul de ocupare a terenului cu constructii se va stabili prin corelare cu alte prevederi, cum ar fi:
amplasarea fata de aliniament (pentru stabilirea retragerilor fata de acesta in conformitate cu

regimul de aliniere existent sau propus);
amplasarea in interiorul parcelei (pentru stabilirea distantelor minime obligatorii fata de

limitele laterale si limita posterioara a parcelei);
accese carosabile si pietonale (pentru determinarea portiunii din suprafata parcelelor ocupate
de acestea, in cazul accesului direct sau prin servitute de trecere);
inaltimea constructiilor (pentru stabilirea configuratiei volumetrice a cladirilor si determinarea,

dupa caz, a coeficientului de utilizare a terenului luand in calcul nivelurile supraterane ale
constructiilor);
parcaje (pentru determinarea portiunii din suprafata parcelei ocupate de parcaje si garaje);
spatii verzi si plantate (pentru stabilirea procentului din suprafata parcelei ocupate de acestea,
in conformitate cu prevederile RGU);
prevederi ale Codului Civil, inscrise in Cartea funciara, cum ar fi :
> servitutea privind picatura stresinilor (obligatia proprietarului de a impiedica

scurgerea apei de ploaie de pe acoperisul sau pe terenul vecinului, poate conduce
la retragerea constructiei fata de legea proprietatii in cazul anumitor conformari
ale acoperisului).
> servitutea 'non aedificandi' (interdictia de a zidi pe un anumit fond).
Autorizarea constructiilor se va face in urma examinarii tuturor problemelor prezentate mai sus.
In situatii deosebite, determinate de specificul localitatii sau al zonelor autoritatile administratiei

publice locale, pe baza documentatiilor de urbanism aprobate, pot stabili pentru POT valori
mai mari decat cele existente in RGU.
POT se completeaza cu CUT, cu regimul de aliniere si inaltime si formeaza un ansamblu de valori

obligatorii in autorizarea executarii constructiilor.
Autorizarea executarii constructiilor se face cu conditia ca procentul de ocupare a terenului

sa nu depaseasca limitele maxime stabilite in RGU, in functie de destinatia zonei si de conditiile
de amplasare in cadrul terenului.
In functie de destinatia zonei, valorile maxime sunt:
zona centrala = 80 %;
zone comerciale = 85 %;
zone mixte = 70 %;
zone rurale = 30 %;
zone rezidentiale:
> zona exclusiv rezidentiala cu locuinte P, P+1, P+2 = 35 %;
> zona rezidentiala cu cladiri cu mai mult de 3 niveluri = 20 %;
> zona predominant rezidentiala (locuinte cu dotari aferente) = 40 %;
zone industriale:
> pentru cele existente - nu este prevazut un procent maxim de ocupare a te-

renului;
> pentru cele propuse - procentul maxim de ocupare a terenului se stabileste prin
studiul de fezabilitate.
In functie de conditiile de amplasare pe teren, pentru cateva categorii de constructii, se

prevad urmatoarele:
constructiile de invatamant – trebuie sa aiba un amplasament organizat in patru zone, a

caror dimensionare depinde de capacitatea unitatii de invatamant, dupa cum urmeaza:
> zona ocupata de constructie;
> zona curtii de recreatie, de regula asfaltata;
> zona terenurilor si a instalatiilor sportive;
> zona verde, inclusiv gradina de flori.
Pentru gradinite se va asigura o suprafata minima de teren de 22 m 2/copil, iar pentru

celelalte scoli din invatamantul preuniversitar, o suprafata minima de 20 m2/elev.
Procentul maxim de ocupare a terenului trebuie sa aiba urmatoarele valori:
terenul ocupat de constructii = 25 %;
terenul amenajat (curte recreatie si amenajari sportive, zona verde, gradina de flori) =
75 % din terenul total.
constructiile de sanatate vor fi organizate pe trei zone, dimensionate in functie de

capacitatea constructiei, dupa cum urmeaza:
> zona ocupata de constructii;
> zona accese, alei, parcaje;
> zona verde, cu rol decorativ si de protectie.
Aprecierea respectarii conditiilor de amplasare se face cu ajutorul unor indicatori

urbanistici, cum ar fi:
> circa 7,5 consultatii/an·locuitor (1 an = 280 de zile lucratoare);
> suprafata minima a terenului pentru cele trei zone functionale este de

5 m2/consultatie;
> minimum 25 m2/copil pentru crese si de 40 m2/copil pentru cresele speciale,

organizate in patru zone: constructii, spatii de joaca (nisip, bazin, plaja, gazon),
spatiu tehnico-gospodaresc, parc si alei. Procentul maxim de ocupare a terenului
pentru constructii va fi de 20 %.
Constructiile si amenajarile sportive vor avea un asemenea amplasament incat sa permita

organizarea in trei zone functionale, cu urmatoarele ponderi pentru procentul de
ocupare a terenului:
> zona pentru constructii si amenajari = 50 %;
> zona pentru spatii verzi = 30 %;
> zona pentru alei, drumuri si parcaje = 20 %.
Constructiile de cultura si alte constructii care cuprind sali de reuniuni cu minimum 200
de locuri trebuie sa indeplineasca cateva conditii, cum ar fi:
> spatiu amenajat, exterior constructiei, cu o suprafata de 0,6 m2/loc (in afara

spatiului destinat circulatiei publice);
> suprafata spatiilor verzi si a plantatiilor = 10-20 % din suprafata totala a te-

renului.
3. AMPLASAREA CONSTRUCTIILOR
Regulile de amplasare a constructiilor se refera la:
orientarea fata de punctele cardinale;
amplasarea fata de caile de comunicatie (drumuri publice, cai navigabile existente si

cursuri de apa potential navigabile, cai ferate din administratia SNCFR,
aeroporturi);
amplasarea in interiorul parcelei.
3.a. Orientarea fata de punctele cardinale
Orientarea constructiilor fata de punctele cardinale se face in vederea asigurarii urmatoarelor:
insorire (inclusiv aport termic);
iluminat natural;
perceperea vizuala a mediului ambiant din spatiile inchise (confort psihologic);

cerinte specifice legate de functionarea cladirii, la alegerea amplasamentului si stabilirea
conditiilor de construire (retrageri si orientare pentru lacase de cult, terenuri de sport,
constructii pentru invatamant si sanatate);
Insorirea constructiilor se stabileste pe baza unor calculele astronomice, determinandu-se

urmatoarele:
partile umbrite si insorite ale constructiilor;
perioada de insorire de-a lungul zilei in diverse anotimpuri;
umbrele purtate ale constructiilor noi asupra imobilelor invecinate.
Durata minima de insorire ceruta de normele sanitare este fie de 1,5 ore la solstitiul de iarna sau
de 2 ore in perioada 21 febr.-21 oct., pentru cladirile de locuit si de o ora pentru celelalte cladiri, in cazul
orientarii celei mai favorabile (sud) (fig. 1). Asigurarea duratei de insorire, in functie de solutiile
urbanistice se face prin orientarea, distantarea si dimensionarea constructiilor.
Dimensionarea elementelor care determina zona de umbra se face prin calcule trigonometrice, in
functie de dimensiunile cladirilor (H, l, L) in zilele de referinta, pentru latitudinea 45 o nord.
Iluminatul natural este asigurat de:
lumina difuza a boltii ceresti (indiferent de latitudine, anotimp sau amplasarea cladirii fata de
punctele cardinale);
radiatiile solare directe.
Confortul psihologic se realizeaza prin vizualizarea unei parti a boltii ceresti. Obturare vizibilitatii
de catre obstacole, poate fi determinata prin calcule geometrice.
Reducerea vizibilitatii cerului din interiorul incaperii si implicit posibilitatile de insorire a acestora),
se poate compensa, atunci cand functiunea constructiei o cere, prin marirea dimensiunii ferestrelor la
etajele inferioare.
Necesitatile de insorire si iluminat natural sunt foarte diferite atat de la un program arhitectural la altul,
cat si in cadrul aceluiasi program.
In acest sens, se fac urmatoarele recomandari de orientare fata de punctele cardinale ale
constructiilor cu diferite functiuni:
se dispun spre nord, nord-est sau nord-vest: depozitele, atelierele, bibliotecile, salile de
lectura, salile de expunere, laboratoarele, serviciile tehnice, bucatariile, (daca
incadrarea in zona nu permite, insorirea se va evita cu ajutorul fatadei);
spatiile pentru public si birourile trebuie sa fie insorite;
se orienteaza spre sud, sud-est, sud-vest: saloanele si cabinetele medicale, dormitoarele,

spatiile de joaca;
terenurile de sport si piscinele vor avea axa mare orientata nord-sud, cu o abatere de max.
15°-20° spre vest sau spre est;
la constructiile si amenajarile sportive vor fi luate masuri de protectie impotriva insoririi

excesive prin:
dispunerea de copertine deasupra gradenelor pentru spectatori (stadioane sau terenuri

pentru competitii);
plantatii de arbori si arbusti, cat mai uniforme ca densitate si inaltime, pe toate
laturile terenurilor pentru antrenamente, in scopul evitarii fenomenelor de
discontinuitate luminoasa;
parasolare sau geamuri termopan-reflectorizante la pereti vitrati orientati sud-vest sau

vest ai holurilor pentru public sau ai salii de sport.
Amplasarea constructiilor de locuinte trebuie facuta astfel, incat pentru toate incaperile de locuit
amplasate pe fatada cea mai favorabila (sud) sa se asigure durata minima de insorire de 1,5 ore la
solstitiul de iarna.
In cazul cladirilor de locuit colective, organizate in ansambluri, se va evita amplasarea

constructiilor pe directia est-vest, iar cand aceasta solutie nu este posibila, apartamentele se vor rezolva
cu dubla orientare.
In cazul unei parcelari, constructiile de locuinte individuale vor fi orientate astfel incat pentru cel
putin o jumatate din numarul incaperilor de locuit sa se respecte regula insoririi minime de 1,5 ore la
solstitiul de iarna.
In procedura de acordare a autorizatiei de construire, prevederile privind insorirea si confortul

psihologic sunt aplicate astfel:
amplasarea constructiei fata de aliniament (in vederea evaluarii posibilitatilor de

respectare a orientarii specifice, precum si a respectarii normelor de igiena privind
insorirea, regula D≥H);
amplasarea constructiei in interiorul parcelei (pentru evaluarea posibilitatilor de

respectare a normelor de insorire atat la nivelul parcelei cat si fata de vecinatati);
parcelarea (pentru orientarea corecta a constructiilor intr-o parcelare pe teren liber);
inaltimea constructiei (pentru respectarea normelor de insorire si de vizibilitate in cazul

constructiilor inalte).
3.b. Amplasarea fata de caile de comunicatie
b.1 Amplasarea fata de drumurile publice
Zona drumului (ampriza drumului, zona de siguranta, zona de protectie) (fig. 2) se stabileste in
functie de categoria si amplasarea drumului, dupa cum urmeaza:
in afara localitatilor
> autostrazi: 100 m;
> drumuri nationale: 44 m;
> drumuri judetene: 40 m;
> drumuri comunale: ≤ 36 m.
in localitatile urbane si rurale - se stabileste prin documentatiile de urbanism, in functie de

caracteristicile traficului actual si de perspectiva si normele tehnice in vigoare. In acest caz,
zona strazii include trotuarele si terenul cu lucrarile anexe (rigole, spatii verzi, semnalizare
rutiera, iluminat si retele publice).
Pentru autorizarea constructiilor pe terenurile din zona drumului public se aplica

urmatoarele norme:
Utilizari permise (cu avizul organelor specializate ale administratiei publice pentru lucrarile din
zonele de protectie):
constructii si instalatii aferente drumurilor publice, de servire, de intretinere si de

exploatare;
parcaje, garaje si statii de alimentare cu carburanti si resurse de energie (inclusiv

functiunile lor complementare: magazine, restaurante etc.);
conducte de alimentare cu apa, canalizare, sisteme de transport gaze, titei sau alte
produse petroliere, retele termice, electrice si de telecomunicatii.
Utilizari admise cu conditii
Constructiile si amenajarile amplasate in zonele de protectie ale drumurilor publice care:
respecta prescriptiile tehnice si reglementarile urbanistice privind functionarea, sistemul

constructiv, conformarea volumetrica si estetica;
nu afecteaza buna desfasurare a circulatiei pe drumurile publice (capacitate, fluenta si

siguranta);
asigura accesele carosabile si/sau pietonale, parcaje;
evita riscurilor tehnologice de constructie si exploatare.
Utilizari interzise
In zonele de siguranta si protectie a drumurilor sunt interzise constructiile care prin amplasare,
configuratie sau exploatare impiedica buna desfasurare a traficului sau prezinta riscuri de accidente
(sisteme de transport gaze, titei, produse petroliere, energie electrica etc.). In aceasta categorie intra si
panourile independente de reclama publicitara din zona autostrazilor.
b.2 Amplasarea fata de caile navigabile existente si cursurile de apa potential
navigabile[12]
In zona cailor navigabile si a cursurilor de apa potential navigabile se pot autoriza, cu avizul
conform al Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, urmatoarele lucrari:
constructii si instalatii aferente cailor navigabile (deservire, intretinere, exploatare si

siguranta navigatiei);
constructii pentru obiective portuare: fronturi de acostare, platforme de depozitare,

drumuri de circulatie, cladiri, constructii hidrotehnice pentru santierele navale, gari
fluviale si alte lucrari similare;
traversari sau subtraversari ale cailor navigabile: poduri, amenajari hidroenergetice si de

arta, conducte de presiune (apa, gaze, titei, abur), linii electrice si de telecomunicatii;
adaposturi de iarna pentru nave, statii de alimentare cu carburanti si resurse de energie;
instalatii de captare a apei din albia cailor navigabile si instalatii de evacuare a apelor
reziduale sau de alta natura;
aparari de maluri, diguri longitudinale si transversale.
b.3 Amplasarea fata de caile ferate din administratia Companiei Nationale de Cai Ferate
'CFR'-SA
Caile ferate din administratia 'CFR'-SA se constituie intr-o infrastructura feroviara

publica[13] (fig. 3).
In zona de protectie a infrastructurilor feroviare se pot amplasa (cu avizul 'CFR'-SA si a Ministerului de

resort) urmatoarele:
constructii si instalatii pentru exploatarea si intretinerea liniilor de cale ferata;
constructii si instalatii pentru exploatarea materialului rulant si a mijloacelor de restabilire a

circulatiei;
instalatii fixe pentru tractiune electrica
instalatii de semnalizare, telecomunicatii si constructiile aferente;

lucrari de investitii private sau publice, care afecteaza zona de protectie a infrastructurii
feroviare (cai ferate industriale, lucrari hidrotehnice, traversarea caii ferate de catre
drumuri prin pasaje denivelate, subtraversarea liniilor de cale ferata de retele de
telecomunicatii, energie electrica, conducte sub presiune si canale libere).
In zona de protectie a infrastructurii transportului feroviar se interzic:
o amplasarea oricaror constructii, fie si cu caracter temporar;
o infiintarea de plantatii care impiedica vizibilitatea liniei sau a semnalelor feroviare;
o lucrari care afecteaza stabilitatea terenului (extragerea de materiale de constructii, taierea

copacilor/arbustilor) sau modifica echilibrul freatic;
o depozitarea necorespunzatoare de materiale, substante sau deseuri care ar putea provoca

degradarea infrastructurii cailor ferate si a conditiilor de desfasurare normala a traficului.
NOTA In procedura de emitere a autorizatiei de construire in municipiul Bucuresti se solicita si

avizul METROREX (Regia Autonoma de Exploatare a Metroului). Astfel, sunt
necesare datele cadastrale pentru traseele de metrou si informatii privind lucrarile
propuse care pot conduce la exproprieri pentru cauza de utilitate publica sau instituirea
de servituti.
b.4 Amplasarea fata de aeroporturi[14]

In scopul asigurarii sigurantei zborului, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului
impreuna cu Consiliile locale interesate stabilesc zonele supuse servitutilor de aeronautica civila
aferente aerodromurilor si amplasarii echipamentelor de protectie a navigatiei aeriene, care vor fi
consemnate in documentele cadastrale.
In zonele supuse servitutilor de aeronautica civila nu pot fi construite si amplasate nici un fel de
constructii, instalatii si echipamente fara avizul Ministerului de resort.
Pentru autorizarea executarii constructiilor in zonele invecinate infrastructurilor de transport

aerian este necesar sa se cunoasca cu prioritate urmatoarele aspecte:
amplasarea infrastructurii aeronautice in raport cu:
> constructiile existente din intravilanul si extravilanul localitatilor invecinate;
> echiparea tehnico-edilitara din teritoriu (drumuri, linii de inalta tensiune etc.);
conformarea naturala a terenurilor si folosinta acestora (agricultura, silvicultura);
caracteristicile tehnice ale infrastructurilor pentru transporturile aeriene existente si prevazute

pentru viitor, categoria activitatilor de transport aerian etc.;
distantele limita admise de la aeroport la zonele construite limitrofe;
masurile de protectie a mediului, in primul rand de protectie acustica;
Astfel, autorizarea executarii constructiilor in vecinatatea aeroporturilor sau a zonelor de

siguranta se face diferentiat, in functie de destinatia acestora:
Utilizari permise
Constructiile si amenajarile necesare activitatilor de decolare-aterizare.
constructiile si instalatiile destinate activitatilor aeronautice, cu respectarea normelor tehnice

stabilite de organele administratiei publice centrale specializate;
constructiile si amenajarile cu alte destinatii decat cele aeronautice, cu conditia respectarii:
> normelor de protectie acustica;
> limitarilor de inaltime;
> retragerilor fata de diverse componente ale zonelor de siguranta ale terenurilor
de aeronautica.
Constructiile admise vor fi balizate in sisteme de zi si de noapte.
Utilizari interzise
Lucrari, constructii sau instalatii care prin natura si functionare pot periclita siguranta zborurilor:
obiective care produc fum sau ceata artificiala, substante nocive, radioactive sau rau
mirositoare;
sisteme de iluminat care sa perturbe identificarea sistemelor de balizare a zonei;
surse de energie electrica sau unde radio care perturba functionarea instalatiilor de protectie a
navigatiei aeriene (unitati de morarit, silozuri, depozite, magazii, decantoare etc.).
3.c. Amplasarea in interiorul parcelei
Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca se respecta:
distantele minime obligatorii fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei,

conform Codului civil (servitutea la vedere);
distantele minime necesare interventiilor in caz de incendiu, stabilite pe baza avizului

unitatii teritoriale de pompieri.
c1. In functie de marimea parcelei, pe suprafata acesteia pot fi amplasate una sau mai multe
constructii.
Pozitia lor pe suprafata parcelei este conditionata de regimul de aliniere fata de drumurile si
spatiile publice si de alinierile impuse fata de limitele laterale si limita posterioara a acesteia.
In raport cu drumurile publice, constructiile pot fi amplasate la aliniament (pe limita dintre
domeniul public si cel privat) sau retrase din aliniament, respectandu-se regulile urbanistice sau
pastrand traditia zonei.
Fata de limitele laterale ale parcelei, constructiile pot fi amplasate astfel:
in regim inchis (insiruite, in regimul curtilor inchise sau deschise), cuplate pe ambele laturi la
calcan cu constructiile de pe parcelele invecinate;
in regim cuplat (alipite la calcan pe una din limitele laterale ale parcelei);
in regim izolat (cu retrageri fata de vecinatati).

Retragerile impuse au valori minime, fiind, dupa caz, completate cu normele locale in vederea
realizarii confortului urban prin asigurarea urmatoarelor:
 insorire si iluminat natural;
 vizibilitate (perceptia unei portiuni din bolta cereasca din interiorul incaperilor de locuit),
respectandu-se totodata intimitatea de locuire pentru constructiile invecinate;
 protectie impotriva zgomotului si nocivitatilor, cand parcela se invecineaza cu surse de

poluare (constructii industriale, amenajari comerciale etc.);
 conservarea tesutului urban cu o anumita tipologie de amplasare a constructiilor (in regim

izolat, cuplat, insiruite sau in sistemul curtilor inchise sau deschise);
 gruparea constructiilor in ansamblurile noi pentru care se urmareste o dezvoltare coerenta

a tesutului urban.
OBS.
o distanta minima dintre constructiile de pe aceeasi parcela este egala cu jumatatea

inaltimii constructiei celei mai inalte, dar nu mai mica de 3 m.
o distanta minima admisa de Codul Civil intre fatadele cu ferestre si balcoane si limita
proprietatii (ingradita sau nu) este de 1,90 m.
Distantele necesare interventiei in caz de incendiu sunt stabilite prin avizul unitatii teritoriale de
pompieri militari, urmarindu-se sa se asigure:
accesul usor al mijloacelor si fortelor de interventie, la cel putin o fatada vitrata (doua pentru
cladiri inalte, foarte inalte sau cu sali aglomerate), precum si accesul autospecialelor de
interventie la vitrarile existente spre drumul public (fara obstacole, precum copertine mari,
piloni inalti, parcaje auto etc.);
accesul mijloacelor de interventii, atunci cand este necesar, la a doua fatada, prin amenajari cu
latimea de 12 m. In cazurile cand acest lucru nu este posibil, se asigura accesul personalului
de interventie prin treceri pietonale cu latimea minima de 1,5 m.
accesele si pasajele carosabile nu trebuie obstructionate de amplasarea de semnalizari,

imprejmuiri, mobilier urban etc.
OBS.
o parcela care se afla la o diferenta de nivel fata de drumul public mai mare de 0,5 m nu
trebuie sa fie prevazuta cu acces pentru autospecialele de interventie;
o curtile interioare (neacoperite, suprafata peste 600 m 2, inchise pe toate laturile de
constructie, situate la nivelul terenului sau al circulatiilor carosabile adiacente sau la o
diferenta de nivel sub 0,50 m fata de aceste circulatii) se prevad cu accese carosabile
pentru autospecialele de interventie in caz de incendiu, cu gabarite de minim 3,80 m
latime si 4,20 m inaltime;
o pentru curtile interioare mentionate, situate la diferente mai mari de 0,5 m (fara acces
carosabil) se asigura numai acces pentru personalul de interventie (treceri pietonale),
cu latime de minim 1,5 m si inaltime de 1,9 m.
ECHIPARE TEHNICO-EDILITARA
Regulile cu privire la echiparea tehnico-edilitara[16] au in vedere:
racordarea constructiilor la retelele publice de echipare edilitara existente;
realizarea de retele edilitare.
4.1. Racordarea constructiilor la retelele publice de echipare edilitara existente
Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitatea racordarii
de noi consumatori la retelele existente de apa, la instalatiile de canalizare si de energie electrica.
Exista exceptii in urmatoarele cazuri:
a. se autorizeaza locuinte individuale daca:
se adopta solutii de echipare in sistem individual care sa respecte normele sanitare si de

protectie a mediului;
beneficiarul se obliga sa racordeze constructia la reteaua centralizata publica, atunci

cand aceasta din urma se va realiza.
b. se autorizeaza alte categorii de constructii daca beneficiarul se obliga sa efectueze

urmatoarele:
sa prelungeasca reteaua existenta, de capacitate corespunzatoare;
sa mareasca capacitatea retelelor publice existente;
sa construiasca noi retele.
Realizarea de retele edilitare

Extinderile de retele sau maririle de capacitate a retelelor edilitare publice se realizeaza de catre
investitor sau beneficiar, partial sau in intregime, respectandu-se contractul incheiat cu Consiliul local.
Lucrarile edilitare astfel realizate apartin domeniului public si se administreaza potrivit legii.
Lucrarile de racordare si de bransare[17] la reteaua edilitara publica se suporta in intregime de

catre investitor sau beneficiar.
Proprietatea publica asupra retelelor edilitare
Retelele de apa, de canalizare, drumurile publice si alte utilitati aflate in serviciul public
sunt proprietate publica[18] a comunei, orasului sau judetului, daca legea nu dispune altfel.
Retelele de alimentare cu gaze, cu energie electrica si de telecomunicatii sunt proprietate publica

a statului, daca legea nu dispune altfel.
Grupele de lucrari prezentate mai sus, indiferent de modul de finantare, intra in proprietate
publica.
Fac exceptie retelele edilitare si drumurile situate pe parcele proprietate privata a unor persoane fizice sau juridice, aflate in
serviciul exclusiv al acestora, asigurand legatura de la punctul de racordare cu retelele si drumurile publice si pana la
bransamentele si racordurile la cladirile situate pe parcelele respective. Ele pot constitui proprietate privata daca sunt finantate
in totalitate de investitorii privati interesati, iar autoritatea administratiei publice locale stabileste ca nu se justifica utilizarea
publica mentionata.
FORMA SI DIMENSIUNILE TERENULUI SI ALE CONSTRUCTIILOR
Regulile cu privire la forma si dimensiunile terenului si ale constructiilor se refera la

urmatoarele aspecte:
a. parcelarea terenului;
b. inaltimea constructiilor;
c. aspectul exterior al constructiilor.
5.a. Parcelarea
In vederea realizarii de noi constructii, terenul este parcelat in 4 sau mai multe loturi alaturate.
Acestea devin parcele cadastrale distincte, fiind inregistrate ca atare in Cartea funciara. Pentru un
numar mai mare de 12 loturi se poate autoriza realizarea parcelarii si executarea constructiilor cu
conditia adoptarii de solutii de echipare colectiva care sa respecte normele legale de igiena si de
protectie a mediului.
Terenul supus operatiei de parcelare cuprinde parti comune (strada, spatii publice, retele tehnico-
edilitare) si loturi- parti private cu proprietari diferiti.
Dimensiunile parcelelor sunt determinate de urmatorii factori principali:

cadrul natural;
functiunea principala a zonei;
folosinta terenului parcelelor;
regimul de amplasare a constructiilor pe teren;
caracteristicile tesutului urban existent (marimea localitatii, modul de dezvoltare istorica,

functiunile economice dominante etc.)
accesul pe parcele (persoane, autoturisme, autovehicule speciale pentru servicii si

interventii ) si pozitia loturilor si constructiilor fata de drumuri.
posibilitatea de realizare a echiparii edilitare.
Un lot este construibil daca se intrunesc cumulativ urmatoarele conditii:
 front la strada ≥ 8 m pentru cladiri insiruite si ≥ 12 m pentru cladiri izolate sau

cuplate;
 suprafata parcelei ≥ 150 m2 pentru cladiri insiruite si ≥ 200 m2 pentru cladiri

amplasate izolat sau cuplate;
 adancimea ≥ latimea parcelei.
Conditiile minimale (dimensiuni si suprafata) prezentate mai sus se refera numai la functiunea de
locuire. Pentru realizarea unor parcelari necesare amplasarii si/sau a unor constructii cu alte destinatii
decat locuinta (comert, depozitare, activitati de productie mica, servicii, birouri etc.), datorita
complexitatii functionale a acestor constructii, se recomanda intocmirea unor documentatii de
urbanism.
Practic, pentru a fi construibile, terenurile dintr-o zona parcelata trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditii:
acces la un drum public (direct sau prin servitute);
echipare tehnico-edilitara necesara;
forma si dimensiunile loturilor.
Un teren construibil poate primi o constructie, daca destinatia si caracteristicile acesteia
sunt compatibile cu atributele de fapt (natura terenului si de caracteristicile sale) si de
drept (servitutile care il greveaza).
Este recomandabil ca locuintele insiruite sa constituie un front construit, alcatuit din maximum 12 loturi.
In zonele cu parcelari existente, executate in timp, cu respectarea altor prevederi referitoare la

suprafete si dimensiuni minime pentru parcele (existente, in special, in orase mari unde suprafetele
disponibile pe teren au condus la dimensiuni inferioare celor prevazute in Regulamentul General de
Urbanism), autorizarea executarii constructiilor noi se va face cu respectarea prevederilor anterioare,
precum si a normelor de igiena si de protectie impotriva incendiilor.
5.b. Inaltimea constructiilor
Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea inaltimii medii[19] a cladirilor

invecinate si a caracterului zonei, fara ca diferenta de inaltime sa depaseasca cu mai mult de doua
niveluri cladirile imediat invecinate (amplasate alaturat, de aceeasi parte a strazii). Fac exceptie
constructiile care au fost cuprinse intr-un PUZ aprobat.
Stabilirea inaltimii constructiilor se face in functie de cativa parametri care definesc conditiile de
construibilitate ale terenurilor pe care acestea vor fi amplasate, cum ar fi:
protejarea si punerea in valoare a mediului natural si construit existent;
respectarea regulilor de compozitie arhitectural-urbanistica a zonei sau a ansamblului urban;
asigurarea functionalitatii constructiilor in concordanta cu destinatia lor;
asigurarea compatibilitatii functionale a constructiilor cu functiunea dominanta a zonelor in

care vor fi amplasate (se analizeaza impactul asupra sistemelor de circulatie si stationare si
asupra capacitatii retelelor tehnico-edilitare din zona);
respectarea cerintelor tehnice privind securitatea, stabilitatea si siguranta in exploatare atat

pentru constructia respectiva, cat si pentru constructiile din zona invecinata.
In zonele de protectie ale monumentelor istorice sau in zonele protejate naturale sau construite,
inaltimea constructiilor va fi stabilita pe baza unor studii specifice si documentatii de urbanism.
5.c. Aspectul exterior al constructiilor
Constructiile pentru care se solicita autorizatie de executie trebuie ca prin conformare,

volumetrie si aspect exterior, sa nu intre in contradictie cu aspectul general al zonei si sa nu
deprecieze valorile general acceptate ale urbanismului si arhitecturii.
Aspectul general al zonelor urbane si rurale este determinat de conformarea constructiilor,
volumetrie si compozitie urbana etc.
Conformarea constructiei este forma de ansamblu a acesteia care deriva din modelarea si
dimensionarea partilor care o alcatuiesc, intre care se creeaza relatii functionale de plastica
arhitecturala.
Volumetria determina aspectul general al zonelor urbane/rurale si silueta urbana in ansamblul ei.
Compozitia urbana este acordul dintre functiune, mod de construire, economie si expresie
plastica, realizat prin aplicarea regulilor specifice arhitecturii si urbanismului.
6. AMPLASAREA DE PARCAJE, SPATII VERZI SI IMPREJMUIRI
Parcaje
In principiu, constructiile care necesita spatii de parcare se autorizeaza numai daca exista
posibilitatea realizarii acestora in afara domeniului public. Totusi, domeniul public poate fi
utilizat pentru spatii de parcare daca primariile si consiliile judetene stabilesc acest fapt prin
autorizatia de construire.
Suprafata parcajelor din interiorul parcelei se determina in functie

de destinatie, capacitatea constructiei si nivelul de motorizare[21] al localitatii. Totodata, se vor
respecta normele privind protectia mediului natural si construit impotriva factorilor poluanti
generati de functionarea parcajelor si garajelor.
Astfel, pentru amplasarea parcajelor de mari dimensiuni sunt necesare studii de impact, atat asupra
circulatiei in zona, cat si asupra mediului inconjurator.
In continuare se prezinta norme minimale privind spatiile de parcare:
 pentru constructiile administrative: 1 loc de parcare/7-25 salariati la care se adauga

