Dragostea 

este un sentiment complex, manifestat prin afecțiune puternică. Definirea sa este un

demers dificil, cauzat de complexitatea manifestării sale, dar și de diversitatea legăturilor afective
cuprinse de acest termen. Dragostea se poate manifesta față de: familie (părinți, copii sau alte
rude), prieteni, parteneri romantici, Divinitate, animale, obiecte, patrie, frumos, artă ș.a.m.d. O
nevoie importantă a dragostei (care este inclusă uneori în însăși definiția ei) este
de reciprocitate – în unele cazuri, aceasta este resimțită de către subiect fără o acțiune fizică a
obiectului (de exemplu, în cazul dragostei față de Divinitate, față de obiecte ori
diverse concepte neaplicate). Spre deosebire de toate celelalte cazuri, Dragostea în care sunt
implicați parteneri romantici se servește de sexualitate ca dovadă a intimității (prin expresia „a
face dragoste” se înțelege a avea o relație sexuală). Dragostea interpersonală poate fi platonică,
concept prin care se înțelege o afecțiune purificată de gesturi sau dovezi de natură fizică.
Termenul „dragoste” are ca sinonime variantele iubire (sinonim total), amor și libov (parțiale). În
afară de „amor” de origine latinească, toate celelalte cuvinte au fost preluate din limbile slave. În
timp ce „dragoste” și „iubire” sunt întrebuințate pentru orice categorie a respectivului sentiment,
ceilalți termeni vizează numai unele posibilități. Astfel, „libov” poate exista numai între parteneri
romantici (termenul mai are și înțelesul de comportare politicoasă), în vreme ce „amor” cuprinde
acest înțeles („a face dragoste” se mai poate spune „a face amor”) și pe acela de dragoste pentru
artă (amorul artei).

Cuprins

 1Tipuri de dragoste
 2Dragostea sub aspect biblic
 3Dragostea sub aspect științific
 4Vezi și
 5Note
 6Bibliografie suplimentară
 7Legături externe

Tipuri de dragoste[modificare | modificare sursă]

Există numeroase clasificări ale situațiilor de dragoste, în funcție de obiectul vizat. Între cele mai
des întâlnite categorii se numără:

 dragoste de sine, care este confundată adesea cu egoismul

 Dragoste romantică, între parteneri de acest fel. Ei pot fi opuși prin sexul
biologic (numiți heterosexuali) sau de același sex (homosexuali)
 Dragoste de familie, manifestată între membrii unei familii. Se remarcă prin
importanță subtipul dragostei părintești, a părinților față de copiii lor.
 dragostea față de Divinitate, ce fundamentează în unele religii legătura dintre om
și Divinitate. Religia creștină vede o strânsă relație între dragostea față de Dumnezeu
și cea față de aproape (prin „aproape” se înțelege mulțimea semenilor, a tuturor
oamenilor diferiți de sine, cunoscuți ori nu)
 Dragostea lui (Dumnezeu) față de oameni ce se manifestă prin sacrificiul suprem:
(Dumnezeu-Tatăl) și-a sacrificat Fiul, IIsus Cristos, pentru ca oricine crede in el să fie
iertat, să nu mai fie pedepsit pentru păcate prin moarte veșnică. Dumnezeu este
dragoste.
 Dragoste platonică, exprimată de doi oameni ca afecțiune pură, total dezinteresată
fizic (material sau prin gesturi)
 alte tipuri, care nu presupun o reciprocitate vizibilă sau nu așteaptă niciun fel de
reciprocitate: dragoste față
de natură, plante, animale, patrie (numită patriotism), artă (subiectul ei se numește
 un iubitor de artă), frumusețe etc. Un caz deosebit de important din punct de
vedere cultural și spiritual este:

Dragostea sub aspect biblic[modificare | modificare sursă]

Biblia descrie dragostea ca fiind îndelung răbdătoare, plină de bunătate, nu este invidioasă, nu se
laudă, nu se mândrește, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se
gândește la rău, nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr, acoperă totul, crede totul,
nădăjduiește totul, suferă totul, dragostea nu va pieri niciodată (Corinteni 13:4-8). În Vechiul
Testament avem diferite cuvinte pentru a descrie dragostea:

 în ebraică ‫ ָאהַ ב‬, transliterat 'ahav, ca fiind o dorință arzătoare, iubirea între soț și
soție, familială (ce include copii, rude, iubirea între părinți și copii), dragostea pentru
lucruri (cum ar fi alimente, băuturi, de somn, înțelepciune, natura), iubirea între
prieteni,
 un alt cuvânt este ‫ ַאהֲ בָה‬, transliterat 'ahavah, care înseamnă ca oamenii să iubească
numele lui Dumnezeu YHWH ([1]), și dragostea lui Dumnezeu pentru poporul Israel și
pentru omenire.
 ‫ חָ שַׁ ק‬, transliterat chashaq, înseamnă a pune împreună, a se alipi, a se atașa foarte
tare de cineva, (Geneza 34:8), (Deuteronom 7:7)
 ‫ ָרחַ ם‬, transliterat racham, înseamnă să iubești profund, să ai milă, să fii plin
de compasiune, a îndrăgi pe Dumnezeu sau oamenii.
 ‫ ּדֹוד‬, transliterat dowd, înseamnă iubirea sexuală([2])
 ‫ עֲ ָגבָה‬, transliterat `agabah, înseamnă adulter, lascivitate, imoralitate (Ezechiel 23:3-
20).
Ca și în Vechiul Testament, în Noul Testament există diferite cuvinte pentru dragoste:

 în limba greacă, limbă folosită la scrierea Noului Testament, ἀγαπάω și

transliterat agapaō înseamnă dragostea necondiționată a lui Dumnezeu pentru
omenire (vezi Agape)
 un alt cuvânt este φιλέω transliterat phileo - între prieteni - sentiment de stimă,
apreciere, atitudine prietenească, simpatie, atașament reciproc.
 un alt cuvânt este θέλω ce-și are rădăcina în αἱρέω transliterat haireō însemnând a
prefera, a alege, a lua ceva din plăcere, a alege prin vot, dorință, scop![1]