1-2 locuri pentru autocare si un spor de circa 20 % pentru invitati;
 pentru constructiile financiar-bancare: 1 loc de parcare/20 salariati si un spor de 50

% pentru clienti;
 pentru constructiile comerciale vor fi prevazute spatii de parcare atat pentru salariati
cat si pentru clienti:
1 loc de parcare/200 m2 suprafata desfasurata a constructiei pentru unitati sub

400 m2;
1 loc de parcare/100 m2 suprafata desfasurata a constructiei pentru unitati de 400-600

m2;
1 loc de parcare/50 m2 suprafata desfasurata a constructiei pentru complexe
comerciale de 600-2.000 m2;
1 loc de parcare/40 m2 suprafata desfasurata a constructiei pentru complexuri

comerciale de peste 2.000 m2.
 pentru restaurante: 1 loc de parcare/5-10 locuri la masa;
 pentru constructiile de invatamant: 3-4 locuri de parcare/12 cadre didactice si

1-3 locuri de parcare pentru autocare;
 pentru constructiile de locuinte, in functie de indicele de motorizare a localitatii, vor fi

prevazute locuri de parcare, dupa cum urmeaza:
1 loc de parcare/1-5 locuinte unifamiliale cu lot propriu;
1 loc de parcare/1-3 apartamente pentru locuintele semicolective cu acces propriu si

lot folosit in comun;
1 loc de parcare/2-10 apartamente in locuinte colective cu acces si lot in comun;
din totalul locurilor de parcare pentru locuintele individuale vor fi prevazute garaje in
procent de 60-100 %.
Spatii verzi si plantate
Autorizatia de construire va contine obligatia mentinerii sau crearii de spatii verzi si

plantate.
In vederea respectarii principiilor dezvoltarii durabile a localitatilor se recomanda optimizarea densitatii de locuire, corelata cu
mentinerea, intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori si a perdelelor de protectie
stradala.
Suprafata spatiilor verzi si plantate se va stabili tinandu-se seama de urmatoarele:
destinatia si capacitatea constructiei;
normele de igiena si protectia mediului;
caracteristicile principale ale localitatii: marime, functiunea dominanta, zona geografica.
In vecinatatea ansamblurilor si monumentelor istorice, precum si in zonele de protectie ale acestora, realizarea de spatii verzi
si plantate se va face cu asigurarea vizibilitatii si punerii in valoare a obiectelor sau ansamblurilor protejate. Plantatiile de arbori
se vor amplasa la o distanta care sa nu afecteze stabilitatea constructiei protejate.
Pentru spatiile verzi si plantate amplasate pe terenuri publice din localitati se recomanda
urmatoarele valori orientative:
a. Parcuri si gradini orasenesti
orase: < 20 mii locuitori : 6-8 m2/locuitor
orase: 20-50 mii locuitori : 7-8 m2/locuitor
orase: 50-100 mii locuitori : 8-12 m2/locuitor
orase > 100 mii locuitori : 10-14 m2/locuitor
OBS.
suprafetele se refera la parcuri si gradini publice cu o suprafata ≥ 0,5 ha.
suprafetele mentionate nu includ terenurile scolare de sport, plantatiile de protectie

si de aliniament, parcurile specializate (dendrologice, padure-parc etc.).
b. Zone de agrement
Cererea potentiala: total populatie;
Norma orientativa: 15-17 ha/1000 locuitori
Suprafata deservita: total localitate
Raza de servire 25-30 km.
Cotele de teren dintr-o parcela (zona) rezervata spatiilor verzi cu rol decorativ, agrement si
de protectie, in functie de destinatia constructiei sunt:
constructii administrative si financiar-bancare: 10-15 % din suprafata totala a

terenului;
constructii comerciale: 2-5 % din suprafata totala a terenului;
constructii culturale: 10-20 % din suprafata totala a terenului;
constructii de locuinte: cel putin 2 m2/locuitor, in functie de tipul de locuire.
Imprejmuiri
Imprejmuirile sunt constructii sau amenajari (plantatii, garduri vii), cu caracter definitiv
sau temporar, amplasate la aliniament sau pe celelalte laturi ale parcelei, pentru a o delimita de
domeniul public sau de proprietatile invecinate.
Imprejmuirile la aliniament intereseaza atat domeniul public cat si cel privat. Amplasarea si
conformarea acestora se poate stabili prin regulamente ale administratiei publice locale. Pe langa
caracterul strict utilitar, aceste imprejmuiri sunt si de interes public, datorita rolului pe care il au in
crearea peisajului urban sau rural, alaturi de constructiile pe care le protejeaza, sau parcela pe care o
delimiteaza.
Imprejmuirile amplasate pe limitele laterale si posterioara ale parcelei sunt realizate pentru

delimitarea si protectia proprietatii. Modalitatea de realizare a imprejmuirilor in vederea protectiei
proprietatii private pentru evitarea intruziunilor, precum si relatiile de vecinatate, sunt reglementate de
prevederile Codului Civil. Acestea se refera la zidurile despartitoare dintre constructiile cuplate sau
insiruite, precum si la conditiile in care se realizeaza imprejmuirile gradinilor.
Imprejmuirile cu caracter temporar se aproba pentru santierele de constructii, santiere

arheologice etc.
Aprecierea imprejmuirilor se face luand in considerare elementele (functionale si formale) si

configuratia.
Elementele care caracterizeaza imprejmuirile sunt:
 elemente functionale (porti de acces carosabil si pietonal, ziduri sau panouri despartitoare
etc.);
 elemente formale (inaltime, latime, materiale de constructie sau tip de plantatii, mod de
realizare in sistem transparent sau opac, decoratiuni, culoare etc.).
Configuratia imprejmuirilor este determinata de urmatorii factori urbanistici:
pozitia pe parcela (la aliniament, laterale sau posterioare);
functionarea constructiei pe care este amplasata parcela;
caracteristicile cadrului natural;
caracteristicile cadrului construit al zonelor (zone cu tesut compact, realizate in sistemul curtilor
inchise partial sau total, zone cu constructii insiruite, realizate grupat la limita parcelelor,
sau izolate);
modalitatile traditionale de construire a imprejmuirilor in localitati urbane sau rurale cu diverse

tipologii si tendinte de realizare a acestora, ca urmare a interferentelor culturale dintre
civilizatia urbana, suburbana si rurala.
Astfel, se pot face urmatoarele recomandari de realizare a imprejmuirilor:
Transparente, decorative sau gard viu - imprejmuirile la aliniament. Acestea au rol de delimitare

a parcelelor aferente cladirilor si de integrare a cladirilor in caracterul strazilor sau al
ansamblurilor urbanistice. Exista exceptii de la aceasta recomandare, impuse de functiunea
cladirilor (obiective speciale etc.) sau de traditia in realizarea imprejmuirilor in diferite zone
geografice.
Opace - imprejmuirile pe limitele laterale si posterioara a parcelei/ cladirii. Acestea asigura

protectie impotriva intruziunilor, separarea unor servicii functionale, protectie vizuala.
Pentru protectia proprietatii, inaltimea maxima necesara a acestor imprejmuiri este de
2 metri, cu exceptia cazurilor justificate de separare a unor servicii functionale sau de
traditia zonei geografice.
Aspectul exterior al imprejmuirilor, ca si cel al cladirilor pe care le protejeaza, nu trebuie sa intre in contradictie cu aspectul
general al zonei, depreciind valorile acceptate ale arhitecturii si urbanismului.
Imprejmuirile din zonele protejate se autorizeaza conform avizului autoritatilor competente.
Imprejmuirile cu caracter temporar trebuie sa fie realizate din materiale suficient de rezistente si
bine ancorate, prevazute cu dispozitive de semnalizare si protectie a circulatiei auto si pietonale si sa fie
vopsite in culori distincte de cele ale mediului ambiant.
BIBLIOGRAFIE
Ghiga, Constantin, Urbanism si structuri edilitare, Editura Alpha, Buzau, 2001.
Ionascu, Gheorghe, Dezvoltarea si reabilitarea asezarilor umane, Editura Tempus, Bucuresti, 2003.
Bold, Ion; Craciun, Avram, Organizarea teritoriului, Editura Mirton, Timisoara, 1999.
Legea nr.199/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea

executarii lucrarilor de constructii, Monitorul Oficial, Partea I, nr.487 din 31 mai 2004.
Normativ de proiectare a cladirilor de locuinte – cerinte conform legii 10/1995, Buletinul

Constructiilor nr. 8/1998.
Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor: P 130-1997, Buletinul

Constructiilor nr. 4/1998.
www.ase.ro.; www.mappm.ro; www.ier.ro; www.andnet.ro.; www.mt.ro.; www.mie.ro.;

www.anrsc.ro.
TESTE
Regulile si conditiile privind ocuparea terenurilor cu constructii au in vedere:
a. documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism; siguranta constructiilor si apararea

interesului public; amplasarea constructiilor; echiparea tehnico-edilitara;
b. modul de ocupare a terenurilor; siguranta constructiilor si apararea interesului public;

amplasarea constructiilor; echiparea tehnico-edilitara; dimensiunile terenului si ale
constructiilor; parcajele, spatiile verzi si imprejmuirile;
c. PUG, PUZ, PUD, certificatul de urbanism, autorizatia de construire/ desfiintare;
d. PATN, PATJ, PATZ, planurile de amenajare a regiunilor de dezvoltare; cadastrul general si

publicitatea imobiliara.
Intravilanul localitatii reprezinta:
a. trupul compact al unei localitati;
b. suprafata de teren compacta sau in trupuri a unei localitati, ocupata sau destinata constructiilor
si amenajarilor legal aprobate;
c. zona dintr-o localitate in care se gasesc amplasate sediile institutiilor de baza ale administratiei
publice centrale sau locale;
d. piata centrala a localitatii.
Sunt considerate paduri, terenurile acoperite cu vegetatie forestiera, cu suprafata:
a. peste 0,25 ha;
b. de cel putin 1 ha;
c. peste 0,5 ha;
d. indiferent de suprafata.
Pe terenurile construibile, care contin resurse identificate ale subsolului este permisa amplasarea:
a. de constructii care asigura exploatarea si prelucrarea resurselor din zona;
b. constructiilor de locuinte pentru personalul de exploatare si intretinere a instalatiilor din zona

respectiva;
c. constructiilor industriale necesare exploatarii, prelucrarii si transportului resurselor;

d. amenajarilor necesare exploatarii eficiente si durabile a resurselor.
Albia minora a unui curs de apa reprezinta:
a. albia de importanta redusa a unui curs de apa;
b. suprafata de teren ocupata de apa cand are loc depasirea cotelor de inundatie;
c. suprafata de teren ocupata de apa din cand in cand;
d. suprafata de teren ocupata permanent sau temporar de apa, care asigura curgerea
nestingherita, din mal in mal, a apelor la niveluri obisnuite, inclusiv insulele create prin curgerea
naturala a apelor.
Raspunsurile corecte: 1(b), 2(b), 3(a), 4(c), 5(d)
Intravilanul localitatii reprezinta suprafata de teren compacta sau in trupuri a unei localitati, ocupata sau
destinata constructiilor si amenajarilor legal aprobate. Intravilanul compact se mai numeste si 'vatra
localitatii'.
Intravilanul existent al localitatilor este cel evidentiat in cadastrul funciar la data de 1 ianuarie
1990. La acesta se adauga suprafetele de teren introduse in intravilan prin planurile urbanistice in
conditiile legii.
Limita intravilanului este stabilita pe baza PUG-ului aprobat si cuprinde, alaturi de teritoriul

existent in intravilan, suprafetele pe care se preconizeaza extinderea acestuia, justificata de
necesitati reale si pentru care autoritatile publice isi asuma raspunderea echiparii tehnico-edilitare.
Noua limita cadastrala va fi marcata cu borne de catre comisia stabilita in acest scop prin ordinul
prefectului, atat pentru vatra localitatilor cat si pentru trupurile ce cuprind constructiile care prin
natura lor nu pot fi amplasate in trupul principal conform legii, dar au incinte delimitate topografic.
Extravilan = teritoriu in afara intravilanului, cuprins in limita teritoriului administrativ, care inglobeaza
activitati dependente sau nu de functiunile localitatii, conform planurilor de urbanism si de
amenajarea teritoriului.
Terenurile cu destinatie agricola sunt: terenurile agricole productive, cele cu vegetatie forestiera (daca
nu fac parte din amenajamentele silvice), pasunile impadurite, cele ocupate cu constructii si instalatii
agro-zootehnice, amenajarile piscicole si de imbunatatiri funciare, drumurile tehnologice si de exploatare
agricola, platformele si statiile de depozitare care servesc nevoilor agricole si terenurile neproductive care
pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola.
Terenurile agricole productive cuprind suprafete arabile, vii, livezi, pepiniere viticole, pomicole,
plantatii de hamei si duzi, pasuni, fanete, sere, solarii si altele asemenea.
Fondul forestier national este constituit din paduri, terenuri destinate impaduririi, cele care servesc
nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica, iazurile, albiile paraielor si terenuri neproductive
incluse in amenajamente silvice, indiferent de natura dreptului de proprietate. Sunt considerate paduri,
terenurile acoperite cu vegetatie forestiera, cu o suprafata mai mare de 0,25 ha. (Legea nr. 26/1996 -
Codul silvic).
Albia minora este suprafata de teren ocupata permanent sau temporar de apa, care asigura curgerea
nestingherita, din mal in mal, a apelor la niveluri obisnuite, inclusiv insulele create prin curgerea naturala
a apelor.
Albia majora este portiunea de teren inundabila din valea naturala a unui curs de apa.
Zonele de protectie sanitara cu regim sever ale captarilor de apa din surse de suprafata si subterane,
se instituie in functie de conditiile locale, astfel incat sa fie redus la minimum riscul de inrautatire a calitatii
apei la locul de priza. Pentru captarile de rauri, zona de protectie cu regim sever se determina in functie
de caracteristicile locale ale albiei. Dimensiunea maxima a acesteia va fi de 100 de m pentru directia
amonte, 25 m pe directia aval de priza si 25 m lateral de o parte si de alta a prizei (H.G.R. 101/1997).
Zona cu valoarea peisagistica este o arie naturala protejata, caracterizata prin concentrarea in cadrul
teritoriului sau a unor peisaje naturale unicate sau rare.
Zona naturala protejata este o suprafata delimitata geografic, cu elemente naturale rare sau in procent
ridicat, desemnata sau reglementata si gospodarita in sensul atingerii unor obiective specifice de
conservare si cuprinde parcuri nationale, rezervatii naturale, rezervatii ale biosferei, monumente ale
naturii si altele (Legea nr. 137/1995, cu modificari ulterioare; legea nr. 5/2000).
Patrimoniul cultural national construit este alcatuit din bunuri sau ansambluri de bunuri imobile care
prezinta valoare din punct de vedere arheologic, istoric, arhitectural, religios, urbanistic, peisagistic sau
tehnico - stiintific, considerate si monumente istorice.
Rezervatia de arhitectura si urbanism reprezinta un teritoriu apartinand unei asezari urbane sau

rurale, a carui protectie prezinta un interes public, datorita valorii istorice, arhitecturale, urbanistice,
simbolice si asupra caruia se instituie un regim de interventie controlata.
Monumentele istorice (OG nr. 68/1994) sunt obiective singulare sau constituite in ansambluri,
avand zone de protectie stabilite pe baza studiilor de specialitate (de impact, de vizibilitate, de silueta,
istorice etc.).
Zonele de protectie ale monumentelor istorice se stabilesc pe baza studiilor de specialitate

intocmite prin grija Directiei monumentelor istorice in colaborare cu organele specializate ale MLPAT,
MAPPM si ale autoritatilor publice locale. Ele sunt indicate in planurile de urbanism si sunt delimitate
topografic.
Studiul de impact reprezinta analiza si identificarea efectelor pe care un obiectiv sau o activitate umana
le au asupra mediului inconjurator prin natura, dimensionarea sau amplasarea sa, precum si masurile
necesare de protectie a mediului, in vederea ocrotirii sanatatii populatiei si a valorilor de patrimoniu,
natural si construit.
Acordul de mediu este actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite conditiile de realizare a unui
proiect sau a unei activitati din punct de vedere al impactului asupra mediului.
Autorizatia de mediu este actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite conditiile de functionare
pentru activitatile existente si pentru cele noi, pe baza acordului de mediu.
Echiparea edilitara este ansamblul format din constructii, instalatii si amenajari care asigura in teritoriul
localitatilor functionarea permanenta a tuturor constructiilor si amenajarilor, indiferent de pozitia acestora
fata de sursele de apa, energie, trasee majore de transport rutier, feroviar, aerian sau naval, cu
respectarea protectiei mediului ambiant.
Cheltuieli de echipare edilitara sunt cheltuielile pentru realizarea infrastructurii in gospodarie

comunala si pentru exploatarea, modernizarea si dezvoltarea acesteia (alimentare cu apa, canalizare,
strazi, transport in comun, salubritate etc.), care se asigura de regula prin bugetele locale.
Apele nationale navigabile ale Romaniei sunt formate din marea teritoriala si apele interioare
navigabile.
Marea teritoriala a Romaniei cuprinde zona maritima adiacenta coastei, avand o latime de 12
mile marine (22,224 km) masurata de la liniile de baza (liniile drepte care unesc punctele cele mai
avansate ale coastei cuprinzand si instalatiile hidrotehnice sau alte instalatii portuare permanente).
Apele interioare navigabile sunt formate din fluvii, rauri, canale si lacuri, precum si din apele
navigabile de frontiera (de la malul roman pana la linia de frontiera).
Zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile este fasia de teren situata in lungul tarmului
marii teritoriale sau a apelor interioare navigabile, pe o latime de 30 m. In porturi, zona maritima, fluviala
sau a altor cai de navigatie corespunde cu incinta portuara.
Infrastructura feroviara reprezinta ansamblul elementelor necesare circulatiei si manevrei materialului

rulant, cladirilor statiilor de cale ferata cu facilitatile aferente, precum si celelalte cladiri si facilitati
destinate desfasurarii transportului feroviar.
Zona de protectie a infrastructurii feroviare cuprinde terenurile limitrofe, situate de o parte si de

alta a axei caii ferate, indiferent de proprietar, in limita a maximum 100 m de la axa caii ferate, precum si
terenurile destinate sau care servesc sub orice forma functionarii acesteia.
Zona de siguranta a infrastructurii feroviare cuprinde fasiile de teren in limita de 20 m fiecare, situate
de o parte si de alta a axei caii ferate, necesare pentru amplasarea instalatiilor de semnalizare si de
siguranta a circulatiei si a celorlalte instalatii de conducere operativa a circulatiei trenurilor, precum si a
instalatiilor si lucrarilor de protectie a mediului.
Aeroporturile sunt aerodromuri dotate cu constructii si instalatii pentru deservirea transportului public de

calatori si incarcatura (trafic aerian public).
Aerodromurile sunt terenuri afectate, chiar pe timp limitat, decolarilor si aterizarilor unor aeronave
civile, fiind dotate cu constructiile si instalatiile necesare circulatiei aeriene (infrastructura aeronautica).
Terenurile de aeronautica sunt: aerodromurile, aeroporturile, eliporturile, terenurile de lucru si alte

terenuri destinate pentru desfasurarea de activitati aeronautice militare sau civile.
Zonele de siguranta ale terenurilor de aeronautica sunt zonele de pe terenurile de aeronautica

civila si din jurul acestora, pentru realizarea securitatii decolarilor si aterizarii aeronavelor si pentru
asigurarea bunei folosiri a amenajarilor, constructiilor si instalatiilor aferente de pe teritoriu. Zonele de
siguranta cuprind:
zona benzii de zbor (pista de decolare-aterizare, zonele laterale acesteia, prelungirile de oprire si
prelungirile degajate sau, in cazul eliporturilor, aria de decolare-aterizare);
zonele culoarelor aeriene de acces;
zonele de tranzitie;
zona de limitare orizontala;
zona conica;
zona conica exterioara.
Parcela este suprafata de teren ale carei limite sunt sau nu materializate pe teren, proprietatea unuia sau
mai multor proprietari, apartinand domeniului public sau privat si care are un numar cadastral ce se
inscrie in registrul de publicitate funciara. Impreuna cu constructiile sau amenajarile executate pe
suprafata sa, parcela reprezinta un bun imobil.
Servitutea de vedere este o limitare a dreptului de proprietate constand din obligatia de a pastra o
distanta de minimum 1,90 m intre fatadele cu ferestre sau balcoane ale cladirilor si limita proprietatii
invecinate (Codul Civil - art 612 ).
Alinierile fata de limitele laterale si limita posterioara reprezinta retragerile constructiilor fata de

limitele unei proprietati, altele decat aliniamentul.
Echiparea edilitara a teritoriului localitatii in sistem centralizat reprezinta asigurarea utilitatilor si

serviciilor edilitare pentru intreaga localitate, de catre agenti economici si institutii specializate (alimentare
cu apa, canalizare, energie electrica etc.).
Echiparea edilitara in sistem individual reprezinta asigurarea utilitatilor si serviciilor edilitare

prin constructii si instalatii realizate si exploatate pentru un imobil sau un grup de imobile.
Bransamentul de apa este conducta de legatura de la reteaua publica de distributie la consumatori,

cuprinzand vana de concesie, apometrul si constructiile aferente (camin, vana de golire etc.).
Racordul de canalizare este canalul de legatura situat intre ultimul camin de vizitare de pe terenul
abonatului si primul camin de primire din canalizarea publica.
Bransamentul electric este partea din instalatia de distributie a energiei electrice cuprinsa intr
linia electrica (aeriana sau subterana) si instalatia interioara a abonatului.
Bransamentul de gaze este conducta de legatura care conduce gazul nemasurat de la o

conducta apartinand sistemului de distributie pana la iesirea din robinetul de bransament, statia sau
postul de reglare.
Dreptul de proprietate publica este dreptul real care apartine statului sau unitatilor administrativ-
teritoriale asupra unor bunuri mobile si imobile de interes national sau local care, potrivit legii sau prin
natura lor, sunt de uz sau de interes public.
Domeniul public este constituit din totalitatea bunurilor care fac obiectul dreptului de proprietate
publica, ce apartin statului sau unitatilor administrativ-teritoriale. Domeniul public poate fi de interes
national, caz in care proprietatea asupra sa, in regim de drept public, apartine statului, sau de interes
local, caz in care proprietatea, de asemenea in regim de drept public, apartine comunelor, oraselor,
municipiilor sau judetelor.
Bunurile apartinand domeniului public sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile.
Serviciile publice sunt activitati umane al caror scop este satisfacerea interesului public general.
Se caracterizeaza prin functionare regulata si continua, aspecte garantate si reglementate de autoritatile
publice competente. Serviciile publice locale sunt specializate si diversificate, in functie de necesitatile
locale si sunt puse in mod egal la dispozitia cetatenilor.
Inaltimea medie a cladirilor invecinate dintr-o zona este reprezentata de media inaltimilor la cornisa
a constructiilor existente in vecinatatea terenului pe care urmeaza a se amplasa un nou obiectiv.
Parcajele sunt spatii amenajate la sol sau in constructii pentru stationarea, adapostirea autovehiculelor
pe diferite perioade de timp.
Garajele sunt constructii cu unul sau mai multe niveluri pentru stationarea, adapostirea,
intretinerea si eventual reparatia autovehiculelor.
Gradul de motorizare este raportul dintre numarul total de vehicule rutiere cu motor, al autoturismelor ori
al vehiculelor etalon si populatia localitatii sau a unei zone a acesteia etc.
DOCUMENTE SIMILARE
0
CAIET DE SARCINI STRUCTURI PODETE

METALICE CAIET DE SARCINI – HIDROIZOLATIE
Constructii MASURI SPECIFICE DE S.S.M. SI P.S.I.
+ Font mai mare | - Font mai mic Cadru plan static nedeterminat
Lucrari din gips-carton
ASAMBLARI PRIN BOLTURI - Calculul de

rezistenta
CAIET DE SARCINI Tipuri de subsisteme structurale
CALCULUL SI ALCATUIREA ELEMENTELOR DIN
STRUCTURI METALICE BETON ARMAT
CASA INTELIGENTA MONITORIZATA CU AP TSX

07
PUNEREA IN LUCRARE A BETONULUI -

PREGATIREA TURNARII BETONULUI
Pause
Unmute
Loaded: 1.51%
Fullscreen
STRUCTURI METALICE
CUPRINS
Obiectul caietului de sarcini
Constructia metalica, executia in uzina
Constructia metalica, executia pe santier
Receptia lucrarilor de constructii
Dispozitii finale
Intretinerea constructiilor
Anexa 1 - Prescriptii generale de executie pentru subansamble sudate din otel

carbon, slab aliate
Protectia impotriva coroziunii
Strangerea suruburilor de inalta rezistenta
Protectia muncii si P.S.I.
Generalitati
OBIECTUL CAIETULUI DE SARCINI

Prezentul Caiet de sarcini se aplica la executia, controlul si receptia constructiilor
metalice ce fac parte din investitie.
Executia, receptia, depozitarea, atat in uzina cat si pe santier, transportul,

ambalarea, montajul, vopsitoria si finisajul constructiei si a partilor de constructie metalica,
vor respecta prevederile standardelor, normativelor si intructiunilor tehnice in vigoare si
prevederile prezentului Caiet de sarcini.
Prezentul Caiet de sarcini nu suplineste prevederile normativelor in vigoare ci le

completeaza si precizeaza anumite detalii si modul de interpretare.
Respectarea prevederilor normativelor in vigoare si a prezentului Caiet de sarcini,

este obligatorie si constituie baza receptiei provizorii si definitive a unor parti din lucrare sau
a ansamblului ei.
Furnizorul(executantul) va face instructajul necesar cu intregul personal de executie,

in uzina si pe santier, referitor la proiect, normative, intructiuni tehnice si prezentul Caiet de
sarcini in asa fel incat fiecare din cei ce contribuie la realizarea lucrarii sa cunoasca perfect
sarcinile ce le revin in respectarea conditiilor tehnice de calitate a lucrarii.
In scopul asigurarii calitatii lucrarii, furnizorul poate completa prezentul Caiet de

sarcini cu alte prevederi pe care le va considera necesare, in vederea realizarii corecte a
elementelor constitutive, subansamblurilor si ansamblurilor uzinate si montate.
Pentru lucrarile de constructii metalice se vor respecta:
- STAS 767/0 - 88 Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel.

Conditii tehnice generale de calitate.
- STAS 767/2 - 78 Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari nituite si imbinari

cu suruburi de constructii din otel. Prescriptii de executie
- SR EN 10025-1/05Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii. Partea 1 : Conditii

tehnice de livrare;
- SR EN 10210-1/06 Profile cave finisate la cald pentru constructii din oteluri de constructie
nealiate si cu granulatie fina. Partea 1: Conditii tehnice de livrare;
- SR EN 10219-1/06 Profile cave deformate la rece pentru constructii,din oteluri de

constructie nealiate si cu granulatie fina.- Partea 1: Conditii tehnice
de livrare.
- C 150 - 1999 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor
civile, industriale si agricole.
- SR EN 25817/93 Imbinari sudate cu arc electric din otel. Ghid pentru nivelurile de
acceptare a defectelor.
- SR EN 14399-1/05 Asamblari de inalta rezistenta cu suruburi pretensionate pentru

structuri metalice. Partea 1: Cerinte generale.
- C 56 - 2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de

constructii si instalatii aferente.
- SR EN ISO 13920/1998 Tolerante generale pentru constructii sudate.
1.2. Documentatia
1.2.1. Documentatia tehnica de executie este elaborata de :
- proiectant;
- intreprinderea care uzineaza elementele si subansamblele de constructie;
- intreprinderea care executa montajul structurii metalice.
1.2.2. Documentatia tehnica elaborata de proiectant.
. Aceasta trebuie sa cuprinda piesele scrise si desenate specificate la articolul 1.4.1 din
STAS 767/0 - 88, la care se adauga :
- categoria de executie A sau B pentru fiecare element in parte conform articolului 1.3. din STAS
767/0 - 88;
- pe elementele sudate se va indica, pentru fiecare cusatura sudata in parte, nivelul de acceptare al
sudurilor conform Instructiunilor tehnice C 150 - 99;
- daca pe planurile de executie nu se specifica grosimea cusaturilor de colt (a), aceasta se stabileste
de catre intreprinderea de uzinare in functie de grosimea (t) a produselor laminate care se imbina,
conform tabelului A.
TABELUL A
GROSIMEA CUSATURILOR DE COLT

Grosimea tablelor Grosimea cusaturilor
t (mm) de colt a (mm) min.

> 40
La grosimi neegale ale produselor laminate care se sudeaza, grosimea minima a cusaturilor de
colt (a) se stabileste corespunzator grosimii minime a celor doua laminate.
Proiectul de executie cuprinde cerintele specificate in contractul incheiat cu clientul.
1.2.3. Documentatia ce trebuie elaborata de uzina constructoare
1.2.3.1. Furnizorul are obligatia sa intocmeasca o documentatie a tehnologiei de

confectionare, care sa cuprinda operatiile de debitare si prelucrare a pieselor si
preasamblare in uzina.
Intreprinderea ce uzineaza piesele metalice are obligatia ca inainte de

inceperea uzinarii sa verifice planurile de executie. O atentie deosebita se va da
verificarii tipurilor si formelor cusaturilor sudate prevazute in proiect. In cazul constatarii
unor deficiente sau in vederea usurarii uzinarii (de exemplu alte forme ale rosturilor,
imbinarilor sudate precum si pozitia imbinarilor de uzina suplimentare), se va proceda dupa
cum urmeaza :
- pentru deficiente care nu afecteaza structura metalica din punct de vedere al rezistentei sau
montajului (neconcodanta unor cote, diferente in extrasul de materiale, etc.), uzina efectueaza
modificarile respective, comunicandu-le in mod obligatoriu si proiectantului;
- pentru unele modificari care ar afecta structura din punct de vedere al rezistentei sau al
montajului, comunica proiectantului propunerile de modificari pentru a-si da avizul.
Orice modificare de proiect se face numai cu aprobarea prealabila, scrisa, a

proiectantului.
Modificarile mai importante se introduc in planurile de executie de catre proiectant;

pentru unele modificari mici acestea se pot face de uzina dupa ce primeste avizul in scris al
proiectantului.
1.2.3.2. Dupa verificarea proiectului si introducerea eventualelor modificari, uzina

constructoare intocmeste documentatia de executie care trebuie sa cuprinda :
a) Toate operatiile de uzinare pe care le necesita realizarea elementelor incepand de la debitare si

terminand cu expedierea lor.
b) Tehnologia de debitare si taiere.
c) Procesul tehnologic de executie pentru fiecare subansamblu in parte, care trebuie sa asigure
imbinarilor sudate cel putin aceleasi caracteristici mecanice ca si cele ale metalului de baza care se
sudeaza, precum si clasele de calitate prevazute in proiect pentru cusaturile sudate.
d) Preasamblarea in uzina, metodologia de masurare a tolerantelor la premontaj.
1.2.3.3. Procesul tehnologic de executie pentru fiecare piesa trebuie sa cuprinda :
- piese desenate cu cote, pentru fiecare reper;
- procedeele de debitare ale pieselor si de prelucrare a muchiilor, cu modificarea
clasei de calitate a taieturilor;
- marcile si clasele de calitate ale otelurilor care se sudeaza;
- tipurile si dimensiunile cusaturilor sudate;
- forma si dimensiunile muchiilor care urmeaza a se suda conform datelor din
proiect sau, in lipsa acestora, conform SR EN ISO 9692-1/2004 si SR EN ISO 9692-
2 :2000;
- marca, caracteristicile si calitatea materialelor de adaos : electrozi, sarme si flexuri;
- modul si ordinea de asamblare a pieselor in subansambluri;
- procedeele de sudare;
- regimul de sudare;
- ordinea de executie a cusaturilor sudate;
- ordinea de aplicare a straturilor de sudura si numarul trecerilor;
- modul de prelucrare a cusaturilor sudate;
- tratamentele termice daca se considera necesare;
- ordinea de asamblare a subansamblelor;

- planul de control nedistructiv (Rontgen, gamma sau ultrasonic) al imbinarilor;
- planul de prelevare a epruvetelor pentru incercari distructive;
- regulile si metodele de verificare a calitatii pe faze de executie, cf. cap. 4 din
STAS 767/0 - 88 si prevederile prezentului caiet de sarcini.
Regimurile de sudare se stabilesc de catre intreprinderea de uzinare, pe imbinari de proba, acestea

se considera corespunzatoare numai daca rezultatele incercarilor distructive si analizelor
metalografice realizate conform tabel 5 din C 150-99 corespund prevederilor din tabelul 6 al
normativului respectiv.
Pentru fiecare marca de otel si pozitie de sudare prevazuta a se aplica la fiecare subansamblu diferit,
se va executa cate o serie de placi de proba ce se vor stabili de catre ISIM.
1.2.3.4. Procesele tehnologice de executie vor fi avizate de ISIM.
In vederea realizarii in bune conditiuni a subansamblelor sudate de serie, intreprinderea executanta

va intocmi fise tehnologce pe baza proceselor tehnologice de mai sus si SDV-urile de executie pentru
toate tipurile diferite de subansamble.
La intocmirea fiselor si procedeelor tehnologice se va avea in vedere respectarea dimensiunilor si

cotelor din proiecte, precum si calitatea lucrarilor, in limita tolerantelor admise prin STAS 767/0 - 88
si prin prezentul caiet de sarcini.
Dimensiunile si cotele din planurile de executie se inteleg dupa sudarea subansamblelor. Pentru
piesele cu lungimi fixe prevazute ca atare in proiect, dimensiunile se inteleg la + 200C.
1.2.3.5. Inainte de inceperea lucrarilor, in vederea verificarii si definitivarii proceselor tehnologice

de executie, uzina va executa cate un subansamblu principal (cap de serie), stabilit de proiectant si
ISIM, pe care se vor face toate masuratorile si incercarile necesare. Masuratorile vor cuprinde
verificari ale cordoanelor de sudura vizual si cu lichide penetrante, control radiografic al sudurilor cap
la cap si control US pentru cusaturile de colt patrunse, precum si control distructiv pe epruvete
extrase din placile tehnologice. Se vor face, de asemenea, masuratori complete asupra geometriei
subansamblului, inainte si dupa premontaj si se va verifica inscrierea in tolerantele prevazute in
prezentul caiet de sarcini.
Rezultatele acestor masuratori si cercetari se verifica de o comisie formata din reprezentantii

proiectantului, uzinei, beneficiarului, intreprinderii de montaj si ISIM.
In functie de rezultatele obtinute, comisia va stabili daca sunt necesare masuratori si incercari
distructve suplimentare si daca subansamblul de proba (cap de serie) executat se va introduce in
lucrare.
Rezultatele acestor incercari si masuratori vor fi consemnate intr-un dosar de omologare al

subansamblului de proba.
Subansamblele de proba se vor executa pe baza tehnologiilor de sudare elaborate de uzina

si avizate de ISIM.
Procesul tehnologic de executie pentru subansamblele de proba, care va cuprinde si tehnologiile de

sudare, va fi elaborat de uzina si avizat de ISIM. Dupa omologarea subansamblelor de proba se vor
omologa tehnologiile de sudare pentru toate tipurile de imbinari in conformitate cu SR EN ISO
15614-8 :2003.
1.2.3.6. Procesele tehnologice de executie pentru subansamblele completate si definitivate in urma

executiei celor de proba, vor fi aduse la cunostinta proiectantului, beneficiarului si intreprinderii de
montaj.
1.2.3.7. Pe baza proceselor tehnologice definitivate in urma incercarilor, inginerul sudor va

extrage din acestea, din 'Caietul de sarcini' si standarde, toate sarcinile de executie si
conditiile de calitate ce trebuiesc respectate la lucrarile ce revin fiecarei echipe de lucru
(sortare, indreptare, sablare, trasare, debitare, asamblare provizorie, haftuire, sudare,
prelucrare, etc.). Aceste extrase vor fi predate echipelor si prelucrate cu acestea, astfel
incat fiecare muncitor sa cunoasca perfect sarcinile ce ii revin.
1.2.4. Documentatia tehnica ce trebuie intocmita de intreprinderea ce monteaza

structura metalica.
1.2.4.1. Aceasta trebuie intocmita de personal cu experienta in lucrari de montaj (ingineri,

maistri) care vor conduce montajul, tinand seama de specificul lucrarii si utilajele de care se
dispune, precum si de anotimpul in care se vor face lucrarile de sudare la montaj.
. Inainte de a incepe elaborarea documentatiei de montaj, intreprinderea care o intocmeste

are obligatia sa verifice documentele tehnice de proiectare si de executie in uzina si sa
semnaleze elaboratorului acestora orice lipsuri sau nepotriviri constatate, precum si sa
propuna, daca considera necesar, unele eventuale modificari sau completari ce ar usura
montajul.
1.2.4.3. Documentatia tehnica de montaj trebuie sa cuprinda :
- spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe santier al elementelor de constructii;

- organizarea platformelor de preasamblare pe santier, cu indicarea mijloacelor de transport si
ridicare ce se folosesc;
- verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse;
- pregatirea si executia imbinarilor de montaj;
- verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata;
- ordinea de montaj a elementelor;
- metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermediare de montaj;
- schema si dimensiunile halei incalzite iarna pentru completarea subansamblelor uzinate cu unele
piese ce se sudeaza pe santier.
1.3.- Materiale.
Materialele de baza trebuie sa corespunda conditiilor prescrise in proiect (marca,

clasa de calitate) sa fie insotite de certificatele de calitate ale furnizorului materialelor si sa
aiba marcate pe fiecare tabla, platbanda etc. marca otelului, clasa de calitate, numarul
sarjei precum si poansonul AQ al furnizorului de material.
Folosirea laminatelor nemarcate nu este admisa.
La executia constructiilor metalice se foloseste sortimentul de otel :
- otel S235 J2G3
- otel S355 J2G3; S355 J2G4; S355J2H;
Caracteristicile otelurilor vor fi solicitate explicit in comanda de materiale catre

furnizorul laminatelor si nu se vor considera avand aceasta calitate decat piesele anume
marcate, insotite de certificat de calitate corespunzator. Certificatele de calitate vor trebui
prezentate la receptia in uzina a produselor uzinate, dupa care se vor pastra timp de 10 ani.
Furnizorul lucrarilor este obligata sa verifice prin sondaj calitatea otelului livrat la
fiecare 200 - 500 tone livrate. Defectele de suprafata si interioare ale laminatelor trebuie sa
coerespunda punctului 2.2. din STAS 767/0-88.
Materialele de adaos
La executia sudurilor manuale (hafturi si suduri definitive) se vor folosi electrozi care
trebuie sa corespunda standardelor pentru materiale de adaos.
Furnizorul care executa imbinarile sudate are responsabilitatea folosirii in fabricatie a

materialelor de adaos corespunzatoare tehnologiilor omologate.
Materialele de adaos se stabilesc de catre responsabilul tehnic cu sudura al unitatii

de executie si se vor utiliza in asa fel incat caracteristicile mecanice de rezistenta a
cordoanelor de sudura sa depaseasca cu min. 20% rezistenta materialelor de baza.
Se recomanda folosirea tehnologiei de sudare in mediu de gaz protector.
Suruburi de inalta rezistenta pretensionate (IP)
Suruburile de inalta rezistenta vor fi din grupa de caracteristici mecanice 8.8 si 10.9
conform SR EN ISO 898-1/2002 , cu piulite din grupa de caracteristici 8 si 10 conform SR
EN 20898-2 :1997 si saibe conform STAS 8796/3 - 89.
Furnizorul va face de asemenea verificarea caracteristicilor mecanice a suruburilor, piulitelor

si saibelor prin verificarea duritatii Brinell. Proportia verificarilor va fi de cite un organ de
asamblare pentru fiecare lot mai mare de 500 buc. livrat de uzina furnizoare pe baza
aceluias certificat de calitate.
Suruburile, piulitele si saibele de inalta rezistenta vor fi depozitate in lazi marcate special.
Suruburile, piulitele si saibele de inalta rezistenta vor fi zincate.
Constructia metalica executata in uzina
2.1 - Generalitati
Furnizorul lucrarilor va intocmi pentru fiecare subansamblu, un proces tehnologic de

executie in asa fel incat sa asigure buna calitate a lucrarii.
Procesul tehnologic trebuie sa cuprinda:
- piesele desenate pe repere cu toate cotele;
- dimensiunile de taiere si procedeul de taiere al laminatelor;
- calitatile materialului de baza ce trebuie folosit;

- modul de pregatire a marginilor pieselor ce se sudeaza (sanfrenarea);
- modul de preasamblare (haftuire) a elementelor si a subasamblelor;
- procedeul de sudare cu indicarea de a se folosi pe scara larga sudarea automata si

semiautomata;
- regimul de sudare;
- tipurile si dimensiunile cordoanelor de sudura;
- ordinea de executie a cordoanelor pentru evitarea deformatiilor neadmisibile si a

tensiunilor interne mari;
- ordinea de aplicare a straturilor si numarul trecerilor, unde e cazul;
- modul de prelucrare a cordoanelor;
- ordinea de asamblare;
- planul de control Rontgen, gamagrafic sau ultrasonic
Regimurile de sudare se stabilesc de uzina pe placi de proba, considerandu-se

corespunzatoare numai dupa efectuarea incercarilor mecanice si fizice ale cordoanelor de
sudura care trebuie sa corespunda cu prevederile prezentului Caiet de sarcini.
Furnizorul este direct si singur raspunzator pentru intocmirea proceselor tehnologige

de executie si sudare ale subansamblelor (care se executa in uzina), de alegerea regimurilor
optime de sudare, de calitatea materialelor de adaos alese ca si calitatea lucrarilor
executate, in conformitate cu planurile de executie si prezentul Caiet de sarcini.
2.2. Executarea elementelor metalice sudate
Pregatirea laminatelor
La alegerea lor laminatele trebuie sa fie controlate din punct de vedere al calitatii,
starii si aspectului lor, precum si al eventualelor defecte de laminare.
Pe baza numarului de sarja imprimata pe laminate ca si pe baza buletinelor de
analiza si incercari mecanice se va verifica corespondenta datelor cu cerintele proiectului,
standardelor si prezentului Caiet de sarcini.
Prin examinarea exterioara pe ambele fete se va stabili starea pieselor si eventualele

defecte de laminare. Laminatele ruginite, murdare de noroi, ulei sau vopsea se vor curata
inainte de prelucrare.
Laminatele cu defecte ca: stratificari, suprapuneri, sufluri, fisuri, incluziuni sau alte
defecte neadmisibile, ca si cele cu abateri dimensionale peste cele admise prin standarde
sau prezentul Caiet de sarcini nu vor fi folosite la executia constructiei metalice sudate.
Se poate face si un control ultrasonic, prin intelegere intre parti, in masura in care
acest lucru va aparea necesar si in functie de posibilitatile tehnice.
Prelucrarea laminatelor fara indreptarea lor prealabila este admisa in cazul in care
abaterile fata de forma lor geometrica corecta, nu depasesc tolerantele cuprinse in
standardele in vigoare (STAS 767/0 - 88) sau pe cele indicate in detaliile de executie.
Laminatele care prezinta deformatii mai mari ca cele mentionate mai sus, trebuie indreptate inainte
de trasare si debitare.
Indreptarea laminatelor se face in conditiile precizate in prescriptiile in vigoare.

Indreptarea la rece este admisa numai daca deformatiile nu depasesc valorile din
standardele pentru laminate in vigoare.
2.3. - Trasarea.
Constructiile metalice se vor executa conform detaliilor din proiect, folosind tehnologia
proprie fiecarui atelier specializat.
Trasarea se va executa cu precizie de 1.00 mm daca in proiect nu se prevede o

precizie mai mare. Nu se admite acumularea mai multor tolerante pe aceeasi linie de
cotare.
Trasarea se efectueaza cu instrumente verificate si comparate cu etaloanele de

control verificate oficial sau cu instalatii speciale. Pe sabloane se scriu : simbolul lucrarii,
numarul desenului, pozitia pieselor, diametrul gaurilor, numarul pieselor aceleasi, etc.
La stabilirea cotelor din trasare si debitare a materialelor se va tine seama ca valorile

cotelor din proiect sa fie cele finale, care trebuie realizate dupa incheierea intregului proces
tehnologic de uzinare. Orientarea pieselor fata de directia de laminare poate fi oricare, daca
in proiect nu se prevede altfel.
Dupa trasare, inainte de executarea taierii se va marca prin poansonare pe fiecare

piesa trasata sarja din care face parte tabla. De asemenea, piesele vor fi marcate prin
vopsire (sau poansonare) cu numarul de pozitie al piesei conform proiectului sau planului
de operatii. Verificarea executarii corecte a marcajului pe piese va fi efectuata prin sondaj
de organul AQ, trasatorul nefiind scutit de raspundere.
2.4.- Prelucrarea laminatelor
Taierea pieselor se face cu foarfeca, cu fierastraul, cu flacara de oxigen sau cu laser

folosindu-se cu precadere taierea mecanizata. Nu se admite taierile si prelucrarile cu arcul
electric.
Racordarile sau degajarile circulare care sunt prevazute in proiect se vor executa
obligatoriu numai prin gaurire cu burghiul sau prin taiere cu suflai axial cu compas.
La piesele debitate sau prelucrate cu flacara, la care nu se mai fac prelucrari ale
muchiilor, este obligatoriu sa se curete crusta de zgura care se formeaza la partea
inferioara a taieturii.
Prelucrarea muchiilor (sanfrenarea) pieselor ce trebuie imbinate prin sudura este

obligatorie si se va executa conform procesului tehnologic de executie.
Prelucrarea muchiilor se poate executa atat cu mijloace mecanice (ex, prin aschiere)
cat si mecanizat cu flacara de oxigaz. Dupa sanfrenarea cu flacara este obligatorie polizarea
muchiilor sanfrenate pe o adancime de minim 2 mm. Nu se admite prelucrarea
muchiilor manual cu flacara de oxigaz.
Suprafetele taieturilor executate cu stanta sau flacara se prelucreaza prin aschiere

pe o adancime de 2 – 3 mm. Se excepteaza marginile libere ale guseelor ori rigidizarilor.
Marginile taieturilor executate cu flacara, foarfeca sau laser nu mai necesita prelucrarea prin
aschiere, daca prin sudare se topesc complet sau daca se asigura taierii clasa de calitate
1.2.1 conform SR EN ISO 9013 – 1998.
O eventuala preincalzire a laminatelor inainte de taiere se va face conform

prevederilor procesului tehnologic de uzinare. Crestaturile. neregularitatile sau fisurile fine
rezultate dintr-o prelucrare defectuasa cu oxigen, se inlatura prin daltuire, polizare sau
rabotare. Daltuirea sau polizarea se executa cu o panta de 1 : 10 fata de suprafata taieturii
sau prin incarcare cu sudura, cu respectarea tehnologiei de sudare si acordul proiectantului.
Piesele al caror contur prezinta unghiuri intrande se gauresc in prealabil in varful
unghiului cu un burghiu avand diametrul de minim 25 mm. In cazul taierii cu o masina de
copiat, la unghiurile intrande trebuie asigurata o racordare cu diametrul de minim 25 mm,
urmata de polizare.
Pe fiecare piesa taiata dintr-o tabla se va aplica un marcaj prin vopsire si

poansonare, prin care se noteaza :
numarul piesei conform marcii din desenele de executie si eventual indicativul

elementului la care se foloseste ;
marca si clasa de calitate a tablei;
numarul lotului din care provine.
Tipul imbinarii trebuie prevazut in proiect. Uzina trebuie sa examineze aceste tipuri si
sa faca proiectantului propuneri de modificari, daca prin acestea se usureaza executia, fara
a modifica calitatea cusaturii. Geometria rosturilor (unghiul, marimea muchiilor netesite,
deschiderea rosturilor, etc.) ca si forma prelucrarii muchiilor in vederea sudarii se alege de
uzina functie de tipul imbinarii prevazute in proiect, de procedeul de sudare folosit si de
grosimea pieselor, tinand seama de prevederile din SR EN ISO 9692-1/2004 pentru sudarea
cu arc electric invelit. Aceste forme trebuie prevazute in tehnologia de sudare intocmita de
uzina.
Toate piesele care in urma procesului de taiere cu flacara au suferit deformatii mai
mari decat cele indicate in prezentul Caiet de sarcini vor fi supuse indreptarii. Indreptarea
se va putea face la laminorul de planat sau prin incalzire locala. Temeratura tablei in zonele
incalzite local va fi de cca. 600o C. Ea va fi obligatoriu controlata.
In cazul indreptarii prin incalzire locala se interzice racirea fortata a zonelor incalzite
( de expemplu cu jet de apa sau aer).
Gaurirea se face dupa operatiile de indreptare si sudare. Ea se poate face si inaintea acestor
operatii daca se asigura conditiile de calitate si coincidenta gaurilor din piesele care se suprapun.
Dimensiunile pieselor taiate trebuie astfel realizate incat dupa sudarea definitiva sa
nu se depaseasca abaterile admise.
2.5.- Controlul calitatii dupa debitare, indreptare si prelucrarea muchiilor.
Organul AQ are obligatia sa verifice urmatoarele:

existenta pe piese a marcajului corect si vizibil;
dimensiunile pieselor debitate in limitele tolerantelor;
curatirea completa a crustei de zgura, care se formeaza pe partea inferioara a
taieturii;
- planeitatea suprafetelor si rectilinitatea marginilor pieselor dupa indreptare, in

limitele tolerantelor;
- executia corecta a sanfrenului la piesele ce necesita aceasta prelucrare.
Nu se admite trecerea la alte operatii a pieselor care:
- sunt necorespunzatoare dimensional;
- nu au marcajul corect si vizibil;
- prezinta defecte de taiere ce nu pot fi remediate.
2.6.- Asamblarea.
Operatii premergatoare asamblarii.
Piesele care urmeaza a fi asamblate trebuie sa aiba suprafetele uscate si curate. Se

interzice asamblarea pieselor ude, acoperite cu ghiata, unsoare, noroi, rugina etc.
prezentand exfolieri.
Marginile pieselor care se sudeaza vor fi polizate pe o latime de 20 - 30 mm pe

ambele fete pentru indepartarea completa a tunderului si ruginii.
Piesele care prezinta muscaturi rezultate prin oprirea accidentala a procesului de

taiere cu flacara, vor fi remediate inainte de asamblare .
2.7.- Asamblarea pieselor in vederea sudarii (asamblare provizorie)
Asamblarea pieselor se va executa cu ajutorul dispozitivelor de asamblare, sudare.

Constructia acestor dispozitive trebuie sa asigure precizia de asamblare a pieselor in limitele
tolerantelor admise de prezentul Caiet de sarcini si sa nu impiedice deformarea libera a
pieselor precum si executarea lucrarilor de sudare in bune conditii.
La asamblare nu se admite prinderea cu sudura pe suprafetele tablelor a
dispozitivelor de tragere.
Asamblarea in vederea sudarii automate sub flux a imbinarilor cap la cap se poate
face direct pe dispozitivul de sudare sub flux cu strangere electromagnetica.
In perna se va pune flux de aceeasi calitate cu cel intrebuintat la sudarea otelului

respectiv. Fluxul va trebui sa indeplineasca conditiile prevazute. Nu se admite folosirea in
perne a unui strat de umplere a pernei de alta calitate si depunerea numai la suprafata a
unui strat redus ca grosime din fluxul cu care se sudeaza.
Asamblarea trebuie facuta astfel ca dupa sudarea definitiva sa rezulte subansamble

cu dimensiuni corecte. Eventualele abateri la asamblarea pentru sudare trebuie sa se
incadreze in cele prevazute in acest Caiet de sarcini.
Neregularitatile si deformatiile locale pe care le prezinta o piesa si care depasesc pe

cele prevazute in acest Caiet de sarcini, trebuie sa fie inlaturate prin prelucrare, realizandu-
se racordarea lina de la portiunea prelucrata la cea neprelucrata.
La asamblare tolerantele sunt cele din STAS 767 / 0 - 88.
2.8.- Controlul calitatii dupa asamblarea si prinderea provizorie
Inainte de operatia de sudare, se vor verifica toate dimensiunile subansamblelor.
Se vor controla toate prinderile de sudura (haftuirile). Acestea vor fi controlate de

organul AQ din schimbul respectiv. Se va proceda la examinarea amanutita a fiecarei
prinderi, folosind in acest scop lampi electrice si lupe cu o putere de marire de 2,5 ori.
Daca se constata fisuri in cordoanele de prindere a unor imbinari cap la cap, se vor
indeparta complet cordoanele de prindere fisurate, prin craituire arc-aer, urmata de o
polizare pana la indepartarea completa a urmelor lasate de arcul electric (de la craituire) pe
materialul de baza.
In cazul unor fisuri in cordoanele de prindere a unor imbinari de colt acestea se vor
elimina prin polizare sau craituire mecanica (se elimina complet cordoanele cu fisuri).
Curatirea mecanica va fi urmata obligatoriu de polizare.
Dupa polizarea portiunilor in care au existat haftuiri cu fisuri este obligatoriu sa se

faca un control amanuntit a acestor zone atat vizual cat si cu lichide penetrante.
2.9- Sudarea subansamblelor metalice

2.9.1. Generalitati
Executarea unor imbinari sudate de buna calitate este conditionata de:
- folosirea unor laminate de buna calitate lipsite de defecte ca: stratificari,

suprapuneri, sufluri, fisuri, incluziuni;
- curatirea de impuritati (grasimi, vopsea, rugina etc.) a laminatelor in zona

imbinarii;
- uscarea zonelor din table pe care se aplica sudarea;
- folosirea unor materiale de adaos (electrozi, sarma, flux) corespunzatoare

materialului de baza ce se sudeaza;
- respectarea la stabilirea regimului de sudare a energiei liniare minime de sudare

prescrisa pentru fiecare tip de imbinare ;
- sudarea in plan orizontal a imbinarilor cap la cap, respectiv sudarea in jgheab a

imbinarilor de colt;
- sudarea in stare nerigidizata a imbinarilor pentru evitarea concentrarii tensiunilor,

prin folosirea unei ordini de asamblare si sudare corecte.
Sudarea subansamblelor metalice se va executa in hale inchise la o temperatura de minim + 5 oC.

Locurile de munca vor trebui sa fie lipsite de curenti permanenti de aer care ar influenta asupra
calitatii sudurilor.
Daca din anumite motive este necesar sa se execute in aer liber unele imbinari
manuale, de lungime mica, aceasta se va efectua sub directa indrumare a inginerului sudor
al sectiei. Vor trebui luate masuri speciale pentru protejarea locului de sudare si al
sudorului, de vant, ploaie, zapada, care ar impiedica buna executie a lucrarilor.
In aceste conditii sudarea pieselor metalice este admisa si la o temperatura sub +

5 C dar nu mai mica de – 5 oC si numai pentru piese cu grosimi sub 24mm, executate din
o
laminate de otel cu cel mult 0,18%C. Inainte de sudarea se vor preincalzi muchiile pieselor
ce se sudeaza la temperatura de 100 – 150oC.
Pentru piese cu grosimi mai mari de 24 mm si cu continut in carbon mai mic de
0,18%, muchiile vor fi preincalzite la o temperatura de 150-200 oC. Racirea zonelor sudate
se va efectua astfel ca temperatura de 100 oC a pieselor sa se stinga nu mai devreme de 30
min. de la temperatura sudarii. Aceasta se poate realiza prin protejarea zonelor sudate cu
placi de azbest sau prin micsorarea vitezei de racire folosind flacara gaz-aer. Personalul care
se ocupa cu racirea lenta a imbinarilor sudate va fi special instruit.
La sudare se vor folosi electrozi, care se vor usca obligatoriu la o temperatura de

250 – 300oC timp de minim 1 ora.
Port-electrozii (clestii), cablurile si modul de realizare a contactului de masa vor

corespunde prevederilor .
Utilajul folosit la sudarea automata si semiautomata trebuie sa asigure stabilitatea

regimurilor de sudare fixate in proiectul procesului tehnologic, cu urmatoarele tolerante:
- la viteza de sudare
- la intensitatea curentului de sudare
- la tensiunea arcului voltaic
Unele oscilatii izolate de scurta durata ale aparatelor de masurat nu vor fi

considerate ca o nerespectare a regimului stabilit, daca aceste oscilatii nu au un caracter
periodic si nu dauneaza calitatii cordoanelor de sudura executate.
2.9.2.- Operatii premergatoare sudarii.
Regimurile de sudare se stabilesc in uzina de catre laboratorul de sudura, pe baza de

incercari. Scopul stabilirii unui regim de sudura normal, este obtinerea unei calitati bune a
imbinarilor sudate. Indeosebi se urmareste:
- realizarea caracteristicilor mecanice corespunzatoare;
- patrunderea corespunzatoare in materialul de baza;
- patrunderea la radacina;
- lipsa defectelor (fisuri, pori, incluziuni, etc.).
La stabilirea regimului de sudare se va avea in vedere modul de prelucrare a

marginilor recomandate pentru sudura manuala si pentru sudura automata. Incercarile
pentru stabilirea regimului de sudare trebuie sa se faca pe piese care nu mai folosesc
ulterior insa cu material de baza si de adaos de aceeasi calitate cu cele care se folosesc la
sudarea subansamblelor metalice.
Regimurile stabilite se mentin atata timp cat nu se schimba unul din factorii: marca
materialului de baza, marcile materialelor de adaos, procedeele de sudare.
Laboratorul de sudura va comunica sectorului de sudura si serviciului AQ regimul

optim de sudura pentru fiecare tip de cordon.
Toate sudurile manuale, automate si semiautomate se executa cu folosirea

placutelor terminale.
-Pentru imbinari de colt se vor prevedea, la ambele capete ale cordonului, placute
terminale in forma de T.
-Pentru imbinarile cap la cap se vor aseza, la ambele capete ale cordonului placute
terminale. Placutele terminale vor fi sanfrenate la fel cu piesele ce se imbina.
In cazurile in care nu este posibila asezarea placutelor terminale trebuie sa se

asigure completarea craterelor de la capetele cordoanelor de sudura.
Dupa terminarea operatiilor de sudare, placutele terminale trebuie indepartate iar

capetele codoanelor se vor prelucra. Indepartarea placutelor terminale se va face numai
prin taierea cu flacara. Nu se admite indepartarea lor prin lovire Pentru efectuarea
incercarilor mecanice necesare controlului calitativ al imbinarii respective se vor executa
placi de proba din material de baza de aceeasi calitate cu cel al pieselor ce trebuie sudate,
avand aceleasi grosimi cu muchiile prelucrate in acelasi mod.
Imbinarile cap la cap la care se vor folosi placi de proba pentru incercari mecanice se
stabilesc de comun acord intre proiectant si furnizor.
Placile pentru probe vor avea poansonat pe ele un numar pentru a putea indentifica
locul unde au fost extrase, numar care va corespunde cu cel din procesul tehnologic.
Placile de proba se vor suda in acelaesi conditii in care se executa imbinarea si de

catre acelasi sudor, care isi va imprima poansonul pe placa.
2.9.3.- Controlul subansamblelor inaintea sudarii.
Inainte de sudare fiecare imbinare va fi controlata de catre maistrul din schimbul

respectiv si de catre organul AQ.
Nu se va permite inceperea sudarii daca:

- fiecare piesa a subansamlului nu are marcat numarul sarjei si numarul pozitiei sale
din planul de operatii;
- ansamblurile si prinderile nu corespund cu planurile de executie, cu prevederile

procesului tehnologic si cu indicatiile din prezentul Caiet;
- sunt depasite tolerantele de prelucrare, sanfrenare sau asamblare, specificate in

prezentul Caiet;
- muchiile care se sudeaza si zonele invecinate nu sunt curate. Se va verifica si

curatirea zgurii hafturilor;
- placutele terminale nu sunt bine asezate sau au dimensiuni mai mici decat cele
indicate in procesul tehnologic;
- rosturile au local abateri mai mari decat cele admise;
- imbinarile cap la cap ale pieselor ce se asambleaza si care au fost sudate inainte de
asamblare nu au fost controlate sau nu corespund clasei de calitate prescrisa.
Rosturile mai mari ca cele admise trebuie micsorate inainte de inceperea operatiei de
sudare a imbinarilor respective. Apropierea pieselor se va face prin taierea haftuirilor. Daca
micsorarea rosturilor nu se poate realiza prin apropierea pieselor, este necesar sa se faca
incarcarea lor prin sudura. Nu se admite sub nici un motiv introducerea in rost a unor
adaosuri formate din sarma, electrozi, etc.
2.9.4.- Sudarea propriu-zisa
Se interzice amorsarea arcului electric pe suprafetele ce nu se acopera ulterior cu

sudura. Se vor lua masuri sa nu se produca deteriorari ale pieselor prin stropiri de metal
topit.
Se interzice racirea fortata a sudurilor. Zgura de sudura se va indeparta numai dupa

racirea normala a acestora. La sudarea automata si semiautomata,indepartarea fluxului
trebuie sa se faca la o distanta de cel putin 1 m de arcul voltaic.
La sudurile cap la cap, inainte de sudarea pe fata a doua, radacina primei suduri se
va curata prin craituirea mecanica sau prin procedeul arc-aer pana se obtine o suprafata
metalica curata. In cazul folosirii procedeului aer-arc este obligatoriu sa se polizeze
suprafetele rostului pana la indepartarea completa a materialului ars.
Sudurile de prindere (haftuire) se acopera intodeauna complet cu cordonul propriu-
zis pentru a evita suprapunerea mai multor cratere de incheiere. In acest scop primul strat
va incepe intodeauna de la sudura de prindere pentru a putea acoperi complet eventualele
cratere, realizandu-se cordoane fara ingrosari bruste in dreptul haftuirilor.
Sudarea va incepe si se va termina obligatoriu pe placutele terminale.
Straturile de sudura se vor depune unul dupa altul fara ca zona imbinarii sa se
raceasca. Totusi temperatura stratului depus anterior nu va depasi 200 oC. (La
imbinarile scurte, se va lasa pentru racire un timp de 5-6 minute intre doua straturi
succesive de sudura).
2.9.5- Sudarea manuala.
Electrozii pentru sudura manuala se vor alege in functie de marca otelului.
Se vor avea in vedere urmatoarele:
- In timpul sudarii, arcul electric se mentine cat mai scurt, efectuand mici pendulari
perpendiculare la directia de sudare. Se interzice efectuarea unor pendulari mari, prin care
la fiecare strat depus sa se acopere intregul rost de sudare. Ultimul strat se va putea
executa cu acoperirea intregului rost;
- La imbinari de colt sensul de sudare se va pastra de regula de la mijlocul

subansamblului catre capete. Se recomanda ca sudurile de colt lungi sa fie executate
simultan de doi sudori incepand de la mijloc spre capete;
- La stabilirea regimului de sudare se va avea in vedere alegerea diametrelor de

electrozi astfel ca sa se asigure o patrundere buna la radacina imbinarii;
- Sudarea manuala a imbinarilor cap la cap se va executa de preferinta in plan

orizontal;
- Numarul de straturi la imbinarile cap la cap se va stabili prin procesul tehnologic si

va fi in functie de marca otelului.
- Fiecare strat de sudura la imbinarile cap la cap se va depune in mod obligatoriu de

la un capat spre celalalt. Nu se admite sudarea de la cele doua capete spre centru.
Fiecare strat se va depune in sens invers celui parcurs pentru depunerea stratului
precedent.
2.9.6.- Sudarea automata.
Materialele de adaos (sarma, flux) sa indeplineasca conditiile prevazute de

prescriptiile in vigoare.
Ingrosarile rezultate la inceperea si incheierea cordoanelor se vor netezi prin polizare

(in cazul cand nu a fost posibila asezarea pe placute la capetele sudurilor).
Sudarea automata a imbinarilor de colt se va executa orizontal in jgheab,

asigurandu-se patrunderea necesara.
La depunerea unui strat de sudura trebuie sa se asigure executia stratului respectiv

fara a fi necesara intreruperea procesului de sudare.
Daca in mod accidental se intrerupe procesul de sudare al unui strat, el se va relua

in mod obligatoriu in acelasi sens si cat mai repede.
La fiecare cordon de sudura de rezistenta sudorul trebuie sa imprime poansonul sau

pe metalul de baza in locuri vizibile la circa 50 mm distanta de axul cusaturii si anume la
mijlocul lungimii la cordoane de 1 m si de la inceput si sfarsit la cordoane mai lungi de 1 m.
Sudurile se vor executa fara pori, incluziuni, lipsuri de topire etc. Suprafata
cusaturilor trebuie sa fie cat mai neteda si uniforma. Se vor evita crestaturile de topire de la
marginile cordoanelor de sudura iar craterele se vor completa cu sudura. Nu se admite
matarea sudurilor.
Toate cordoanele de sudura se vor executa cu dimensiunile prevazute in procesul

tehnologic in conformitate cu proiectul de executie
2.9.7.- Controlul operatiilor de sudare si a imbinarilor sudate.
Controlul operatiilor de sudare si a imbinarilor sudate se executa in fazele principale

ale procesului de sudare, dupa cum urmeaza:
Controlul materialelor de adaos - acestea vor trebui sa corespunda prescriptiilor

standardelor si normativelor in vigoare. In timpul executiei se va urmari folosirea corecta a
materialelor de adaos, pastrarea si uscarea lor in bune conditiuni. Materialele
necorespunzatoare sau cele care prezinta dubii nu vor fi folosite la sudare.
Controlul procesului de sudare - in timpul procesului de sudare se va verifica

respectarea intocmai a prescriptiilor din procesul tehnologic si proiectul de executie. Se va
verifica respectarea aplicarii corecte a procedeelor indicate, a ordinei de asamblare si
sudare, a regimului de sudare.
Cordoanele de sudura se vor verifica:
- intre straturi vizual, cu lupa, iar in caz de dubii si cu lichide penetrante;
- cordoanele finale- vizual, cu lupa , cu lichide penetrante (in caz de dubii) si cu

instrumente de masurat.
2.9.8.- Prelucrarea dupa sudare.
Dupa sudare, cordoanele de sudura se vor prelucra conform indicatiilor din proiect si
procesul tehnologic.
Prelucrarea se va face in general prin polizare sau aschiere urmata de polizare.

Rizurile rezultate din polizare vor fi paralele in directia efortului in piesa respectiva. Este
interzisa prelucrarea finala perpendicular pe directia efortului.
2.9.9. – Conditii de calitate ale pieselor, elementelor, subansamblelor si cusaturilor
sudate
a) Abateri dimensionale ale pieselor elementelor si subansamblelor sudate.
Dimensiunile specificate pe desenele de executie corespund temperaturii de + 200C.
Pentru masuratori facute la alte temperaturi se vor face corecturile necesare,

coeficientul de dilatare termica liniara fiind = 12 x 106.
Abaterile limita de la forma si dimensiunile pieselor si subansamblelor sudate sunt cele specificate in
STAS 767/0 -88 pct. 2.3.1 2.3.5 si anume tabelele 1, 2 si 3, cu urmatoarele limitari si precizari :
- abateri limita la lungimea pieselor secundare : +2 -4 mm
- abateri limita la lungimea grinzilor principale :
- pana la deschideri de 9 m inclusiv : +0 -4 mm

- la deschideri mai mari de 9 m : +0 -6 mm
- abateri limita la stalpi frezati (cu lungimea intre 4, 5 si 9 m) : 2 mm.
- abateri limita la stalpi cu capetele nefrezate, insa prelucrate pentru sudare :
+2 -4 mm.
Lungimile de la punctele de mai sus se inteleg masurate intre fetele exterioare prelucrate ale
sudurilor, care vor avea formele si dimensiunile din SR EN ISO 9692-1/2004 sau din procesele
tehnologice, cu tolerantele prescrise in acestea.
Daca lungimile rezulta mai mari, ele se vor prelucra cu discuri abrazive, iar daca rezulta mai mici, se
va proceda conform pct. 4.7.1.4. d si art. 2.3.5.2 din STAS 767/0 -88.
a talpii superioare a grinzilor dublu T conform numarului 1 din tabel 1

- inclinarea limita
din STAS 767/0-88 ;
- pe portiunea pe care se sudeaza placile cutate sau in dreptul imbinarilor cu alte
piese asezate deasupra:
max = 0,005 B dar cel mult 1 mm;
- in celelalte portiuni ale grinzilor : B/40 dar cel mult 5 mm.
- deformatia limita in ciuperca , conform numarului 2 din tabel B

- pe portiunile pe care se sudeaza gujoanele sau in locurile de imbinare cu alte
piese pozitionate deasupra elementului :
1 0,005 C dar cel mult 1 mm;
- in celelalte portiuni ale grinzilor : 0,025 B dar cel mult 5 mm.
Pentru a respecta toleranta la deformarea 'in ciuperca' se recomanda ca talpile superioare ale
grinzilor principale sa fie predeformate invers la rece, inainte de sudare.
In vederea realizarii corespunzatoare a rosturilor de montaj intre subansamble si

tronsoane, abaterile la inaltimea si latimea acestora pe zonele de montaj : conform
numarului 13 si 14 din tabel B : +2 -3 mm.
Exceptie fac distantele dintre fetele interioare ale stalpilor intre care se monteaza grinzi fara rosturi
in lungul lor, care trebuie sa fie de cel mult 2 mm; aceste tolerante trebuiesc respectate pe
inaltimea pe care se face imbinarea intre stalpi si grinzi.
Pentru restul abaterilor limita se respecta prevederile din tabelul 3.a, iar pentru tolerantele de
aliniere cele din SR EN ISO 13920 – 1998.
b) Conditii de calitate ale cusaturilor sudate.
Indiferent de tipul imbinarilor si forma cusaturilor, calitatea cusaturilor sudate se verifica

dimensional, vizual prin examinare exterioara si cu lupa, prin ciocanire, cu lichide
penetrante, exceptional si prin sfredelire.
Cusaturile cap la cap avand nivelul B de acceptare al sudorilor sau la acelea indicate in planul de
radiografiere, calitatea cusaturilor se verifica si prin metode nedistructive (cu radiatii penetrante sau
mixte si cu ultrasunete).
Conditiile de calitate pentru taierea marginilor si prelucrarea rosturilor, corespunzatoare claselor de

calitate din proiect, sunt cele din tabelul 3 din Normativul C 150 -99.
Nivelurile de acceptare a defectelor in imbinarile sudate sunt cele din Tabelul 6 din Normativul C 150
-99 pentru cusaturi cap la cap si de colt.
2.9.10.- Controlul calitatii.
Controlul de calitate al subansamblurilor si al imbinarilor lor sudate se face de catre

organele competente ale furnizorului.
Controlul se va face vizual si prin masuratori dimensionale.
La acest control nu trebuie depasite tolerantele admisibile din STAS 767/0 –88.
Se va da o deosebita atentie la respectarea tolerantelor in locurile de imbinare cu

alte elemente.
Furnizorul lucrarilor va face prin sondaj incercari la rupere pe epruvete din materialul
de baza folosit (otelul) si incercari pe epruvete sudate, conform SR EN 895/1997 .
2.9.11.- Remedierea defectelor.
Remedierile defectelor constatate pe fiecare faza de executie sau la controlul final al unui
subansamblu, in vederea aducerii la forma si dimensiunile din proiect sau a realizarii clasei de
calitate a cusaturilor sudate prevazute in proiect sau in procesele tehnologice de sudare se stabilesc
de inginerul sudor al uzinei responsabil cu lucrarea.
In cazul aparitiei mai frecvente a unor defecte neadmise, uzina impreuna cu organul de
supraveghere vor stabili cauzele lor si vor propune solutii de remediere care vor fi analizate si
avizate de comisia ISIM, proiectant si beneficiar.
Defectele din cusaturile greu accesibile se remediaza pe baza unei tehnologii de remediere
ce urmeaza sa fie stabilita de inginerul sudor, tinand seama si de prevederile prezentului
caiet de sarcini si Normativul C 150 -99.
Tehnologia va fi avizata, iar executarea lucrarilor se va face sub conducerea si supravegherea

directa a inginerului sudor.
Se admit slefuiri locale ale cusaturilor marginale si urmelor de amorsare a arcului electric, care nu
depasesc 5 % din grosimea pieselor sudate.
Crestaturile marginale, denivelari mai mari sub cota sau cratere neumplute mai adanci se vor poliza
si umple cu sudura, trecerile de la sudura la materialul de baza urmand sa fie racordate lin si
netezite prin polizare in directia eforturilor principale.
Se interzice lasarea unor denivelari mari sau rizuri perpendiculare pe directia eforturilor.
Remedierea porilor izolati sau a incluziunilor izolate, avand dimensiuni mai mari ca cele admise se
face prin excavare cu pereti inclinati de 1/20 1/50 si apoi resudare.
Remedierile defectelor interioare ca incluziuni, nepatrunderi, etc. din cusaturile sudate se fac prin
inlaturarea portiunii cu defecte si resudare.
Inlaturarea acestor portiuni se poate face prin :
- polizare sau taiere cu discuri abrazive;
- rabotare;
- daltuire sau craituire cu dalta pneumatica;
- taiere prin procedeul arc - aer.
Dupa indepartarea portiunii cu defect, locul se polizeaza si se examineaza cu ochiul liber si cu lupa,
de maistru, inginer sudor pentru a se convinge ca intregul defect a fost eliminat, dupa care se face
resudarea portiunii excavate.
Tehnologia de resudare care trebuie sa asigure deformatii si tensiuni interne minime, se stabileste
de inginerul sudor.
Dupa resudare, locul se curata de zgura si se examineaza din nou pentru a exista convingerea ca
lucrarea a fost corect executata.
In cazul cusaturilor cap la cap, radiografiate initial, se face o noua radiografie sau o examinare cu
ultrasunete pentru a exista siguranta ca defectul a fost complet eliminat.
Racordarea sudurii de remediere cu metalul de baza si cusatura initiala se face prin polizare.
Nu se admit mai mult de doua remedieri in acelas loc.
Toate remedierile se inseamna cu vopsea pe piesa remediata si se trec in 'fisele de urmarire a

executiei'.
Tehnologiile de indreptare a pieselor deformate prin sudare sau alte cauze, peste tolerantele admise,
se stabilesc de inginerul sudor si se executa sub supravegherea si raspunderea acestuia.
In general indreptarea se face la cald la temperaturi controlate in jur de 6000C si prin presare
usoara. Se interzice indreptarea la temperaturi la cald - albastru (200 0 . 3000C) sau prin ciocanire.
In cazul indreptarii de piese si subansamble, locurile indreptate se marcheaza pe piese si se noteaza

in fisierele de urmarire a executiei.
2.9.12.- Marcare.
Fiecare subansamblu sau elemente de constructie gata de a fi expediat la santier, se

va marca cu vopsea rezistenta la intemperii.
Subansamblele sau elementele constructiilor metalice vor avea notate:
- tipul elementului - conform denumirii din proiect;
- numarul de ordine de fabricatie (numerotat de la 1 la numarul total);
- pozitia piesei sau subansamblului in ansamblul piesei (stanga, dreapta,

centrala, marginala).
Pentru piesele mici care se livreaza detasat se va nota tipul elementului, numarul de
pozitie al piesei ( in extrasul de laminate) si eventual plansa cu detalii.
2.9.13.- Preasamblarea.
Fiecare parte de obiect va fi preasamblata in uzina, se va verifica colinearitatea

barelor, respectarea tolerantelor de asamblare, se va marca si apoi se va expedia dupa
dezasamblare si coletare.
La coletare se va tine seama de gabaritele de transport CF sau AUTO.
2.9.14.- Certificat de calitate.
Pentru fiecare piesa sau subansamblu care paraseste uzina, se va elibera un

certificat de calitate care sa ateste ca subansamblu este calitativ si dimensional
corespunzator proiectului si Caietului de sarcini.
Nu se va primi nici un subansamblu fara sa fie insotit de certificatul de calitate

respectiv.
2.9.15.- Depozitare si transport.
Depozitarea si transportul subansamblelor sau a pieselor detasate finite, se va face

atat la uzina cat si in drum spre santier, in asa fel incat acestea sa nu se deformeze, apa sa
nu stagneze pe piesele metalice iar partile neprotejate prin vopsire sa fie aparate de rugina.
2.9.16.- Protectia constructiilor metalice contra coroziunii.
Pregatirea suprafetelor pentru vopsire cuprinde:
indepartarea mizeriei prin periere cu peria de sarma, spalare cu apa, stergerea cu
carpe, bumbac, calti, uecarea cu aer cald
- indepartarea grasimilor, uleiurilor prin degresare
- pregatirea sudurilor prin polizare, frezare, etc.
- indepartarea oxizilor si a tunderului prin procedee mecanice (polizare, sablare)
indepartarea micilor defecte de suprafata (porozitati, denivelari) prin acoperire cu
sudura si slefuire
Protejarea suprafetelor metalice se face imediat dupa pregatirea suprafetelor si nu
trebuie sa depaseasca 3 ore de la terminarea curatirii fiecarei portiuni de suprafata a
elementului care se protejeaza.
In uzina se executa grunduirea elementelor metalice cu doua straturi de grund.
Nu se vopsesc si nu se protejeaza cu alte produse suprafetele si gaurile imbinarilor

cu buloane, suprafetele din vecinatatea imbinarilor de montare prin sudura.
Dupa terminarea montarii se aplica ultimul strat exterior de vopsea.
Constructia metalica. Executia pe santier.
3.1.- Asamblarea si montajul constructiilor metalice confectionate in uzina
Pentru transportul, manipularea si depozitarea subansamblurilor si confectiilor , se

vor respecta indicatiile de la cap.2.
Furnizorul lucrarilor de montaj nu va receptiona constructiile metalice confectionate

in uzina decat numai daca sunt insotite de un certificat de calitate.
Organele de control tehnic ale furnizorului vor verifica prin sondaj calitatea pieselor
metalice confectionate in uzina si respectarea proiectului, prezentului Caiet de sarcini si
reglementarile tehnice in vigoare.
Inaintea asamblarii subansamblurile vor fi verificate.
In afara depozitului, in imediata apropiere a locului de montare se vor amenaja platforme pentru
lucrarile de pregatire in vederea montarii.
Procesul tehnologic de asamblare si sudare a tronsoanelor pe santier va fi stabilit de organele

tehnice ale furnizorului, in conformitate cu proiectul si Caietul de sarcini.
3.2.- Sudorii.
Sudorii care executa imbinarea tronsoanelor pe santier, sudurile de montaj, vor

trebui scolarizati si instruiti si apoi supusi unor probe practice executate in pozitia in care
vor suda pe santier dupa care vor fi autorizati sa execute numai acele cordoane de sudura
pentru care au dovedit insusirea cunostintelor teoretice si practice.
Autorizarea se va face pe baza Instructilunilor ISCIR in vigoare de catre serviciul

tehnic al furnizorului si se va consemna in scris.
Fiecare sudor autorizat va avea un poanson cu un numar inregistrat la AQ, cu care
va marca fiecare cordon de sudura executat de el.
Nu se admite a se folosi la executia lucrarilor de sudare a sudorilor neautorizati sau

care sa nu foloseasca poansonul de marcaj.
3.3.- Sudura
La executia cordoanelor de sudura pe santier, se vor respecta conditiile din prezentul

Caiet de sarcini.
3.4.- Imbinari cu suruburi
Imbinarile cu suruburi IP se executa conform prevederilor din 'Instructiunile tehnice C133-

82'. In prezentul proiect suruburile IP lucreaza la intindere in tija sau la presiune pe gaura.
Gaurile sunt cu 2 mm mai mari fata de diametrul surubului.
Pretensionarea suruburilor se va face prin strangerea piulitelor la un moment egal cu 50% din
momentul de strangere, pentru faza finala, moment de strangere indicat in C133-82.
Calitatea imbinarilor se controleaza prin masurarea momentelor de strangere cu cheia

dinamometrica,si prin sondaj cu metada « unghiului de strangere », conform prevederilor din
'Instructiuni tehnice ' C 133-82.
Suprafetele pieselor care urmeaza sa fie in contact dupa realizarea imbinarii cu suruburi
IP se protezeaja impotriva coroziunii la fel ca intraga constructie metalica (nu sunt
necesare masuri speciale de finisare).
Executia imbinarilor cu suruburi IP se face numai cu lucratori atestati. Atestarea se refera

atat la conducatorul lucrarii cat si la maistri, sef de echipa si muncitori calificati care executa
astfel de imbinari.
3.5.- Materiale.
Se vor folosi calitatile de otel specificate pe planse :
OL 37.3 – SR EN 10025-1/2005 clasa I-a de calitate
OL 52.3 - SR EN 10025-2/2004 clasa I-a de calitate
Tolerante.
Tolerantele la executia asamblarii elementelor de constructii la montaj sunt cele din
STAS 767 / 0 – 88 si prezentul Caiet de sarcini.
3.6. - Controlul executiei.
Furnizorul va asigura prin organe competente, controlul tehnic neintrerupt al

operatiunilor de asamblare si montaj si receptia asamblarii fiecarui subansamblu sau
element, atat la sol cat si la montaj.
Controlul operatiunilor de asamblare si montaj se vor face vizual si prin masuratori

dimensionale. Se vor verifica dimensiunile, forma si calitatea cordoanelor de sudura de la
imbinarea fiecarui element, respectarea tolerantelor la asamblare si a celor de montaj .
Lucrarile de montaj si de sudare pe santier vor fi urmarite si receptionate, pe faze de

executie, de un delegat permanent al clientului.
3.7.- Caietul de evidenta a montajului constructiilor metalice.
Furnizorul lucrarilor este obligat sa intocmeasca si sa tina la zi, “Caietul de evidenta a constructiilor
metalice”. Este preferabil ca acest caiet sa fie intocmit de o singura persoana .
Acest caiet este o piesa indispensabila pentru operatiunea de receptie partiala sau totala a lucrarii.
Se atrage atentia ca proiectantul nu va semna nici un act de receptie daca acest

caiet nu este completat cu toate datele necesare, pentru toate acele parti de lucrare care se
receptioneaza.
Dupa receptie acest caiet va fi predat Clientului care il va pastra anexat la “Cartea
Constructiei”.
Receptia lucrarilor de constructii.
La receptia lucrarilor de constructii se vor verifica: corectitudinea executarii

imbinarilor sudate, precum si corectitudinea asamblarii tronsoanelor metalice pe santier.
Se va verifica corectitudinea executarii protectiei anticorozive la constructiile

metalice.
5. Dispozitii finale.
In timpul executiei lucrarii se vor retine toate documentele necesare intocmirii cartii
constructiei, respectiv: proiectul care a stat la baza executiei, dispozitiile de santier emise
pe parcursul executarii lucrarii, procesele verbale de receptie calitativa si de lucrari ascunse
intocmite pe parcursul executiei, precum si certificatele de calitate ale materialelor folosite,
buletine de incercari, etc.
Eventualele remedieri necesare, se vor executa numai cu avizul sau sprijinul

proiectantului.
Intretinerea constructiei.
In timpul exploatarii, beneficiarul va urmari ca elementele constructiilor sa nu fie

incarcate peste limitele admise in proiect.
Depunerile de industrial vor fi inlaturate la intervale regulate astfel incat acestea sa

nu depaseasca limitele admise. Inlaturarea depunerilor de praf se va face pe baza unui
program intocmit in acest sens de beneficiar.
Periodic se va face o verificare tehnica a starii constructiei. Dupa evenimente cu

caracter exceptional (cutremure, incendii, explozii, avarii datorate procesului de exploatare,
etc.) se va face in mod obligatoriu verificarea starii tehnice a constructiei.
Anexa 1. Prescriptii generale de executie pentru subansamble sudate din

otel carbon, slab aliate
a) Constructiile sau elementele de constructii aferente utilajelor si instalatiilor se executa cu

respectarea prescriptiilor prevazute in STAS 767/0-1988 - Constructii din otel - Conditii
tehnice generale de calitate .
b) La prelucrarile prin taiere, a elementelor componente ce se sudeaza, se va respecta: (in

lipsa prevederilor din documentatie) clasa II A conform SR EN ISO 9013 : 2003 – Taiere
termica. Clasificarea taierilor termice. Specificatii geometrice ale produselor si tolerante
referitor la calitati.
c) Forma si dimensiunile rosturilor de sudura executate cu procedee de sudare manuala se

vor incadra in prevederile SR EN ISO 9692-1/2004 - Sudarea cu arc electric cu electrod
invelit, sudarea cu arc electric in mediu de gaz protector si sudarea cu gaze prin topire.
Pregatirea pieselor de imbinat din otel.
d) Abaterile limita la dimensiunile fara toleranta ale imbinarilor sudate se vor incadra in
prevederile SR_EN ISO 13920 : 1998 - Sudare. Tolerante generale pentru constructii
sudate. Dimensiuni pentru lungimi si unghiuri. Forme si pozitii.
e) La executia imbinarilor sudate se vor respecta prevederile SR EN ISO 15614-1/2004
- Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Partea 3 :
Verificarea procedurii de sudare cu arc electric a otelurilor.
- Tipurile de imbinari sudate prevazute in documentatie sunt obligatorii pentru

executant.
- Materialul de aport va fi in conformitate cu cerintele tehnologice stabilite de catre

executant si compatibil cu materialul de baza al subansamblelor.
- Stabilirea tehnologiei de sudare, alegerea electrozilor, proiectarea SDV-urilor pentru respectarea

conditiilor din proiect si din actele normative specificate mai sus sunt sarcina executantului.
f) Calitatea imbinarilor sudate va corespunde prevederilor din SR EN ISO 5817/2004 - Imbinari sudate cu arc
electric din otel . Ghid pentru nivelurile de acceptare a defectelor.
In lipsa unor precizari speciale prevazute in documentatie se va alege nivelul de acceptare

“c” - intermediar pentru defecte.
g) Examinarea defectelor se va realiza prin metode nedistructive conform recomandarilor

SR_EN 12062:2001 – Examinari nedistructive ale imbinarilor sudate. Reguli generale pentru
materiale metalice .
In lipsa specificatiilor din documentatie, imbinarile sudate vor fi examinate nedistructiv in functie de
posibilitatile tehnologice ale executantului, prin una din metodele recomandate astfel
-Controlul cu RX pentru 10 % din imbinari, conform:
- SR EN 444 : 1996 - Examinari nedistructive. Principii generale pentru examinarea

radiografica cu radiatii X si gama a materialelor metalice;
- Controlul cu lichide penetrante pentru imbinarile critice (depistate pe cale optica - vizuala), in baza
indicatiilor cuprinse in:
- SR EN 571 - 1 : 1999 - Examinari nedistructive. Examinari cu lichide penetrante.

Partea 1 : Principii generale;
- SR EN 970 : 1999 - Examinari nedistructive ale imbinarilor sudate prin topire.
Examinare vizuala.
PROTECTIA IMPOTRIVA COROZIUNII

La executia si montajul confectiei metalice, vor fi respectate prevederile din GP 111-
2004,
“ Ghid de proiectare, executie si exploatare privind protectia impotriva coroziunii a

constructiilor
din otel “.
Clasa de agresivitate a mediului conform STAS 10128-1986 -Protectia contra

coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Clasificarea mediilor agresive- , este de 2
m – cu agresivitate medie. In conformitate cu SR ISO 9223 / 1996 si SR EN ISO 12944-2
/2002 la clasa de agresivitate 2m corespunde clasa de corozivitate C3
Durata de viata a acoperirii anticorozive trebuie sa fie de minim 15 ani ceea ce

corespunde unei durabilitati ridicate „R” conform pargraf 5.1.2. din GP 035-98. Nivelurile de
performanta ale sistemelor de protectie anticoroziva vor fi in conformitate cu capitolul 4
Tabelul 4.2 din GP 035-98;
Aplicarea straturilor de acoperire prin vopsire se va face inainte de montarea

elementelor de constructii. Se poate accepta ca ultimul strat sa se aplice dupa montare. Se
pot aplica inainte de montaj numai straturile de grund si cel putin un strat de vopsea din
componen|a sistemului de acoperire pe intreaga suprafata, iar pe zonele care se suprapun
se va aplica numarul total de straturi ale sistemului de acoperire prin vopsire.
Suprafetele tuturor elementelor metalice se vor sabla la gradul 2 conform STAS

10166/1-77. Pregatirea suprafetei realizandu-se in conformitate cu SR EN ISO 8501-
1:2002, SR EN ISO 8504:2002 , SR EN ISO 8504-2:2002 si SR EN ISO 8504-3:2002.
Pentru aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire trebuie sa se creeze

urmatoarele conditii de mediu ambiant :
lipsa de praf;
concentratie cat mai redusa a gazelor agresive;
temperatura aerului si a piesei de protejat intre 5 si 400C daca nu se specifica alte

valori de catre producatorul de materiale de protectie;
umiditatea relativa a aerului sub 70 %, conform STAS 10702/1-83, daca nu se
specifica altfel de catre producatorul de materiale.
Primul strat al sistemului de acoperire prin vopsire se va aplica dupa cel mult 3 ore
de la pregatirea suprafetelor elementelor din otel.
Straturile succesive ale sistemului de acoperire prin vopsire se vor aplica numai pe
suprafete curate, lipsite de apa, praf sau de impuritati.
Fiecare strat al acoperirii trebuie sa fie continuu, lipsit de incretituri, ba]ici sau
exfolieri, fisuri, neregularitati.
Culoarea fiecarui strat trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata elementului si

nuanta culorii trebuie sa difere de la strat la strat pentru a permite verificarea numarului de
straturi aplicat.
Numarul de straturi al sistemului de acoperire, aplicat pe suprafata pieselor din otel

trebuie sa realizeze grosimea totala minima prevazuta in proiect, inclusiv la colturi si muchii.
Cifra minima de aderenta admisa la sistemele de protectie prin vopsire este 2 pentru
clasele de agresivitate 1 m si 2 m si 1 pentru clasele de agresivitate 3 m si 4 m. Aderenta
se va determina conform SR EN ISO 2409: 2007 – Vopsele si lacuri. Incercarea la caroiaj.
8.1. Controlul calitatii lucrarilor
Obligatiile si raspunderile unitatilor beneficiare de investitii, de proiectare si de constructii-

montaj, in asigurarea calitatii constructiilor, sunt reglementate prin Legea nr.10/1995. In activitatea
de control tehnic al calitatii se va respecta sistemul de evidenta stabilit prin reglementarile in
vigoare.
9. STRANGEREA SURUBURULOR DE INALTA REZISTENTA
Strangerea suruburilor IP se va face in doua faze, intr-o singura faza, in conformitate cu prevederile
din C133-82 'Instructiunile tehnice privind imbinarea elementelor de constructii metalice cu suruburi
de inalta rezistenta pretensionate'. Va transmitem atasat un tabel cu aceste valori care sunt in
functie de diametrul surubului si grupa acestora.
Nr. Diametrul nominal Grupa Momentul final de strangere 50% din momentul final de
crt. (daNm) strangere (daNm)
1 M12 10.9 25÷50 12.5÷25
2 M16 10.9 50÷80 25÷40
3 M20 10.9 80÷110 40÷55
4 M24 10.9 140÷190 70÷95
5 M27 10.9 185 92.5
6 M12 8.8 10÷25 5÷12.5
7 M16 8.8 25÷40 12.5÷20
8 M20 8.8 50÷75 25÷37.5
9 M24 8.8 85÷125 42.5 ÷62.5
10 M27 8.8 - -
Conform 'Instructiunile tehnice privind imbinarea elementelor de constructii metalice cu suruburi de

inalta rezistenta pretensionate' - C133/82, verificarea momentului de strangere se face pe cel putin
un surub din fiecare zona caracteristica a imbinarii.
In cazul in care valorile momentelor de strangere efectiv realizate la controlul pretensionarii

suruburilor se abat de la valorile normate, se va verifica in continuare un un numar dublu de
suruburi de inalta rezistenta alese in acelasi mod ca la prima verificare.
Dupa efectuarea strangerii surburilor de inalta rezistenta pretensionate nu se va face chituirea

imbinarii, deoarece suprafetele care vin in contact sunt protejate impotriva coroziunii prin grunduire
si vopsire la fel ca intreaga confectie metalica .
PENTRU SURUBURILE DE INALTA REZISTENTA STAS-urile in vigoare sunt :
Suruburi IP : SR EN 14399-3/2005 - gr.10.9 sau gr.8.8
Piulite IP : SR EN 14399-3/2005 -gr.10; gr.8
Saibe IP : STAS 8796/3-89
PENTRU SURUBURILE PRECISE STAS-urile in vigoare sunt :
Suruburi precise SR EN ISO 4014-2003
Piulite precise SR EN ISO 4032-2002
Saibe STAS 2241/1-82
10. PROTECTIA MUNCII SI PSI
10.1. PROTECTIA MUNCII

La intocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale de securitate a muncii dintre
care principalele sunt incluse in urmatoarele acte normative :
Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca ;

Hotararea nr. 1146/2006 – privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea in munca de catre lucratiri a echipelor de munca;

pentru utilizarea de catre lucratori a echipelor individuale de protectie la locul
de munca;

pentru locul de munca;
Norme generale de protectia muncii , emise prin Ordinul Ministerului Muncii si

Protectiei Sociale (MMPS) nr. 578/1996 si Ordinul Ministerului Sanatatii nr.
5840/1996 , in mod expres cap. 2 subcap. 2.4, cap. 3 subcap. 3.1 – 3.9,
cap. 4 subcap. 4.8 , cap. 5 subcap. 5.1 , 5.3 si 5.4 ;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru constructii si confectii me-
talice , emise prin Ordinul MMPS nr.56/1997 (cod 42) ;
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de zidarie , montaj
prefabricate si finisaj constructii ,emise prin Ordinul MMPS in 1996 (cod 27);
Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea , transportul , tur-
narea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat ,

emise prin Ordinul MMPS nr. 136/1995 (cod7) ;
Norme specifice de protectia muncii pentru manipularea , transportul prin
purtare cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor , emise prin

Ordinul MMPS nr. 719/1997 (cod 57) ;
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime , emise prin
Ordinul MMPS nr. 235/1995 (cod 12) ;
Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea liantilor si azboci-
mentului , emise prin Ordinul MMPS nr. 161/31.03.1997 (cod 52) , cap. III ,
subcap. 1.
In conformitate cu Normele Generale de Protectia Muncii , furnizorul lucrarilor este obligat:
- sa analizeze documentatia tehnica de executie din punctul de vedere al
securitatii muncii si daca este cazul , sa faca obiectiuni , solicitand

proiectantului modificarile necesare conform reglementarilor legale.
sa aplice prevederile legislative de protectie a muncii, precum si prescriptiile din

documentatiile tehnice privind executarea lucrarilor de baza, de serviciu si
auxiliare necesare realizarii constructiilor ;
sa execute toate lucrarile prevazute in documentatia tehnica in scopul realizarii

unei exploatari ulterioare a constructiilor in conditii de securitate a muncii si
sa sesizeze clientul si proiectantul cind constata ca masurile propuse sunt
insuficente sau necorespunzatoare, sa faca prpuneri de solutionare si sa
solicite acestora aprobarile necesare ;
sa ceara clientului ca proiectantul sa acorde asistenta tehnica in vederea

rezolvarii problemelor de securitate a muncii in cazurile deosebite aparute in
executarea lucrarilor de constructii ;
sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efectuarii probelor, precum

si cele constatate la receptia lucrarilor de constructii.
In mod deosebit se atrage atentia asupra obligativitatii respectarii cu strictete a

Ordonantei Guvernului publicata in Monitorul Oficial nr. 18/01.1994 privind asigurarea
durabilitatii, calitatii riguroase, sigurantei in functioanare si functionabilitatii constructiilor.
Clientului ii revin , conform Normelor generale de protectie a muncii , urmatoare-
le obligatii legale privind executarea constructiilor :
- sa analizeze proiectul din punctul de vedere al masurilor de protectie a
muncii si in cazul cand constata deficiente , lipsuri sau neconcordante fata
de prevederile legislatiei in vigoare , sa ceara proiectantului remedierea
deficientelor constatate , completarea documentatiei tehnice sau punerea in

concordanta a prevederilor din proiect cu cele legislative;
- sa colaboreze cu proiectantul si furnizorul , dupa caz , in scopul rezol-

varii tuturor problemelor de securitate a muncii.
- pentru lucrarile care se executa in paralel cu desfasurarea procesului de productie,

sa incheie cu furnizorul un protocol in care se va delimita suprafata pe care
se executa lucrarea, pentru care raspunde privind asigurarea masurilor de
protectia a muncii revine furnizorului; in protocol se va specifica si conditiile
care trebuie respectate de catre furnizor, astfel incit desfasurarea procesului
de productie in conditii de securitate sa nu fie afectat de lucrarile de
constructii executate concomitent cu aceasta.
- sa controleze cu ocazia receptiei lucrarilor, realizarea de catre furnizor a tuturor

masurilor de protectie a muncii prevazute in documentatia tehnica, refuzind
receptia lucrarilor daca nu corespund din punct de vedere al securitatii
muncii.
- sa emita instructiuni proprii de securitate a muncii pe activitatile sau grupele de

activitati necesare exploatarii constructiilor.
La exploatarea constructiilor, clientul este obligat sa respecte prevederile legale privind

securitatea muncii, dintre care principalele sunt cuprinse in urmatoarele acte:
Legea 90/1996 a protectiei muncii;
Norme generale de protectie a muncii, emise prin Ordinul Ministerului Muncii si

Protectiei Sociale (MMPS) nr.578/1996 si Ordinul Ministerului Sanatatii nr.
5840/1996;
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, emise prin

Ordinul MMPS nr. 235/1995 (cod 12).
PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR – PSI
La intocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale din :
Ordonanta nr. 60 din 1997 .
N.G.P. II/1977 cap. I, III, IV, V si VI .
Norme tehnice P 118/83 .
 In timpul executiei se vor respecta :

Prevederile in legatura cu executia conform actelor normative mentionate la
punctul 1 de mai sus .
Normele P.S.I. proprii ale constructorilor si montorilor inclusiv cele elaborate de

forurile tutelare ale acestora .
Dispozitiile organelor de control .
Ordonanta nr. 60 din 1997.
 Beneficiarului ii revin urmatoarele obligatii :
Trimiterea in termen legal a eventualelor obiectii , la prezentul proiect .
Respectarea obligatiilor ce ii revin din actele normative mentionate la punctul 1 ,

de mai sus , inclusiv procurarea si intretinerea P.S.I. , in conformitate cu
Normativul Departamental si recomandarile proiectantilor privind obiectul din
prezenta documentatie
Respectarea N.R.P.M. ed. 1975, cap.XIV .

DOCUMENTE SIMILARE
Ordonanta nr. 60 din 1997
0
Intocmit :
ROBOT MILLENNIUM
REPARAREA STRUCTURILOR DE REZISTENTA

DIN BETON, BETON ARMAT SI BETON
PRECOMPRIMAT
CAIET DE SARCINI PENTRU Ce poate sa insemne calitate pentru clienti. O zi

GEAMURI TERMOPAN normala de lucru
Bucharest – Brasov Motorway (autostrada)

Constructii
PROGRAMAREA SI ORGANIZAREA EXECUTIEI
+ Font mai mare | - Font mai mic LUCRARILOR DE TERASAMENT SI
INFRASTRUCTURA PENTRU CONSTRUCTIA P +
E+M
APARATE DE REAZEM
CALCULUL LA STARI LIMITA CU METODA

CAIET DE SARCINI PENTRU GEAMURI COEFICIENTILOR PARTIALI
TERMOPAN
ELEMENTE SI DETALII ALE CONEXIUNII INTRE
SISTEMUL CLADIRE SI INSTALATII SI
0. Acest capitol cuprinde specificatii pentru ECHIPAMENTE
geamurile termopan montate pe tamplaria de
aluminiu NORMATIV pentru executia tratamentelor din
anrobate bituminoase cu granulozitate discontinua
MARCAJE RUTIERE
Play
Unmute
Loaded: 1.01%
Fullscreen
1. Standarde de referinta
SR EN 572-1 :1996 Sticla in constructii produse din sticla silicatica calco-sodica Definire,

proprietati generale fizice si mecanice
STAS 9249-73 - Geam termoizolant
C.47-86 – Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor in constructii sau

agremente pentru materiale din import
agremente tehnice pentru produse nestandardizate
Materiale
geamuri termopan clare, low-e, formate din doua foi de 6 mm grosime, cu spatiu de 12
mm intre ele, cu argon, inchis ermetic prin procedeul de metalizare);
geamuri termopan low-e, securizate si antiefractie acolo unde este prevazut in tablorile
de tamplarie (parter vile, blocuri si magazine).
Geamuri mate la centrale termice
Folie de opacizare acolo unde este indicat in tablourile de tamplarie
Pachetul de geam termoizolant va asigura o reductie fonica de cel putin Rm=29 dB si

coeficient de transfer termic 1.1 wtmpk.
3. Executarea lucrarilor
Montarea geamurilor se face la furnizor, sau pe santier numai dupa executarea lucrarilor de
tencuiala, inainte de vopsitorii si pardoseli.
Geamurile se vor monta cu garnituri speciale din cauciuc si chit elastic.
4. Conditii de calitate si verificarea lucrarilor
certificatele de calitate conform standardelor sau agrementelor tehnice
geamurile trebuie sa aibe dimensiunile din proiect, fara abateri ca grosime, fara
zgarieturi, ciobituri sau alte defecte; dupa montare suprafata geamurilor trebuie sa
fie curata, plana, fara pete sau alte defectiuni.
5. Decontarea lucrarilor
Costul geamului termopan este inclus in pretul de tamplarie, deci se face odata cu plata acesteia.
DOCUMENTE SIMILARE
0
LUCRARE DE SEMESTRU la Disciplina Materiale

de constructii si Chimie Aplicata
CAIET DE SARCINI PENTRU Proprietati mecanice ale zidariilor
LUCRARI DE TERMOIZOLATIE LA
STUDIU GEOTEHNIC pentru CORIDORUL
PERETI SI TAVANE PREFERAT PENTRU NOUL PROIECT DE
AUTOSTRADA PROPUS SIBIU - PITESTI -
Constructii SECTOR II RACOVITA (CORNET) - TIGVENI
+ Font mai mare | - Font mai mic PLANIMETRIE - Retele de sprijin planimerice
Transmisia caldurii prin conductie la structuri in mai

multe straturi paralele
Caiet de sarcini - LUCRARI DE HIDRO SI

TERMOIZOLATII
CAIET DE SARCINI PENTRU LUCRARI
DE TERMOIZOLATIE LA PERETI SI Optimizarea sectiunii si a tipurilor de reazeme
TAVANE pentru grinda dreapta
CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT

0.0 Acest capitol cuprinde specificatii CU ARMATURA RIGIDA - CALCULUL
pentru lucrarile speciale de ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT CU
ARMATURA RIGIDA
termo/fonoizolatie necesare impotriva
unor surse interioare de zgomot si pentru Invelitori metalice
izolatia termica a incaperilor de locuit fata
Calculul automat al structurii - programul F.E.A.T.
de zone reci, conform tabloului de finisaje 2000
(plansee subsol, plansee peste logii, etc).
Play
Unmute
Loaded: 1.01%
Fullscreen
- C 107-97 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri
2.0. Materiale folosite
Placi din vata minerala tip G STAS 5838/5 - 80
tabla de otel sau aliaje de aluminiu sau cupru cu suprafata activa peste 65%
tesatura din fibre de sticla nebituminata STAS 8050 - 79
pinza Hessia STAS 1046 - 78
bolturi impuscate sau dibluri conexpand
bare de otel d= 22 mm pentru sustinere
3.0 Executarea lucrarilor
Tratamentele fono-termoizolante utilizate sunt de tipul :
placi rigide de vata minerala fixate la tavane sau la grinzi. Montarea placilor nemijlocit
pe suprafata elementului de constructie se poate face prin lipire sau prinderi
mecanice.
Se vor respecta detaliile din proiect, eventualele modificari de materiale sau solutii se vor face numai
dupa consultarea proiectantului.
In cazul montarii prin lipire, montarea fono-termoizolatiei comporta pregatirea si
verificarea stratului suport, trasarea, lipirea, placilor si finisarea fetelor vazute.
La pregatirea stratului suport, planeitatea se verifica cu dreptarul de 1,0 m lungime,

admitindu-de o singura unda de 2 mm max. Inainte de montare, suprafata se curata de
impuritati. Umiditatea relativa nu trebuie sa depaseasca 5%.
Izolatiile cu vata minerala la tavane se protejeaza cu plasa STM si rabitz, fixate cu dibluri si se
tencuiesc si gletuiesc conform capitolului 7. Se va acorda atentie modului de ancorare si coordonarii
cu eventualele lucrari de instalatii.
4.0. Lucrari pregatitoare
Inainte de executia fono-termoizolatiilor se vor termina si verifica toate lucrarile de instalatii sanitare,
de incalzire si electrice.
Vor fi montate definitiv timplariile (usi, ferestre inclusiv geamuri), asigurindu-se o temperatura
constanta lipsita de caldura sau umezeala excesiva.
Vor fi executate orice lucrari a caror executie ulterioara ar putea degrada lucrarile de fonoizolatie.
5.0. Verificarea si receptia lucrarilor
Toate materialele care intra in opera vor avea certificate de calitate care sa confirme ca sunt
corespunzatoare normelor si prevederilor din proiect.
Se verifica stratul suport si se intocmesc procese verbale de lucrari ascunse.
Se verifica executia finala.
Decontarea se face la metru patrat de suprafata real executata, conform listelor de cantitati de
lucrari
PERETI DE COMPARTIMENTARE USORI DIN GIPSCARTON

Constructii
DOCUMENTE SIMILARE
0
NOTIUNI GENERALE DESPRE FUNDATII

PERETI DE COMPARTIMENTARE MARCI DE EMAILURI - CUNOASTERE,
USORI DIN GIPSCARTON INCERCARE, UTILIZARE, PREFERINTA
SPECIFICATII GENERALE CAIETE DE SARCINI GENERALE COMUNE
LUCRÃRILOR DE DRUMURI - DISPOZITIVE DE
SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE
Play SUPRAFATÃ
Unmute ARMATURA
Modernizarea tehnologiei de proiectare si executie a

Loaded: 1.01%
consolidarilor de taluzuri si maluri folosind gabioane
Fullscreen Executarea lucrarilor din beton armat si beton
ZUGRAV-VOPSITOR-IPSOSAR-TAPETAR -
REALIZAREA ZUGRAVELILOR IN CULORI DE
HUMA LA O CASA
CAIET DE SARCINI PENTRU LUCRARI DE

PODETE
Se aplica urmatoarele standarde si norme de CAIET DE SARCINI - Instalatii sanitare interioare

referinta: ALCÃTUIREA ACOPERISULUI CU SARPANTÃ
C 190-89 : Instructiuni tehnice pentru DIN LEMN PE SCAUNE. ROLUL SI MODUL DE
alcatuirea si executarea peretilor LUCRU AL ELEMENTELOR
despartitori neportanti din elemente pe
baza de ipsos
C 198-89 : Instructiuni tehnice privind
tehnologia de fabricatie a elementelor de
ipsos pentru pereti despartitori neportanti
Agrementele tehnice in Romania ale firmelor producatoare sau importatoere de astfel de
ansamble si subansamle
DATE GENERALE
Planurile si/sau tabelele cu masuratori indica tipul de perete (perete despartitor cu greutate
obisnuita, perete despartitor usor Rf 1/2h, sau perete despartitor usor Rf 1h). Planurile si lista
deschiderilor indica prezenta deschiderilor pentru usi si ferestre. Planurile cuprind traseele
instalatiilor sanitare care urmeaza a fi incluse in ei.
Cu panouri de gips carton pot fi finisati pereti din alte materiale prin tehnica de executie uscata.
Caracteristicile acestora privind izolarea termica si fonica pot fi imbunatatitein combinatie cu materiale
izolatoare corespunzatoare.
Tehnici de lucru :
procedeul tencuirii uscate, in care panourile se monteaza cu adezivi pe un suport masiv (caramida,
beton, b.c.a.)
procedeul montarii panourilor pe structuri proprii
ELEMENTE COMPONENTE
Peretii din gips-carton pe srtuctura pot fi :
cu un singur rand de montanti metalici
cu doua randuri de montanti metalici
Functie de necesitatea si normele impuse, panourile din care sunt alcatuiti peretii sunt
de 3 tipuri si anume : panouri de gips-carton simple, panouri rezistente la foc, panouri
rezistente la umezeala.
Calitatea peretelui poate fi imbunatatita prin aplicarea pe o latura sau pe ambele laturi
ale peretilor, unul ,doua sau trei straturi de placi de gips-carton, luind in calcul si o
dimensionare corespunzatoare a structurii de sustinere si fixare a peretelui.
Peretii din gips-carton ce se monteaza pe structura proprie au urmatoarea componenta:
A. Rama metalica din rame de otel laminat la rece, zincate (275 g/dm³ - pe ambele fete) cu o
grosime de 0.6 mm. Bordurile ramei au o latime de cel putin 48 mm.structura de sustinere se
racordeaza la pardoseala si la tavan, printr-o ancorare corespunzatoare.
B. Panouri din gips-carton (grosime 9.5 mm sau 12.5 mm), cu marginile indoite pe
lungime.
C. Panou izolator din saltele din fibre minerale, pe o parte cu hartie Kraft (grosimea 45 mm si masa
specifica 16 kg/m³).
D. Toate echipamentele si accesoriile cum ar fi suruburi, prize, bolturi, banda de izolare fonica si kit
de etansare, cleme de ancorare, cleme de plafon.
4. CARACTERISTICI
* Structura este finalizata astfel incat sa ofere suficienta rezistenta la umezeala pana la 15 mm
deasupra utimului strat al pardoselei.
* Toti peretii sunt construiti cu un strat simplu, dublu sau triplu de carton gipsat pe ambele fete.
Grosimea si tipul cartonului folosit se vor stabili conform regulamentelor curente referitoare la
incendii si umezeala.
* Pentru incaperile umede cum ar fi vestiarele, toaletele etc. se utilizeaza cartoane special tratate.
* In functie de locul de utilizare peretii despartitori usori vor fi zugraviti, tapetati sau faiantati.
* Prinderile baghetelor se vor face cu suruburi de lemn.

5. TEHNOLOGIE
* Peretii despartitori usori merg pana la 15 cm deasupra ultimului strat al plafonului fals.
* La deschiderile pentru ferestre si usi antreprenorul va atasa elementele de structura a peretelui
necesare adaptate la greutatea ferestrelor si usilor preconizate precum si la efortul mecanic provocat
de deschiderea acestora.
* Antreprenorul va furniza ramele de intarire si/sau suportii de asamblare.
* Montajul si finisarea vor fi astfel executate incat indexul R de reducere a zgomotului sa fie de cel
putin 30 dB.
* Asamblarea si tehnologia vor fi in conformitate cu instructiunile date de furnizor/producator.
* La inaintarea documentelor de licitatie antreprenorul va preda si toate informatiile despre sistemul
propus spre aprobarea biroului tehnic.
* Antreprenorul va colabora cu ceilalti antreprenori implicati (cum ar fi de exemplu pentru sistemul
electric si instalatii apa-canal) si va avertiza in timp util pe conducatorii de santier atunci cand
lucrarile sunt intr-un stadiu in care ceilalti antreprenori pot sa reinceapa lucrul.
* La peretii din caramida la care se aplica gips-cartonul doar ca strat de finisare, trebuie pregatite
suprafetele corespunzator. Se recomanda multa atentie la gradul de umiditate al peretelui respectiv
peste care se va aplica tencuiala uscata.
6. APLICABILITATE
Pereti interiori usori conform planurilor si tabelelor de masuratori.
7. TESTE
Inainte de demararea lucrarilor antreprenorul va inainta certificatele de garantie necesare cu valorile
de rezistenta la foc Rf 1/2h si Rf 1h, conform standardelor romanesti.
8. MATERIALE
panouri (RB,RF,) de 12,5 mm
adeziv de poza (in cazul tencuielilor uscate )
profile UW, CW
vata minerala
banda etansare la rost
suruburi rapide de montaj
dibluri/suruburi
pasta de rosturi
banda de protectie din hartie sau fibra de sticla
PARDOSELI
Constructii
DOCUMENTE SIMILARE
0
Executarea lucrarilor din beton armat si beton
CIMENTURI CARPATCEMENT CU
PARDOSELI APLICABILITATE IN DOMENIUL RUTIER
Covor PVC, mocheta, ciment sclivisit, CONTRACT DE FORAJ (PROIECT)
mozaic turnat si gresie ceramica
PROBLEME SPECIFICE DE ALCATUIRE A
STRUCTURILOR PREFABRICATE
TEHNOLOGIA DE MONTAJ A ELEMENTELOR

HALEI
OFERTA - ECHIPAMENTE PROTECTIE
Modul de monitorizare a ocuparii si utilizarii

terenului intravilan
Generalitati
EVOLUTIA DEGRADARILOR IN TIMP A
Acest capitol cuprinde specificatii SISTEMELOR RUTIERE
tehnice pentru executarea pardoselilor de Breviar de calcul al elementelor structurale
covor PVC, ciment sclivisit, mozaic turnat si
gresie ceramica. Cum montam lambriurile din PVC
Alcatuirea pardoselilor
Fiecare tip de pardoseala este
alcatuita din:
a) – imbracaminte – strat de uzura –
care este supusa direct tuturor sarcinilor si actiunilor din exploatare
b) – stratul suport ce primeste incarcarea de la imbracaminte si o transmite elementelor
de rezistenta (sau fundatii) pe care este asezata pardoseala.
vezi GP 037/98 – Proiectarea si executarea pard.pentru constructii civile.
Materiale
Materialele puse in opera vor avea caracteristicile prevazute in standarde si normele
tehnice de ramura (de productie) specificate in capitolele respective.
La sosirea pe santier toate materialele se vor verifica daca au fost transportate si
ambalate corespunzator, iar depozitarea lor se va face conform prevederilor din standardele si
normele tehnice respective.
Cimentul va fi ferit de actiunea umezelii, inghetului si de amestecul cu corpuri straine,
atat in timpul transportului (ce se face in saci), cat si in timpul depozitarii, ce se face pe sorturi,
in magazii sau soproane.
Poliacetatul de vinil, dispersie apoasa (aracet) se va depozita in magazii acoperite, la
temperatura de + 5o C… + 35o C. Daca se vor desface ambalajele si materialul nu se va
consuma in intregime, acesta trebuie legat (inchis) imediat. Termenul de garantie este de 3 luni
de la data fabricatiei.
Toate materialele vor avea Agrement tehnic si/sau Certificate de calitate si se va indica
tehnologia de executie conforme cu fisa producatorului.
Executarea lucrarilor de pardoseli
Reguli generale
- Controlul materialelor intrebuintate, al dozajelor, al modului de executie si al procesului
tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toata durata lucrarii.
- In cazul ca proiectul nu prevede altfel, linia de demarcatie dintre doua tipuri de
pardoseli, care se executa in incaperi vecine, va coincide cu proiectia pe pardoseala a mijlocului
grosimii foii usii in pozitie inchisa.
- Pardoselile vor fi plane, orizontal si fara denivelari in aceeasi incapere si la trecerea
dintr-o incapere in alta. Fac exceptie pardoselile care au denivelari si pante prevazute in proiect.
- Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face numai dupa executarea
stratului precedent si constatarea ca acesta a fost bine executat.
- La trecerea de la executia unui strat la altul, se va realiza o legatura cat mai perfecta
intre straturi.
Lucrari care trebuie terminate inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli
- Executarea pardoselilor se va face numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub
pardoseli (canale, fundatii, conducte, instalatii electrice, sanitare, de incalzire, etc) si efectuarea
probelor prescrise, precum si dupa terminarea in incaperea respectiv a tuturor lucrarilor de
constructii montaj, a caror executie ulterioara ar putea deteriora pardoseala.
- Atunci cand stratul suport al noii pardoseli este constituit din plansee de beton sau
beton armat este necesar ca aceste suprafete suport sa fie pregatite prin curatarea si spalarea
lor cu apa de eventualele impuritati sau resturi de tencuiala. Curatarea se va face cu maturi si
perii.
- Diversele strapungeri prin planseu, rosturile dintre elementele prefabricate ale
planseului, adanciturile mai mari, etc se vor astupa sau chitui, dupa caz, cu mortar de ciment.
- Armaturile sau sarmele care eventual ies din planseul de beton armat vor fi taiate sau
indoite.
- Conductorii electrici care se monteaza sub pardoseala (pe suprafata planseului) vor fi
acoperiti cu mortar de ciment in grosimea strict necesara pentru protejarea lor.
- Inainte de executarea pardoselilor se va verifica daca conductele de instalatii sanitare
sau de incalzire centrala, care strapung planseul, au fost izolate corespunzator, pentru a se
exclude orice contact al conductelor cu planseul si pardoseala.
- Atunci cand este necesar se va face o nivelare a suprafetei stratului suport existent cu
ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie sa fie suficient de
intarit cand se va aseza peste el imbracamintea pardoselii.
- Compozitia, dozajul si natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la
fiecare tip de pardoseala in parte, in functie de solicitarile la care este supusa pardoseala.
Executarea stratului suport
- Atunci cand stratul suport al noii pardoseli este constituit dintr-un mortar de ciment,
acesta se poate transporta cu ajutorul instalatiei pneumatice pentru transportat mortare.
- Stratul suport elastic trebuie sa fie bine compactat, astfel incat sub incarcarile din
exploatare sa nu se taseze, provocand degradarea imbracamintii pardoselii.
- Stratul suport rigid trebuie sa aba suprafata plana si neteda. In zonele suprafetei unde
apar neregularitati care depasesc abaterile admisibile, corectarea suprafetei se va face prin
spituirea, curatirea si spalarea sa, dupa care se va aplica un mortar de ciment, avand acelasi
dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv.
Executarea imbracamintii pardoselii
Executarea stratului de uzura (imbracamintei) pentru fiecare tip de pardoseala se va
face conform prevederilor din capitolele ce urmeaza.
- Respectarea conditiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseala in parte se
va face in conformitate cu prevederile din “Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de
constructii si de instalatii aferente” indicativ C 56/85, capitolul 8 “Pardoseli”.
- Controlul in timpul executiei fiecarui tip de pardoseala prevazut in capitolele respective
se va face de executant si beneficiar, urmarindu-se respectarea prevederilor din prezentul
capitol.
Pardoseli din parchet
Prevederile prezentului subcapitol e refera la conditiile tehnice privind executarea
pardoselilor de parchet de lemn de stejar lamba si uluc.
Alcatuirea pardoselii
Pardoseala din parchet de lemn masiv de stejar este alcatuita din:
- parchet din lemn masiv de stejar lamba si uluc de 24 mm grosime, batut in cuie pe:
- dusumele oarbe din scanduri de brad de 24 mm grosime;
- scanduri de brad de 12 – 15 cm latime si 24 mm grosime montate la 60 cm interax, prin
lipire pe mortar de nivelare cu mortar de ciment de max.1,5 cm grosime si umplutura de nisip uscat
intre scanduri.
Materiale utilizate
- Parchet din lemn masiv de stejar de 24 mm grosime, conform STAS 228/1-87
- Parchet de stejar conform STAS 228/1-87
- Scanduri din lemn de brad de 24 mm grosime conform STAS 942 – 86 si 12-15 latime
conform STAS 1949-86.
- Poliacetat de vinil, dispersie apoasa (Aracet), STAS 7058/91
- Cuie de sarma de otel conform STAS 2111/90
- Nisip uscat 0-3 mm (umiditate sub 3 % pentru umplutura)
conform STAS 1667-76
- Ciment Portland conform SR 388/95
- Ceara pentru parchet “Victoria” conform N 11 1564 – 69
- Apa conform STAS 790-84.
Pardoseli din covor PVC
Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea
pardoselilor din covor PVC pe suport textil.
Alcatuirea pardoselii
Pardoseala din covor PVC pe suport textil este alcatuita din:
- sapa de egalizare a planseului, realizata din mortar de ciment M 100 T;
- imbracaminte alcatuita din covor de PVC pe suport textil, montat ca adeziv Prenandez
300, peste sapa de egalizare;
- pervaz din lemn de stejar batut in cuie in dibluri contate in stratul de sapa.
Pardoselile cu imbracaminte aplicata prin lipire se vor executa cu sau fara etansarea
rosturilor prin sudura cu snur din PVC plastifiat. In incaperile in care exista instalatie de apa si
prize de curent electric, rosturile pardoselilor executate cu covor PVC vor fi obligatoriu etansate
prin sudura cu snur din PVC plastifiat.
Materiale utilizate
- Covor din PVC cu suport textil, conform STAS 7915-71;
- Pervaz profilat din lemn de stejar conform STAS 228/1-87;
- Adeziv “Prenadez 300” conform NTR 2830-75;

- Cuie din sarma de otel conform STAS 2111/90;
- Nisip, conform STAS 1667 – 76;
- Ciment Portland conform SR 388/95;
- Apa, conform STAS 790-84;
- Ceara pentru parchet “Victoria”, conform NII 1564 – 69.
Mostre
Se vor prezenta beneficiarului mostre de covor de PVC (cel putin doua culori indicate de la doi
producatori) si de pervaz (2 buc. de 60 cm lungime) ce se vor aviza de beneficiar.
Transportul si depozitarea materialelor pe santier
Transportul covoarelor de PVC se face cu mijloace obisnuite de transport, acoperite, uscate, curate
si inchise, sulurile fiind asezate vertical. Depozitarea se face in locuri uscate si acoperite, la
temperaturi cuprinse intre + 5oC…+35oC, ferite de actiunea luminii solare directe, in pozitie verticala.
Transportul pervazurilor se face cu legatura, in vehicule curate si acoperite, se vor depozita in
incaperi inchise.
Transportul si depozitarea bidoanelor cu adeziv si diluant se va face cu respectarea dispozitiilor
privind transportul si depozitarea materialelor inflamabile, ferite de posibilitatea de explozie, cu
respectarea normelor de paza contra incendiilor, temperatura de depozitare va fi intre + 15 oC si +
20oC pentru “Prenadez 300”.
EXECUTAREA LUCRARILOR DE PARDOSEALA
Executarea stratului suport
- Stratul suport va fi constituit dintr-o sapa de egalizare aplicata direct pe suprafata respectiva.
Aceasta sapa de egalizare care se va executa dupa ce tencuielile interioare au fost terminate, se va
realiza din mortar de ciment marca M 100 T, avand consistenta de 5 cm pentru pardoseli.
- Inainte de turnarea mortarului de ciment, suprafata pe care se aplica va fi bine curatata si udata.
Mortarul de ciment, preparat cu nisip 0…7 mm, se va intinde pe suprafata respectiva si se va nivela
cu dreptarul tras pe fasii de ghidaj din mortar de ciment sau pe sipci de ghidaj, fixate in prealabil la
nivel.
- Stratul suport trebuie sa fie aderent la suprafata pe care este aplicat, la ciocanirea usoara cu
ciocanul de zidar trebuie sa prezinte un sunet plin.
Conditiile de finisare a suprafetei sapei de egalizare sunt urmatoarele:
- suprafata trebuie sa fie plana si neteda (fara asperitati, bavuri, granule ramase in relief sau
adancituri); sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult doua unde cu sageta maxima de 1 mm;
- diblurile pentru prinderea pervazurile trebuie fie bine incastrate in sapa, in numarul si pozitiile
stabilite prin proiect.
- In timpul executarii lucrarilor de instalatii, zugraveli sau a altor lucrari de finisaj, se vor lua masuri
pentru protejarea dalei flotante sau a sapei de egalizare din mortar de ciment, spre a nu fi
deteriorate sau murdarite cu huma, vopsea, etc, care ar impiedica aderenta gletului sau adezivului
pe suprafata stratului suport.
- De asemenea, se vor lua masuri pentru protejarea sapei de egalizare din mortar de ciment de
actiunea urmatoarelor substante agresive care le pot ataca sau distruge:
- acizi minerali si organici (acid clorhidric, acid sulfuric, acid azotic, acid acetic, acid lactic, acid
formic, etc);
- alcalii si lesii;
- produsi petrolieri (uleiuri minerale, motorina, petrol lampant, pacura, etc);
- produse zaharoase;
- saruri (sulfati, clorura de sodiu concentrata – saramura etc);
- substante oxidante (hipoclorit de sodiu, potasiu, bicromati, cromati, azotati, azotiti etc);
- uleiuri vegetale.
Executarea imbracamintii pardoselii
- In incaperile in care urmeaza sa se monteze dalele sau covorul se va asigura, cu minimum 48 ore
inainte de montarea imbracamintii, un regim climatic cu temperatura de cel putin + 16 oC si
umiditatea relativa a aerului de maximum 60%.
Acest regim se va mentine in tot timpul executarii imbracamintii pardoselii si cel putin 30 zile dupa
terminarea acestei operatiuni, daca intre timp nu s-a trecut la regimul de exploatare normala a
incaperilor.
- Umiditatea stratului suport din mortar de ciment sau beton, in cazul lipirii covorului sau dalelor cu
Prenadez 300 nu trebuie sa depaseasca 3 % (in procente de greutate). Masurarea exacta a
umiditatii stratului suport se face cu ajutorul aparatului tip “Higrodette” (bazat pe principiul variatiei
rezistivitatii electrice a materialelor in functie de umiditate lor sau cu un alt aparat similar.
In lipsa acestui aparat, umiditatea stratului suport se poate verifica astfel:
- cu ajutorul unei pensule curate se aplica pe o portiune mica (circa 2 x 5 cm) din suprafata stratului
suport, o solutie de fenolftaleina in alcool, in concentratie de 1 %, daca portiunea respectiva se
coloreaza in violet sau in roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 3 %;
- suprafata stratului suport din mortar se va razui cu ajutorul unei rachete metalice pentru
inlaturarea eventualelor resturi de mortar si de material provenit din zugraveli. In cazul cand dupa
aceasta operatie raman bavuri sau urme in relief, acestea se vor indeparta cu o piatra abraziva.
Praful se va inlatura, cu matura, din intreaga incapere, acordandu-se o atentie deosebita colturilor
intrande. Pentru indepartarea completa a prafului se va curata apoi suprafata cu o perie cu parul
scurt.
Din acest moment incaperea in care se lucreaza se inchide, interzicandu-se accesul persoanelor
straine, iar muncitorii care executa lucrarile vor purta incaltaminte curata cu talpa moale; este
interzisa folosirea acestei incaltaminti in afara incaperilor respective.
- Atunci cand suprafata stratului suport prezinta neregularitati frecvente, intreaga suprafata, dupa
frecarea cu piatra abraziva, se va corecta printr-o gletuire subtire (maximum 1,5 mm grosime). In
cazul unor adancituri izolate este suficienta o chituire locala.
Pregatire covoarelor pentru aplicare
- Pentru montare, covorul se va croi in conformitate cu un plan de montaj, intocmit in prealabil, cu
respectarea urmatoarelor criterii:
- fasiile de covor se vor aplica paralel cu unul din peretii incaperii, cu rosturile dintre ele orientate in
directia de circulatie maxima si daca este posibil si in directia principalei surse de lumina naturala;
- rosturile perpendiculare pe peretele care cuprinde usa nu trebuie sa cada in dreptul golului usii;
daca in cele doua incaperi alaturate se monteaza acelasi tip de covor cu fasia nu se va intrerupe in
dreptul usii; cand in doua incaperi alaturate fasiile cu culori diferite sau la racordarea cu o
pardoseala de alta natura, atunci rostul dintre fasiile colorate diferit sau rostul de racordare a celor
doua tipuri de pardoseli se va plasa la mijlocul grosimii foii usii;
- se va urmari repartizarea cea mai economica a fasiilor de covor in incaperea cu minimum de rosturi
si de fasii mai inguste de 50 cm.
- Covorul va fi adus in incaperile in care va fi montat, se va derula sulul si se va taia in fasii, cu 2…3
cm mai lungi decat dimensiunea respectiva a incaperii. Pentru valorificarea capetelor de material,
ramase dupa taierea fasiilor la dimensiunile necesare, se admite ca o fasie sa se realizeze din doua
parti, nu mai mult de una pentru o incapere. Fasia innadita se va amplasa langa perete, de
preferinta opus usii sau ferestrei si cu rostul de innadire intr-o pozitie cat mai putin expusa
circulatiei.
Fasiile taiate se vor aseza in pozitiile de montare si se vor lasa desfasurate timp de minimum 24 ore,
pentru aclimatizare si in acelasi timp pentru eliminarea tensiunilor interne aparute in material
datorita sederii in sol a covorului.
- Dupa aclimatizare, fasiile de covor vor fi croite definitiv cu 2…3 mm mai scurte fata de profilul
peretelui.
- La nise, radiatoare, sobe, spaleti de usi, in dreptul tevilor de instalatii etc, fasiile covor se vor taia si
ajusta dupa conturul respectiv, utilizand un cutit pentru croit.
Lipirea covorului cu Prenadez 300
- Inainte de aplicarea adezivului, atat suprafata stratului suport, cat si capetele fasiilor de covor, se
vor curata bine de praf, cu ajutorul unor perii si al unei carpe.
De asemenea, se va curata bine incaltamintea muncitorilor si nu se va circula cu ea in afara
incaperilor in care se lucreaza.
- Fasiile de covor curatate, vor fi asezate din nou (nelipite) in pozitie de montaj, cu margini
longitudinale petrecute pe o latime de circa 2 cm incepand cu ultima fasie asezata se apuca unul din
capetele fasiilor si se aseaza peste capatul opus, astfel ca cele doua jumatati ale fiecarei fasii sa se
suprapuna, iar spatele covorului va fi la exteriorul fiecarei bucle astfel formate.
- Pentru lipirea cu Prenadez 300 se va incepe cu fasia de covor de langa peretele cel mai apropiat de
usa de acces din incapere.
- Se va aplica cate un strat adeziv, de catre doi muncitori, concomitent, atat pe jumatatile fasiilor de
covor intoarse cat si suprafata stratului suport care a ramas astfel neacoperita; de-a lungul tuturor
marginilor longitudinale ale fasiilor de covor cat si a marginilor innaditurilor se va lasa cate o zona de
cca 5 cm latime, neunsa de adeziv, pentru a impiedica, in aceasta faza, lipirea covorului in dreptul
marginilor.
Adezivul se va aplica in strat subtire (0,200…0,250 Kg/mp pentru fiecare strat) si cat mai uniform;
nu se admit aglomerari (cuiburi de adeziv).
La portiunile curbe din dreptul buclelor formate de fasiilor de covor, pentru a putea urmari curbarea
buclei, adezivul se va aplica cu muchia larga a unei bucati dreptunghiulare de covor PVC taiate la
dimensiunile 2 x 12 cm.
- Aplicarea adezivului atat pe stratul suport cat si pe spatele fasiilor de covor din pvc pe suport textil
se va face cu ajutorul unui spaclu dintat, care se va trage in contact cu suprafata pe care se aplica
adezivul, astfel ca in urma lui sa ramana numai cantitatea de adeziv care trece printre dinti; spaclul
se va tine inclinat fata de directia de intindere a adezivului in asa fel ca excesul de adeziv sa se
prelinga pe langa marginea spaclului, spre partea inca neunsa cu adeziv.
Adezivul se va aplica in strat subtire si cat mai uniform; nu se admit aglomerari (cuiburi) de adeziv.
Cantitatea totala de adeziv va fi de circa 0,700 Kg/mp, adica cate circa 0,350 Kg/mp, atat pentru
stratul suport cat si pentru fasia de covor.
- Circulatia directa pe stratul suport uns cu adeziv este interzis; nu se va face pe fasiile de covor
gata lipite sau pe petice curate (neunse) de material, care se pot aseza pe stratul suport.
- Lipirea covorului se va face dupa 20…40 minute de la aplicarea adezivului, interval de timp necesar
pentru zvantarea excesului de solvent din adeziv, care variaza in functie de umiditate si gradul de
ventilatie a incaperii. O indicatie asupra momentului potrivit pentru lipire, se obtine prin aplicarea
degetului uscat pe stratul de adeziv; se considera ca lipirea se face numai atunci cand degetul nu
mai este murdarit si se simte o oarecare aderenta.
- Jumatate de fasii de covor care au fost unse se vor aseza peste suprafetele respective ale stratului
suport, care si ele au fost unse. Aceasta asezare sa se faca dintr-o data, exact pe locul indicat,
deoarece deplasarile ulterioare ale fasiilor de covor nu mai pot fi facute fara a provoca deteriorari ale
adezivului.
Aceasta asezare a fasiilor de covor prin lipire se va face pe portiuni mici si in mod succesiv pentru a
evita prinderea de aer sub fasia de material. Totodata, se va proceda la presarea manuala a fiecarei
fasii in parte; operatia de presare se va face de la mijlocul fasiei de covor catre marginile ei si din
axul fasiei de covor catre marginile sale.
In cazul folosirii cutitului pentru croit, sub portiunea de suprapunere a fasiilor de covor se vor aseza
niste benzi (straifuri) din aceleasi materiale, cu o latime de cca 5 cm care vor fi plasate cu fata in
jos; aceste benzi au rolul sa impiedice lipirea fasiilor cu adezivul din dreptul rostului si sa ajute la
taierea ulterioara a covorului.
- Dupa lipirea tuturor fasiilor de covor pe fiecare jumatate de camera, pardoseala se va presa cu un
rulou metalic (cu maner lung), avand greutatea de 25…30 Kg, lungimea de 40…50 cm si diametrul
de 12…15 cm; ruloul este imbracat la exterior cu un bandaj elastic din cauciuc moale, avand
grosimea de 1,5…2 cm (pentru lipirea covorului). In lipsa acestui rulou, pardoseala se va presa cu
mana prin intermediul unei carpe.
- Eventualele urme de adeziv ramase pe suprafata covorului se vor indeparta imediat, dupa fiecare
operatie de lipire, prin frecare cu o carpa aspra si uscata, daca curatarea nu se face imediat,
suprafata covorului va ramane patata.
- Lipirea fasiilor de covor in cea de-a doua jumatate a incaperii se va face conform instructiunilor
aratate mai sus.
- Dupa minimum 24 ore de la lipirea covorului, marginile petrecute ale fasiilor de covor ramase
nelipite, se vor taia si lipi.
Taierea se va face incepand din apropierea unui perete si se va executa prin tragere, avandu-se
grija ca platbanda de ghidare sa fie permanent in contact cu muchia covorului. La capetele covorului
dinspre pereti, la care nu ajunge lama cutitului de mai sus, taierea se va face cu ajutorul cutitului
pentru croit.
- Dupa taiere se vor inlatura straifurile, se vor ridica (rasfrange) marginile fasiilor, se va curata bine
din nou suprafata stratului suport si se va aplica adezivul cu grija, atat pe stratul suport si pe
marginile covorului.
Se va evita introducerea adezivului pana la linia de intalnire covor – strat suport pentru a nu se
produce aglomerari de adeziv.
Cu ajutorul unor distantiere de lemn se vor mentine rasfrante marginile covorului timp de 20…40
minute, necesar evaporarii excesului de solvent, dupa care se vor aplica pe stratul suport si se vor
presa puternic cu ajutorul unui dispozitiv special de predare, al unei role de circa 20 cm lungime sau
in lipsa acestora, cu partea lata a unui ciocan de 500…1000 gr.
- Dupa lipirea marginilor covorului la fiecare rost, suprafata pardoselii se va curata de toate urmele
de adeziv nou aparute.
- In cazul incaperilor pentru care fasiile de covor necesare rezulta mai scurte de 4 m, aplicarea
adezivului si lipirea covorului se va face intr-o singura etapa pe intreaga suprafata a pardoselii;
fasiile asezate anterior pe stratul suport pentru aclimatizare, se vor ridica si depozita intr-o incapere
alaturata cu fata in jos si peste hartii curate, pentru a se putea aplica adezivul pe intreaga suprafata
a stratului suport si a fasiilor de covor.
Modul de aplicare a adezivului, timpul necesar pentru evaporarea excesului de solvent, modul de
taiere a marginilor longitudinale, precum si modul de lipire a rosturilor vor fi aceleasi ca si la lipirea
covorului pe jumatati de incapere.
Operatia de lipire se va executa de doi muncitori care apuca fasia de ambele capete si o aplica cu
atentie exact pe locul respectv, conform planului de montaj, dintr-o singura data deoarece
deplasarile ulterioare ale fasiei sunt dificile si se produc defectiuni.
Montarea pervazurilor de lemn
- Pentru montarea pervazurilor de lemn se vor aseza de la turnarea stratului suport, langa perete,
dibluri tronconice de lemn de brad, la distanta de circa 50 cm unul de altul, in care se vor fixa
pervazurile in cuie.
Finisarea pardoselii
- Suprafata pardoselii din covor sau dale din pvc si a profilelor pervaz din pvc se va curata de
eventualele resturi de adeziv prin frecare cu o carpa aspra si uscata. In cazul adezivului Prenadez
300, petele mai rezistente se vor curata cu diluant Prenadez 300 sau Toluen, prin frecare cu o carpa
aspra. In timpul acestei operatii se vor tine ferestrele deschise.
In cazul adezivului poliacetal de vinil, dispersie apoasa (Aracet), petele mai rezistente se vor inmuia
cu apa circa 30 minute dupa care se vor curata cu o carpa aspra.
- Pentru indepartarea prafului se va sterge suprafata pardoselii din covor sau dale din pvc cu o carpa
moale, umeda si bine stoarsa, dupa 15 minute se va aplica pe suprafata pardoselii din covor sau
dale din pvc un strat subtire si uniform din ceara pentru parchet “Victoria”. Ceara se va lasa sa se
usuce timp de circa 60 minute, dupa care cu o alta carpa moale, curata si uscata, se va freca usor
suprafata pardoselii din covor sau dale din pvc pana la lustruirea completa; in cazul lipirii covorului
pvc cu adeziv poliacetat de vinil, dispersie apoasa (Aracet), aceasta operatie se va efectua dupa
minimum 16 ore de la lipire. Curatarea si indepartarea prafului cu carpe se va face numai dupa ce se
constata lipsa solventilor inflamabili, intrucat exista pericolul formarii electricitatii statice si deci
posibilitatea …………..unui incendiu sau explozii.
- Pardoseala poate fi data in folosinta imediat dupa lustruirea covorului, in cazul lipirii cu Prenadez
300, in cazul lipirii cu poliacetat de vinil, dispersie apoasa (Aracet) darea in circulatie se poate face
dupa minimum 16 ore de la lipirea covorului.
- Pe parcursul executarii lucrarilor se va verifica in mod special respectarea urmatoarelor conditii:
a) covorul trebuie sa fie lipit pe toata suprafata, iar la ciocanirea usoara cu un ciocan de zidar sa
prezinte un sunet plin, nu se admit colturi si margini nelipite sau umflaturi;
b) fasiile de covor din pvc trebuie sa fie bine alaturate, nu se admit rosturi mai mari de 0,5 mm
latime la covor si mai mari de 0,4 mm latime la dale si nici denivelari la rosturi;
c) suprafata pardoselii trebuie sa fie complet plata si neteda, nu se admit portiuni in relief sau
adancituri;
d) suprafata pardoselii trebuie sa fie curata, lustruita, nu se admit pete;
e) racordarile la pardoseli de alta natura, strapungerile, obiectele fixate pe stratul suport, etc trebuie
sa fie bine pasuite la croire.
Protectia muncii si paza contra incendiilor
Se vor respecta prevederilor normativului P 118/99.
Pardoseli ciment sclivisit, mozaic turnat si gresie ceramica
Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselilor din
ciment sclivisit, mozaic turnat si gresie ceramica.
Materiale utilizate
- Piatra de mozaic, conform STAS 1134-71
- Placi de gresie ceramica, conform STAS 5939 – 80
- Ciment Portland, conform SR 388 /95
- Ciment Pa 35, conform SR 1500/96
- Ciment alb Portland, conform SR 7055/96
- Agregate naturale, confom STAS 1667 – 76
- Acid clorhidric tehnic, conform STAS 339 – 76
- White – spirit rafinat tip C, conform STAS 44-67
- Corpuri abrazive, conform STAS 601/1 – 84
- Apa pentru constructii, conform STAS 790-84
- Acid oxalic tehnic, conform STAS 4992-68
- Oxizi coloranti – Standarde liante L 17 – Ind.Chimica.
Transportul si depozitarea materialelor pe santier
- Piatra de mozaic se va contracta, livrata in saci de 50 Kg, pe sortimente si culori diferite.
Transportul se face cu mijloace de transport acoperite.
- Placile de gresie ceramica se vor livra si transporta in cutii de carton (max.40 Kg/buc.).
Depozitarea se face in spatii acoperite.
- Acidul clorhidric tehnic se va depozita, transporta si manipula cu respectarea
prevderilor in vigoare referitoare la securitatea muncii privind produsele corozive. Transportul se
va face in ambalaje de sticla sau material plastic, care vor fi inchise cu dopuri de sticla sau de
plastic.
- Ambalajele cu white-spirit se vor depozita in magazii aerisite sau aer liber, ferite de
razele solare, numai 3 zile.
- Acidul oxalic tehnic livrat in butoaie de lemn sau alte ambalaje, se vor depozita in
magazii uscate.
Executarea lucrarilor de pardoseli
Alcatuirea structurii pardoselilor de ciment sclivisit, mozaic turnat si gresie ceramica, va fi:
- la ciment sclivisit:
- stratul suport format din beton B 100, simplu sau armat (cand se executa peste umpluturi)
de 8 – 10 cm grosime;
- imbracamintea de 20 mm grosime din mortar de ciment sclivisit, 600 Kg la m 3 nisip
- plinte sau scafe
- la mozaic turnat si gresie ceramica:
- sapa din mortar de ciment, de egalizare sau de montaj de 30-50 mm grosime;
- imbracaminte din mozaic turnat de cca 15 mm grosime sau gresie ceramica;
- plinte monolit de mozaic turnat sau din gresie ceramica.
Executarea pardoselilor de ciment sclivisit
Stratul suport se va executa din beton marca B 100 simplu sau armat (plasa mai mica de 0,8 pe umplutura) de
8-10 cm grosime, se vor lua rosturi la turnare la 4-5 mm distanta in ambele sensuri se va controla nivelul fata
de linia de vegriz (nivel) prin fasii de beton B 100 executate la distante sub 2 m. Betonul turnat intre fasii se va
nivela cu dreptarul rezemat pe fasiile de ghidaj; in incaperile cu sifoane de scurgere sau similare se va da
betonului pante de 1 pana la 1,5 % spre punctul de scurgere.
Imbracamintea din mortar de ciment sclivisit se recomanda sa se execute imediat dupa
turnarea stratului suport dupa terminarea prizei betonului, insa inainte de intarirea acestuia,
spre a asigura o buna legatura intre imbracamintea si stratul suport.
Executarea imbracamintilor din mortar de ciment sclivisit
- Imbracamintea din mortar de ciment sclivisit se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment de circa 20
mm grosime, cu fata sclivisita (neteda sau rolata cu ajutorul unei perii cu dinti).
Prepararea mortarului se va face cu un dozaj de 600 Kg ciment la 1 mc nisip. La inceput
se va amesteca nisipul uscat si cimentul pana la obtinerea unui amestec omogen si de culoare
uniforma. Cantitatea de apa, care se va introduce ulterior, trebuie sa dea un mortar care sa se
intinda, usor cu mistria, fara sa fie insa prea fluid. Mortarul de ciment se va prepara in
cantitatile strict necesare care pot fi puse in lucrare inainte de inceperea prizei.
- Daca in incaperile unde se executa pardoselile sunt scurgeri de lichide, atunci se vor
prevedea pante de 1…1,5 % spre punctele care colecteaza aceste scurgeri.
- Inainte de aplicarea imbracamintii din mortar de ciment sclivisit, suprafata stratului
suport rigid din beton sau a planseului de beton armat va fi curatata de praf, moloz, ipsos, var,
vopsele, pete de grasime, uleiuri si se va uda din abudenta cu apa.
- Realizarea stratului de mortar de ciment, la grosimea indicata in proiect se va face prin
turare intre sipci de reper (martor).
Fata vazuta sclivisita se va obtine prin baterea mortarului de ciment proaspat asternut
cu mistria (pana la aparitia laptelui de ciment), aruncarea pe suprafata stratului de mortar de
ciment, inainte de inceperea prizei, a unei cantitati de ciment si sclivisirea acestuia prin trecere
cu mistria.
- In cazul suprafetelor rolate se va trece rola cu dinti pe suprafata imbracamintii din
mortar de ciment, imediat dupa sclivisirea ei.
- Dupa executarea sclivisirii, pentru a evita fisurarea datorita actiunii soarelui si
curentilor puternici de aer, imbracamintea din mortar de ciment sclivisit, se va proteja dupa
terminarea prizei, prin acoperire cu rogojini, saci goi, etc care se vor stropi cu apa timp de 7
zile.
- Pentru a se preveni fisurarea provocata de contractii, la suprafetele mari cu
imbracaminti din mortar de ciment sclivisit se vor prevedea rosturi longitudinale si transversale.
Daca proiectul nu prevede distantele dintre rosturi, atunci imbracamintea din mortar de ciment
sclivisit se va executa in panouri cu laturile de 2,0…2,5 m.
Executarea pardoselilor din mozaic turnat
Stratul suport se va realiza pe un suport rigid de beton dintr-un strat de mortar de
ciment de poza marca B 100 de 30-50 mm grosime, se vor lasa rosturile la turnare la
suprafetele de max. la 2-2,5 m distanta in ambele sensuri; se va controla nivelul fata de linia de
vagriz prin sipci de repere asezate la 1,5 – 2 m, in intervalul dintre sipci se va turna si indesa
mortar care se va nivela cu ajutorul dreptarului; apoi se scot sipcile, iar golurile se umplu cu
acelasi mortar, suprafata fiind rugoasa, se recomanda ca imbracamintea de mozaic turnat sa se
execute imediat dupa terminarea prizei mortarului de sapa, insa inainte de intarirea acestuia.
Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment cu
piatra de mozaic, de marirea si la culoarea comandata.
- Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa cu piatra de mozaic cu granulozitate
continua sau discontinua, de aceeasi provenienta si culoare sau de provenienta si culori diferite.
Cand se va folosi piatra de mozaic de provenienta diferite, rezistenta la uzura a acestora trebuie
sa fie egala.
- Cantitatea de ciment va fi de 600 Kg la 1 mc de piatra de mozaic. Pentru coloarea
stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic se pot adauga coloranti minerali sau
cimenturi colorate in proportie de cel mult 5 % din greutatea cimentului.
Cand pentru colorare sunt necesare cantitati mai mari de coloranti minerali (pana la
15% din greutatea cimentului), se vor face incercari prealabile, pentru a se stabili amestecul
optim, care sa nu conduca la scaderea rezistentelor mortarului de ciment cu piatra de mozaic.
Prepararea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va face amestecand intai bine,
in stare uscata, cimentul si colorantul, amestec care apoi se rastoarna peste piatra de mozaic
asezata in prealabil pe o platforma, dupa care se amesteca bine cu lopata, pentru a se asigura
raspandirea uniforma a granulelor de mozaic in masa. Apoi se va adauga apa necesara pana se
va obtine un mortar care sa se intinda usor, fara a fi prea fluid.
- Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa plane si orizontale. In incaperi
prevazute cu sifoane de pardoseala sau cu guri de evacuare, imbracamintile din mozaic turnat
se vor executa cu pante de 1…1,5 %, spre punctele de scurgere.
- Dupa intinderea mortarului de ciment de poza, se va turna tot intre sipci de reper,
mortarul de ciment cu piatra de mozaic intr-un strat de 15 mm grosime. Stratul de mortar de
ciment cu piatra de mozaic se va intinde cu mistria si nivela cu dreptarul, dupa care se va
compacta cu dosul mistriei grele pana va apare laptele de ciment la suprafata. Se vor scoate
sipcile de ciment cu piatra de mozaic, dupa care stratul se va indesa cu cilindre metalice sau cu
mistria de mozaicar. La intinderea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va urmari
distributia uniforma a pietrei de mozaic ca desime si marime a granulelor.
- Imbracamintile din mozaic turnat se pot executa intr-o singura culoare sau cu desene
(carouri, figuri) in mai multe culori, in conformitate cu detaliile din proiect.
Pentru stabilirea nuantei culorii si a marimii si uniformitatii mozaicului se vor efectua
incercari preliminare.
Cimentul obisnuit se utilizeaza impreuna cu colorantii minerali pentru obtinerea culorilor:
rosu, negru si cenusiu iar cimentul alb pentru culorile alb, galben, verde si albastru.
La imbracamintile cu desene, acestea se vor obtine folosind sabloane din sipci sau tabla
de forma desenului cerut. In interiorul acestor sabloane se va turna stratul de mortar din ciment
cu piatra de mozaic de alta culoare pe locurile din suprafata imbracamintii ramase neumplute cu
mortar.
- Dupa turnarea stratului de mortar de ciment cu piatra de mozaic si terminarea prizei,
pentru a se evita fisurarea datorita uscarii prea rapide din cauza curentilor de aer sau a actiunii
soarelui (cand imbracamintea din mozaic turnat se executa la exterior – terase, balcoane),
imbracamintea din mozaic turnat se va proteja in primele zile de la turnare prin acoperire cu
rogojini, saci de hartie sau rumegus de brad in grosime de 20…40 mm), care se vor uda
periodic cu apa, asigurandu-se la suprafata pardoselii o stare de umiditate care se va mentine
pana la frecarea imbracamintii.
Nu se va utiliza rumegus de stejar sau alte foloase, deoarece pateaza suprafata
imbracamintii.
- Bordurile se vor executa tot din mozaic, cu aceeasi compozitie, dar avand o alta
culoare decat campul imbracamintii.
- Finisarea suprafetei imbracamintilor din mozaic turnat se va face prin frecare, slefuire,
ceruire si eventual lustruire sau prin buciardare, cand aceasta operatie este prevazuta in
proiect.
Predarea se va face in mod obligatoriu dupa 4…6 zile de la turnarea mortarului de
ciment cu piatra de mozaic, dupa ce acesta a capatat o rezistenta suficienta pentru a nu disloca
piatra de mozaic la frecare. Intervalul de timp optim, dupa care se va putea executa operatia de
frecare se va determina pe baza probelor care se fac pe imbracamintea de pardoseala
respectiva.
Frecarea se face cu masina de frecat sau manual, cu piatra abraziva, prin frecare se
inlatura poghita de ciment aderenta pe fata mozaicului si granula de mozaic devine aparenta
totodata se corecteaza micile denivelari, inlaturandu-se toate asperitatile de pe fata mozaicului.
In tot timpul frecarii, suprafata imbracamintii din mozaic turnat se mentine umeda. A doua
frecare, denumita slefuire, se va face cu o piatra abraziva cu granulatie fina, pana la netezirea
perfecta, udandu-se suprafata pardoselii continuu cu apa.
In timpul frecarii, mai ales cu masina, se va avea in vedere ca operatia de frecare sa se
faca in mod uniform pe intreaga suprafata a pardoselii, astfel incat o portiune sa nu fie frecata
mai mult decat cealalta.
Dupa ce imbracamintea din mozaic turnat este slefuita sufrafata se va curata de pasta
rezultata de la frecare (slefuire cu rumegus uscat, care se va matura sau prin alte procedee,
apoi se va spala suprafata cu apa curata si se va lasa sa se usuce dupa care se va cerui cu
ceara de parchet si se va lustrui.
Inainte de ceruire se poate executa o lustruire cu sare de macris (oxalat, acid de
potasiu), cu ajutorul unei bucati de pasla.
- In incaperi cu suprafata pardoselii mai mari de 9 mp pentru a se preintampina
fisurarea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va turna in panouri cu suprafete de
maximum 2 m2, despartite fie prin rosturi de turnare, fie prin benzi, care se umplu apoi cu
mortar de ciment cu piatra de mozaic cu aceeasi compozitie, dar de culoare diferita. In locul
benzilor de mortar de ciment cu piatra de mozaic se pot folosi baghete de sticla asezate pe
muchie, cu fata superioara la nivelul imbracamintii de pardoseala.
- In cazul mortarelor de ciment cu piatra de mozaic preparat cu ciment alb, se mai
adauga si 15…25 % ciment obisnuit (in volume fata de cimentul alb) pentru a se evita aparitia
fisurilor datorita contractiilor.
Executarea pardoselilor din gresie ceramica
- Imbracamintile din placi din gresie ceramica se vor executa pe un strat suport rigid din beton sau pe un
planseu de beton armat.
- Placile din gresie ceramica se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe
planseul de beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poza, avand
dozajul de 300…350 Kg ciment la 1 m3, in grosime de 30 – 50 mm.
- Inainte de montare, pentru evitarea absorbtiei de apa din mortarul de poza, placile din
gresie ceramica se vor mentine in apa timp de 2…3 ore.
- Pentru evitarea cumularii efectelor deformatiilor diferentiate, intre ansamblul de
pardoseala – imbracamintea din placi din gresie ceramica si mortarul de ciment de poza – cu
restul suprafetei, stratul suport rigid din beton sau planseul de beton armat cat si conturul
peretilor, stalpilor, se vor lua masuri care sa permita deformarea acestora independent.
In cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala si mortarul de ciment de poza
direct pe planseul de beton din elemente prefabricate – care si-au consumat deformatiile
reologice – sau pe plansee turnate monolit, la care montarea pardoselii se face dupa 90 zile de
la turnare. Imbracamintea din placi de gresie ceramica se poate aplica direct dupa o prealabila
preumezire a placii de beton.
In cazul in care se aplica imbracamintea de pardoseala pe plansee crude sau pe straturi
suport din beton, intre acestea si pardoseala se va prevedea un strat de intrerupere a aderentei
– hartie, folie de polietilena, etc.
- La prepararea mortarului de ciment de poza se va utiliza ciment cu inmuiere normala
de tipul Pa 35 si nisip 0…3 mm (la care parteafina sub 0,2 mm sa nu depaseasca 1/3) in
amestec cu 1 parte ciment la 3,5…4 parti nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu intarire rapida
(P40, etc).
Mortarul de ciment pentru montarea placilor din gresie ceramica se va prepara la fata
locului, in cantitati strict necesare si va avea o lucrabilitate plastic – vartoasa, factorul apa –
ciment fiind de maximum 0,5.
- Asezarea placilor se va face montandu-se la inceput placile reper.
Placile se vor monta in patul de mortar astfel pregatit, in randuri regulate, cu rosturi de
2…3 mm intre placile din gresie ceramica.
Dupa asezarea placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de actiune a mainii
muncitorului (circa 60 cm latime), la placile la care se constata denivelari se adauga sau se
scoate local din mortarul de ciment de poza. Apoi se face o verificare a planeitatii suprafetei cu
un dreptar asezat pe diagonalele suprafetei executate si ghidat dupa nivelul portiunii de
pardoseala executata anterior, indesandu-se atent placile in mortarul de ciment de poza, prin
batere usoara cu ciocanul peste dreptar, astfel incat striurile de pe spatele placilor sa patrunda
in masa de mortar si sa se asigure planeitatea suprafetei.
Operatia se contina in acest mod pe toata suprafata care se executa intr-o zi de lucru.
Apoi intreaga suprafata se inunda cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta sa intre bine in
rosturi, hidratand si mortarul de poza.
Umplerea rosturilor se va face la 3…5 zile dupa montarea placilor din gresie ceramica,
iar in intervalul de la montare si pana la rostuire – pardoseala nu va fi data in circulatie si se va
umezi prin stropire cu apa cel putin o data la 24 ore.
Curatarea imbracamintii din placi din gresie ceramica de excesul de lapte de ciment se
va face prin asternere de rumegus de lemn uscat, dupa doua ore de la inundarea cu lapte de
ciment si prin maturarea rumegusului.
Imbracamintea din placi din gresie ceramica nu se va freca pentru finisare, ci dupa
curatarea cu rumegus de lemn se va sterge cu carpe inmuiate in apa si apoi se va cerui.
Placile din gresie ceramica se vor monta simplu sau in conformitate cu desenele din
proiect.
- La intersectia pardoselii cu elementele verticale – sub plinte – se vor realiza interspatii
de 5…10 mm care se vor umple cu un material elastic.
In cazul suprafetelor mari se recomanda realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30
mp sau 6m, functie de modularea structurii.
Executarea scafelor si plintelor
- La imbracamintile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100…150 mm inaltime, turnate din
mortar de ciment sclivist cu dozajele si in conditiile tehnice indicate la aceste imbracaminti.
- La imbracamintile din mozaic turnat scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc
sau vor fi prefabricate din beton mozaicat. Ele nu se vor aseza peste tencuiala, ci direct pe
perete, prin intermediul unui strat din mortar de ciment.
- Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozajele si in conditiile
tehnice indicate la imbracamintile din mozaic turnat. Inaltimea scafelor sau plintelor va fi de
100…150 mm, iar grosimea lor va fi astfel stabilita incat sa depaseasca fata tencuielii de 5…8
mm.
- La imbracamintile din placi din gresie ceramica se vor monta elemente de racordare
(colturi, socluri, scafe) fixate cu mortar de ciment astfel incat sa depaseasca fata tencuielii cu
5…8 mm.
- In timpul executarii imbracamintilor din beton de ciment turnat monolit se vor face urmatoarele verificari:
- se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei in betoniera
pana la terminarea punerii betonului in opera), acest interval de timp nu trebuie sa depaseasca o
ora pe timp calduros si o ora si jumatate pe vreme racoroasa;
- se va verifica lucrabilitatea betonului, determinata prin metoda trasarii cu trunchiul de con
avand inaltimea de 30 cm conform STAS 1759-88.
- se va verifica respectarea conditiilor tehnice de calitate prevazute in STAS 2560/1-83 si
STAS 2560/3-84.
- Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru
remediere sau refacere.
CAIET DE SARCINI PENTRU REALIZAREA LUCRARILOR DE PLACAJE LA

PERETI
Constructii
DOCUMENTE SIMILARE
0
Proiectarea unei fundatii izolate

Reprezentarea cladirilor. Notarea cladirilor. Vederi si
REALIZAREA LUCRARILOR DE PLACAJE sectiuni Intocmirea desenelor pentru constructii
LA PERETI
Se cere proiectarea unui pod dalat din beton armat
care sa satisfaca urmatoarele cerinte
0.0. Acest capitol cuprinde specificatii
pentru lucrarile de placaje la pereti NOTIUNI GENERALE DESPRE FUNDATII
(faianta bai si bucatarii si marmura in bai PODURILE
matrimoniale la vile)
Automatizarea centralelor termice
Proiectarea unei fundatii pe piloti
Play Betonul
Unmute ACOPERISURI CU STRUCTURA METALICA
100% MORTARE - Definitia mortarelor
Loaded: 1.01%
Fullscreen
C6-86 normativ instructiuni tehnice pentru executarea placajelor de faianta sau agremente tehnice
pentru tehnologii de montare cu adezivi
STAS 233-86 placi faianta cal I sau agremente tehnice
STAS 790-80 apa
STAS 7055-80 ciment portland alb pentru rosturi
STAS 6476-61 pigmenti naturali
STAS 7058-80 aracet DP 25, D 50
Adezivi speciali pentru faianta agrementati tehnic
1.2. Lucrari ce trebuie executate inainte de placari
- invelitoarea cladirii inclusiv scurgerile pe solutie definitiva sau provizorie, astfel incit grundul si
placarile sa fie ferite de actiunea precipitatiilor atmosferice
- montarea tocurilor la ferestre si a tocurilor sau captuselilor la usi, in afara de pervazuri(unde este
cazul), care se vor monta dupa executarea placajelor.
- tencuiala tavanelor si a peretilor
- montarea conductelor sanitare, electrice, incalzire, ingropate sub placaje, inclusiv probele aferente
- montarea diblurilor sau a dispozitivelor pentru fixarea consolelor obiectelor sanitare
1.3. Materiale folosite
Se vor folosi :
placi de faianta tip Philkeram Johnson, cu dimensiunile (20x20 cm) si culorile indicate in
proiect, calitatea I, glazurate pe o fata si cu striuri pe dos. Pentru muchii se vor
folosi placi cu o muchie glazurata si rotunjita, daca nu sunt prevazute in proiect
acoperitoare de muchii.
Placi de marmura alba, tip Kavala, cu dimensiunile 30x30 cm, 1 cm grosime, cu muchiile
finisate
Abaterile admisibile de la dimensiunea aleasa sunt de +/- 0,5 mm la grosime, +/- 1,0 mm la
lungimea medie a laturii si 1,5% din lungimea laturii la curbura maxima. Se vor prezenta mostre
proiectantului inainte de aprovizionare.
1.4. Executarea lucrarilor
Executia nu va incepe mai devreme de 1 luna de la data incarcarii cu greutate permanenta a
cladirii (executarea teraselor si zidariei).
1.4.2. Placarea prin lipire cu mortar adeziv
Placarea cu adeziv se face pe placi de gipscarton hidrorezistent sau cimentcarton, rectificate cu

ceresit sau pe suporturi pe baza de ciment (zidarii tencuite). Tencuielile, respectiv peretii din
gipscarton se executa conform capitolelor respective si se receptioneaza ca lucrari ascunse.
Pentru placarea cu faianta prin lipire pe strat suport se foloseste mortar adeziv sub forma de praf,
ambalat in saci de 15 kg. Consumul difera in functie de adincimea dintelui mistriei dintate folosite,
intre 2,7-6,5 kg/mp. Mortarul adezivul utilizat adera la suprafete rezistente, curate, uscate sau
umede, lipsite de substante antiaderente (grasimi, bitum, praf). Eventualele denivelari (pina la 1 cm)
se pot repara cu adeziv in ziua anterioara placarii. Nu se vor executa placari pe straturi cu rezistenta
slaba. Suprafetele puternic absorbante se vor grundui in prealabil cu Ceratec CT 17.
Placarea se executa cu rosturi de 3 mm, inchise cu chit acrilic alb - DUROSTIC (sau
BIOMETALEUTKI), cu granulatie mica.
Se acorda atentie faptului ca rosturile placarii pardoselilor trebuie sa fie in continuarea rosturilor la
pereti.
Reperul pe verticala pentru placarea peretilor de la bai este partea superioara a tocului de usa. De la
acest reper se face trasarea in sus si in jos.
Pentru aplicare se presara praful in apa curata in raportul 25 kg praf la cca 6 l apa si se amesteca
pina la omogenizare. Dupa 5 minute se va amesteca din nou. Aplicarea mortarului adeziv se face cu
mistria dintata aleasa astfel incit dupa presarea placii, contactul placa-adeziv sa fie minimum
65%. rostuirea se face dupa 24 ore.
Se vor folosi instructiunile furnizorului pentru timpul de punere in opera, temperatura de aplicare,
timp deschis, timp de ajustabilitate, etc.
1.5. Protejarea lucrarilor
Placarea nu se va executa la o temperatura sub 10 grade C,
Se va evita evaporarea apei din mortar
Spatiile in care se executa placarea vor fi inchise si nu se va accede pina ce lucrarea nu e perfect
uscata.
Se va proteja placajul pina la darea in folosinta
In timpul sezonului cald suprafetele expuse la soare vor fi acoperite cu foi de pinza de sac umezite
timp de 2 zile.
1.6. Verificarea la receptie lucrarilor
Verificarea pe faze de lucrari se face pentru placajele interioare, pentru fiecare incapere in parte, iar
pentru cele exterioare pentru fiecare tronson de fatada.
Se verifica:
rezistenta mortarelor sau a pastelor de aplicare a placilor (determinata pe cuburi de 7,07

cm latura, turnate chiar de la prepararea mortarelor si pastelor respective)
numarul de straturi din structura placajelor si grosimile respective (determinate prin

sondaje, in numarul stabilit de comisie, cel putin unul la 100 mp)
aderenta la stratul suport a mortarulului de poza si intre spatiile placilor si mortarul de

poza (minimum o verificare la 100 mp)
planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor (bucata cu bucata)
dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor decorative care se placheaza (eventual

solbancuri, briie, etc.)
corespondenta cu proiectul
Suprafetele finisate se vor verifica cu dreptarul de 2 m. Tolerantele admise sunt:
devierea de la planeitate si verticalitate a suprafetei placajului fata de dreptar, maximum

2 mm.
devierea rosturilor dintre placi, maximum 1 mm la o placa. Latimea rotului intre placi
trebuie sa fie perfect uniforma.
stirbituri sau lipsa glazura la muchii, maximum una la o placa pe o suprafata de 4 mmp, daca
nu sunt montate coltare
rosturi neumplute nu se admit
locuri neumplute cu glazura pe suprafata placajului maximum 2 pe mp cu o suprafata de

2 mmp
fisuri pe suprafata placajului nu se admit
curburi sau frinturi vizibile nu se admit
diferente de nuante la placile din aceeasi incapere nu se admit
nerespectarea continuitatii rosturilor pe verticala sau orizontala nu se admite
pete pe suprafata placajului nu se admit
pozitionarea defectuasa a placilor, cu abateri fata de verticala sau orizontala
deterioarea placajului rezultat din neprotejarea lucrarii, fisuri si despinderi ale placilor
Se verifica de asemenea racordarile placajului cu alte elemente (exemplu: racordul faiantei cu cada
de dus trebuie executat cit mai ingrijit, neadmitindu-se o grosime neuniforma sau lipsa chitului ). Se
verifica etanseitatea racordarii prin controlul fetei opuse a peretelui.
Se verifica strapungerile efectuate in suprafata placata, pentru trecerea tevilor de instalatii, fixarea
prizelor, intrerupatoarelor, etc. Gaurile facute in placi trebuie sa fie acoperite cu rozete metalice
cromate, nichelate sau prevazute cu garnituri conform proiectului. Se verifica gaurile facute pentru
fixarea obiectelor sanitare sa nu fie vizibile de sub aceste obiecte.
Remedierile se vor executa de catre constructor, fara a solicita plati suplimentare, amploarea
remedierilor fiind hotarita de beneficiar.
Lucrarile se deconteaza la metru patrat de DOCUMENTE SIMILARE

placaj real executat, inclusiv chituirea
1
RAPORT DE EXPERTIZA asupra starii tehnice a

CAIET DE SARCINI PENTRU drumului judetean DJ 203K Niculesti - Vintila Voda
REALIZAREA COSULUl DE FUM FUNDATII DIN BALAST
DIN ELEMENTE CERAMICE
NORMATIV PRIVIND PROTECTIA
PREFABRICATE TIP SCHIEDEL CONSTRUCTIILOR IMPOTRIVA TRASNETULUI
SAU SIMILAR
PROIECTARE COMPLEXA - ESEU VERIFICARE A
Constructii UNUI PROIECT PROPRIU
Optimizarea sectiunii si a tipurilor de reazeme

pentru grinda dreapta
PODURILE
CALCULUL SCARII
CONSIDERATII PRIVIND REABILITAREA

TERMICA A CLADIRILOR
REALIZAREA COSULUl DE FUM DIN
ELEMENTE CERAMICE PREFABRICATE Procesul de concepere al constructiilor
TIP SCHIEDEL SAU SIMILAR CAIET DE SARCINI PENTRU REALIZAREA
COSULUl DE FUM DIN ELEMENTE CERAMICE
0.0. Acest PREFABRICATE TIP SCHIEDEL SAU SIMILAR
capitol,cuprinde specificatii pentru
montarea cosurilor de fum
Produsele vor avea in mod obligatoriu agremente tehnice romanesti in vigoare si

certificatele de conformitate a calitatii.
Se poate folosi procedeul tehnologic de realizare si montaj a sistemelor de cosuri de fum tip
SCHIEDEL, care are Acordul Comisiei de Agrement in Constructii MLPAT nr. 5382 din 11.04 1997
Agrementul Tehnic 016-03/001 – 004/1997;
Elementele privind dimensiunile cosurilor, inclusiv cele din diagramele si programele de calcul
intocmite in acest scop de catre furnizorul cosurilor , sunt in conformitate cu normele DIN 4705
respectiv ON 7515.
STAS 3417-85 Cosuri si canale de fum pentru instalatiile de incalzire centrala; prescriptii
de calcul termotehnic
STAS 3466- 68 Cosuri de fum independente
STAS 6647 – 88 Elemente rezistente la foc pentru protectia golurilor in pereti si plansee
STAS 6793- 82 Cosuri canale de fum pentru focare obisnuite laconstructii civile:
P100-92 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor
P 118- 83 Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si execuarea constructiilor
2.0. Materiale si produse folosite
Cosurile de fum se executa din materiale incombustibile, clasa de combustibilitate C ” rezistente

la si la actiunea coroziva a fumului si a gazelor de ardere. Aceste conditii includ si termoizolatia.
- Tubul de samota
elementul tubular continuu, articulat la baza, fixat elestic lateral, la nivelul planseelor, prin
intermediul izolatiei sau a unor tampoane elastice, al invelisului si mai departe, prin piesele de
legatura cu cladirea. Rezemarea elastica se realizeaza ca si tub in tub, imbracat continuu in
izolatie, saltea sau snur distantier, de aici rezultind situatia de posibila conlucrare cu mantaua.
Tubul interior de sectiune rotunda este confectionat din samota de inalta calitate,
termorezistenta, rezistenta la actiunea acizilor.
- Placa termoizolatoare
Placa termoizolatoare cu izolatie si aerisire piosterioara, care acopera complet tubul interior.
- Invelisul / manta
Mantaua este confectionata din beton usor.
Canalele din zona colturilor mantalei permit aerisirea stratului termoizolator. Totodata se

realizeza o centrare sigura a coloanei de tuburi de samota si a stratului termoizolator.
In cazul cosurilor cu mai multe fumuri, canalele de fum individuale sunt separate prin pereti in
interiorul mantalei.
Mantaua reprezinta un element constructiv care se poate utiliza in mod direct ca suport pentru
tencuiala.
Ca element tubular standard Schiedel este discontinuu( neliniar ) la fiecare rost intre boltari si

de regula asa nu poate fi folosit (apar intinderi) Ca element tubular consolidat- ranforsat, apar
pe ansamblu, situatiile :
articulat ( sau incastrat la baza pentru cele exterioare independente );
consolidat continuu ( pe toata inaltimea) si fixat elastic lateral( la nivele) sau la ancoraje
cu cabluri;
consolidat continuu, numai intre prinderi ( pe inaltimea libera a nivelului si discontinuizat

si fixat elastic lateral ( la nivele);
consolidat continuu, in consola generala sau de la un anumit nivel in sus
- Accesorii
Functionarea aerisirii posterioare este asigurata de accesorii.
Elementele corelate exact asigura un montaj rapid si fara probleme.
Accesoriile necesare executarii cosului sunt continute in pachetul de baza si pachetul de cap.
3.0. Conditii de executie
Nu este permis ca elementele de constructie sa atinga cosul
Cosurile trebuie izolate fata de materialele combustibile. Se va urmari si prevenirea

propagarii focului prin golurile din plansee in zona cosului.
La strapungerea planseelor incombustibile, armatura de rezistenta nu trebuie sa vina in

contact direct cu canalele de fum, prevazindu-se o acoperire din beton sau mortar in grosime
de minim 5 cm.
Gura cosurilor trebuie sa se gaseasca astfel amplasata incat fumul sa nu patrunda in

cladire prin ferestre, usi sau lucarne.
Gurile de evacuare ale cosurilor de fum din cladirile cu invelitori combustibile se prevad
cu dispozitive de protectie contra scinteilor ( gratare de sarma )
Se asigura accesul la cosuri deasupra invelitorii.
Sistemul de cosuri tip SCHIEDEL se utilizeaza pentru colectarea si evacuarea gazelor

arse de la instalatiile de ardere pe baza de gaz metan, motorina si carbune de la cladirile dotate
cu centrala proprie de incalzire- ele sunt optime impotriva daunelor provocate de umezeala,
agentii chimici( acizi) si temperaturi inalte.
Inaltimea cosurilor peste acoperis trebuie sa sigure evacuarea in atmosfera a fumului

sau a gazelor de ardere in conditii optime.
La acoperisuri cu panta mai mica de 20% inaltimea gurii cosului fata de invelitoare
trebuie sa fie >/ 1 m
Cosurile tip SCHIEDEL sunt rezistente la acizi, sunt insensibile la umezeala si
economisesc energie, sunt rezistente la conditiile meteorologice, la efectele termice si chimice

ale rezidurilor de ardere, avind o durata de viata de 30 ani.
La cosurile tip SCHIEDEL, cu stratul de izolare minerala cu striuri se obtine o diminuare

substantiala a pierderilor de caldura si un tiraj optim.
Constructia cosurilor tip SCHIEDEL impiedica infundarea cu funingine prin tehnica

ventilarii prin spate. In zonele unghiulare ale structurii cosului sunt prevazute 4 canale, prin care
se introduce permanent aer prin niste orificii prevazute in partea inferioara a canalelor. Aerul
transportat prin canale , de jos in sus, preia din cos umezeala depusa si o transporta prin gura
cosului, afara. Se impiedica astfel ca umezeala sa se adune in constructia cosului.
Astfel este asigurata actiunea placii de izolare, iar constructia cosului propriu- zis este
permanent protejat de daune cauzate de umezeala. Aceasta functie actioneaza si atunci cind
instalatia de incalzire este oprita.
In acest sistem de cosuri se realizeaza captarea si neutralizarea condensului. Condensul

cu continut de acizi daunatori mediului inconjurator, care se produc in cos datorita temperaturii
joase a gazelor de evacuare, este canalizat in NEUTROSET, unde este transformat in apa
neutra.
Cosul tip SCHIEDEL se compune din :
Procedeul de montaj al sistemului S.P.I.A

Soclul cosului, ce apartine constructiei cladirii trebuie zidit cel putin pana la nivelul superior al
pardoselii finisate, peste care se aplica izolatia impotriva umezelii.
In pachetul de baza sunt incluse accesoriile necesare functionarii aerisirii

posterioare. Elementele constuctive ale capului cosului sunt optionale si se gasesc intr-un
pachet individual.
Pentru practicarea orificiului grilei de aerisire se va utiliza sablonul din pachetul de baza.
Orificiul pentru grila de aerisire se taie cu un polizor unghiular cu disc abraziv.
Mortarul se amesteca cu apa, astfel incat consistenta amestecului obtinut sa permita

prelucrarea acestuia.
Elementul de manta cu orificiu se monteaza peste stratul de mortar aplicat pe postament.
Se centreaza piatra de soclu cu scurgerea pentru condens in primul element de manta. Se

conecteaza racordul pentru evacuarea condensului din cazan si cos, se va respecta legislatia
referitoare la canalizare si protectia mediului.
Se aplica mortarul pe primul element de manta cu ajutorul sablonului.
Se marcheaza orificiul pe elementul de mata, utilizand sablonul si se decupeaza.
Se monteaza elementul de manta cu orificiu. Se indeparteaza surplusul de mortar si se astupa

complet rosturile de imbinare.( important pentru a preveni aparitia fisurilor in tencuiala )
Se aplica mortarul pe elementul cu orificiu de curatire cu ajutorul sablonului.
Se aseaza placa termoizolatoare din fibre minerale.
Placa izolatoare se taie de-a lungul canalului de aerisire. Lama de taiere este inclusa in pachetul

placii frontale.
Placa izolatoare se indoaie, se introduce in interiorul elementului de manta si se taie la nivelul

muchiei superioare a elementului.
Se prepara chitul de rostuire Schiedel pentru tuburile de samota in proportia corecta: 1 parte de
apa si 7 parti de material uscat.
Capetele racordului pentru usa de curatire se sterg de praf si se umezesc usor.
Se aplica materialul de imbinare pe partea posterioara a racordului pentru usa de curatire.

Se monteaza racordul pentru usa de curatire. Capatul de tub cu buza exterioara este orientat in
sus.
Portiunea de placa izolatoare ce depaseste nivelul elementului de manta se leaga cu sirma

in jurul tubului de samota.
Se monteaza peste stratul de mortar un nou element de manta.
Daesupra cadrului usii de curatire si pana la elementul de manta trebuie sa existe o distanta
minima de 3 cm. Daca este necesar, trebuie decupat elementul de manta de deasupra.
Daca s-a ajuns la inaltimea necesara se monteaza racordul pentru canalul de fum. Se aplica
mortarul, se decupeaza elementul de manta si se monteaza.
Se indoaie si se introduce placa izolaoare. Se umezesc capetele racordului pentru canalul de

fum, se alica chitul de rostuire peste suprafata posterioara a racordului si se monteaza.
Portiunea de placa izolatoare ce depaseste nivelul elementului de manta se leaga cu o sirma in

jurul tubului de samota.
Surplusul de material de imbinare se indeparteaza cu un burete. Buretele este livrat impreuna

cu chitul de imbinare.
Se monteaza elementul de manta. In cazul arzatoarelor cu suflanta este necesara amplasarea

unei clapete de explozie.
Se aplica un strat de mortar cu ajutorul sablonului.
Se aseaza elementul urmator de manta
Se indoaie placa de izolatie.
Indicatie importanta : In cazul intreruperii lucrarilor de constructie, cosul trebuie intotdeuna

acoperit pentru a preveni patrunderea apei si a molozului. A se avea in vedere o asigurare din
punct de vedere static corespunzatoare.
Se introduce placa de izolatie.
Se umezesc capetele tubului de samota.
Se aplica chitul de imbinare cu ajutorul spclului pe capatul inferior al tubului de samota.

Se aseaza tubul de samota si se indeparteaza surplusul de chit de imbinare.
Orificiul de trecere prin tavan trebuie sa aiba laturile cu 3 cm mai mari decit dimensiunea
exterioara amantalei. Spatiul se umple cu un material izolator cu proprietati
ignifuge ( vata minerala ).
Placa de izolatie si tubul de samota trebuie sa se termine cu 8 cm sub muchia superioara a
ultimului element de manta.( spatiul necesar iesirii aerului si dilatarii tubului de samota ).
Se monteaza deflectorul. Atentie- deflectorul se aseaza pe un strat de mortar aplicat pe ultimul

element de manta.
In cazul incare capul de cos se inveleste intr-o zidarie de caramida, trebuie amplasata o placa
guler sub nivelul acoperisului.
In exterior este necesara utilizarea unei izolatii termice suplimentare. Inaintea montarii capului

de cos prefabricat se verifica trecerea libera prin canalele de aerisire.
In pachetul pentru capul cosului sunt incluse, tubul de evacuare, conul de iesire, inelul

distantier, pasta de etansare si instructiunile de montaj. Aceste elemente sunt necesare pentru
functionarea aerisirii posterioare.
Montajul canalului de fum, al usilor de curatat, al grilajului de aspiratie, aplicarea placutei de

identificare, montarea clapetei de siguranta la suprapresiune( explozie ) cu limitator de tiraj, se
vor face conform instructiunilor de montaj descrise de furnizor.
Tubul de evacuare se intoduce in stare uscata, peste ea se trage conul de iesire pana ce vine in
contact cu inelul distantier, se marcheaza nivelul la muchia superioara a conului pe tubul de
samota dupa care se extrage tubul.
Peste capul cosului va fi montata o copertina metalica tip Schiedel in pozitia si conditiile impuse
de catre producator in concordanta cu proiectul.
Pentru ancorare se foloseste solutia standard prin ramforsare cu corset metalic care necesita
acces pe cel putin doua laturi adiacente. Pentru lucrarea in cauza se propune o solutie clasica
de structura metalica din cornier sau tabla indoita.
Sistemul corset nu trebuie decit sa preia fortele seismice orizontale distribuite pe cos intre
plansee si sa le transmita la saiba sau elementul structural de planseu.
Sa preia intinderile ce apar in cos ;
In dreptul planseelor ramforsare lipseste (este intrerupta) admitind astfel discontinuitatea

tubului invelis , respectiv aparitia unei articulatii la acest nivel.
Este obligatoriu ca la fiecare nivel de planseu sa existe un rost intre elementele
de manta , neconsolidate.
5.0. Verificarea lucrarilor de montare a elementelor componente
La realizarea lucrarilor se va respecta strict documentatia tehnica de excutie. Se vor efectua

verificari ale lucrarilor, atit in timpul executiei cit si dupa terminarea lor. Se considera
defecte ce trebuiesc remediate prin refacerea partiala sau totala, in functie de cum va decide
dirigintele, urmatoarele:
- folosirea materialelor necorespunzatoare
- amplasarea gresita datorate trasarii defectuase
Decontarea lucrarilor de montare a elementelor componente pentru cosul de fum se face pe

unitatea de masura, incluzind si ancorarile.

Case Din Osb 01

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Case Din Osb 01

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FGBGFHGF

1.0. Standarde de referinta

NP-040-2002 Normativ privind executarea si exploatarea hidroizolatiilor MLPTL 607/21.04.2003

STAS 137-78 Reguli si metode de verificare hidroizolatiilor

1.1. Materiale utilizate:

Se vor folosi in functie de destinatie:

membrane polimerice (polimeri-olastomeri) din clorura de vinil (pvc) de tip

membrane geotextile de protectie

materiale polimerice din mase omogene cu aplicare peliculara de tip Xypex

1.3. Conditii privind materialele hidroizolatoare

Membranele polimerice folosite in infrastructura trebuie garantate ca nu sufera

Hidroizolatia trebuie sa asigure impotriva umezelii : nu se admit pete izolate de

Caracteristicile minime fizico-mecanice ale materialului folosit ca monostrat:

- impermeabilitatea la o coloana de apa de 100 mm timp de 72 ore (pe suprafata

- comportarea (stabilitatea) la cald la 80 =/- 2 grade C timp de 2 ore

- flexibilitatea la – 5 grade C pe un dorn cu d=30 mm

- alungirea la rupere 405 min

- forta de rupere la tractiune longitudinal 800 mm, transversal 400-450 N min.

- garantia produsului va fi de min 20 in conditii normale de ambalare, depozitare

2.0. Prevederi generale

- s-a organizat primirea si receptia precum si manipularea, depozitarea si

- materialele folosite sa fie verificate inainte de punerea in opera, prin masurarea

Pentru realizarea lucrarilor de calitate se vor respecta urmatoarele conditii:

- lucrarile de hidroizolatii vor fi executate de intreprinderi sau echipe specializate

- se vor asigura spatii corespunzatoare pentru depozitarea materialelor la locul executiei.

- la lucrarile executate pe timp friguros se va respecta “ Normativul pentru realizarea lucrarilor pe

- se va efectua instructajul lucratorilor referitor la specificul operatiunilor de

2.1. Pregatirea stratului suport, lucrari ce se executa inainte de hidroizolatie.

Suportul pe care se aplica hidroizolatiile trebuie sa fie uscat, curat, desprafuit.

Nivelul admisibil al umiditatii naturale este maxim 12% la beton, sape, tencuieli.

Suprafata suportului rigid trebuie sa fie plana, cu denivelari de maximum 5 mm sub drepatrul de 2

Neregularitatile negative se vor rectifica cu mortar cu rasini sintetice

Se verifica existenta si calitatea montarii eventualelor elemente de strapungere.

2.2. Executia lucrarilor

- sub peretii cladirii (pe toata grosimea peretelui la o inaltime de minimum 30 de

- la soclul exterior al cladirii si pe inaltimea peretelui subsolului (cel putin pina la

- la peretii (pe 30 de cm inaltime) si pardoselilor incaperilor umede sau cu spalari

sub pardoselile incaperilor situate pe pamant la cota +0,00 (unde e cazul)

2.2.2. Hidroizolatia contra apelor fara presiune se prevede la radiere, peretii si

Modul de izolare cu membrane polimerice:

In cazul izolarii placii de la parter membranele polimerice se aseaza simplu,

In cazul izolatiilor la soclu sau la peretele subsolurilor se sudeaza prin suprapunere pe

Imbinarea se va face fie cu aer fierbinte (pistol) sau cu solvent. Solventul se

Se protejeaza cu membrana geotextila tip Norphadrain.

Se va acorda o atenrie deosebita la ancorarea straturilor la partea superioara cu

Modul de izolare cu materiale peliculare:

Rosturile de dilatare se vor etansa cu un strat suplimentar de hidroizolatie din membrane polimerice

La toate intersectiile de planuri scafe, muchii verticale si orizontale se va prevedea un strat

La strapungeri se va prevedea continuitatea hidroizolatiei pe elementele de

La inaltimi mai mari legatura straturilor cu cele superioare se face in trepte cu

3.0. Verificarea calitatii

- calitatea straturilor suport (rigiditatate, aderenta, planeitate, umiditate)

- pozitionarea si ancorarea pieselor metalice de strapungere sau rost

- etapele si succesiunea operatiilor

- strangerea flanselor si a platbandelor aferente strapungerilor si rosturilor

- respectarea retetelor si procedeelor de preparare a materialelor pe santier (masticuri, solutii,etc)

Hidroizolatia se verifica vizual daca indeplineste urmatoarele conditii:

Straturile sunt lipite uniform si continuu fara zone nedezlipite

Hidroizolatia este continua si nu prezinta umflaturi

Racordarea la strapungeri si rosturi asigura o etansare perfecta

Protectia este asigurata conform prevederilor din proiect

Daca este necesar se poate face si o verificare practica prin sondaj.

4.0. Intretinerea hidroizolatiilor