Universitatea Lucian Blaga –Sibiu

Master –Administratie publica Europeana

Tipologia contractelor de achizitie publica

Prof. conf. Univ . dr. Daiana Vesmaș

MANAGEMENTUL ACHIZIŢIILOR PUBLICE DE BUNURI, SERVICII ŞI
LUCRĂRI
GENERALITĂŢI
Introducere
Cheltuirea fondurilor publice generează o responsabilitate enormă. Numai acele
persoane care au cel mai înalt grad de onestitate şi etică impecabilă trebuie să primească
această sarcină.
Achiziţiile publice nu sunt o ştiinţă statică. Ele sunt în permanentă schimbare ca şi
schimbările în nevoile administraţiei, sau progresele tehnologiei. Dacă nu suntem dispuşi la
schimbare, de a încerca noi idei, de a investi timp şi resurse în educaţia noastră, lumea va
trece curând pe lângă noi.
De aceea, achiziţiile reprezintă un proces în evoluţie în România, atât din punct de vedere
conceptual cât şi organizaţional. Manageri cu vederi progresiste încearcă noi abordări pentru a
îmbunătăţi contribuţia achiziţiilor la economia administraţiei. Este important de înţeles că
achiziţiile, dacă sunt corect administrate, pot deveni un factor major în reducerea cheltuielilor
pentru o administraţie.
Unul dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie să le înveţe o ţară cu o economie în
tranziţie este de a face afaceri pe o piaţă concurenţială. A face afaceri include şi procurarea de
bunuri şi servicii necesare activităţii unei administraţii.
Scopul activităţii de achiziţii
• De a aduce la momentul şi locul necesar, în cantitatea şi calitatea corespunzătoare:
toate materialele, mijloacele şi serviciile cerute de funcţionarea administraţiei.
• De a asigura cele mai mici costuri pentru aceste servicii şi materiale, prin stabilirea şi
păstrarea unei reputaţii în justeţea şi integritatea acestui proces.
• De a furniza în timp util autorităţii superioare informaţiile şi de a le anunţa asupra
condiţiilor de piaţă şi a tendinţelor care ar putea afecta disponibilitatea şi preţul materialelor şi
serviciilor necesare.
• De a proteja şi conserva toate materialele care vor fi depozitate, pentru a îndeplini
condiţiile de calitate la momentul utilizării.

Standarde de etică
Posibilităţi pentru generarea corupţiei şi câştiguri personale există în fiecare aspect al funcţiei
de achiziţii. Acestea au implicaţie asupra tuturor oficialităţilor administraţiei şi de aceea
eliminarea corupţiei trebuie să fie de prioritate maximă în cadrul administraţiei. Cei cărora li
s-a încredinţat cheltuirea fondurilor publice trebuie selectaţi cu cea mai mare grijă; ei trebuie
să fie bine instruiţi pentru responsabilităţile lor şi să fie avertizaţi asupra răspunderilor
contractuale şi pecuniare. Oficialii care sunt responsabili, ori pot influenţa achiziţiile, nu
trebuie să-şi permită să fie puşi într-o poziţie despre care cetăţenii să creadă că se folosesc de
procesul de achiziţie pentru a obţine avantaje financiare personale sau câştig politic. În
legislaţia achiziţiilor publice există prevăzute legi împotriva persoanelor oficiale care încalcă
încrederea publică acordată. Necesitatea urmăririi penale trebuie considerată ca ultim resort,
dar atunci înseamnă că şi procesul de achiziţie a fost ratat.

PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA CONTRACTULUI DE ACHIZIŢIE PUBLICĂ

1.1. Sistemul instituţional al achiziţiilor publice
Prevederile legale în domeniul achiziţiilor publice trebuie aplicate şi respectate. În
scopul unei bune desfăşurări a activităţii de achiziţii publice s-a creat un sistem de organisme
din care enumerăm: Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor
Publice, Ministerul Finanţelor Publice care este desemnat să îndeplinească rolul de verificator,
Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Sistemul Electronic de Achiziţii Publice,
Curtea de Conturi, autorităţile contractante şi operatorii economici.
Sistemul achiziţiilor publice reprezintă o parte a realităţii juridico-economico-tehnică a
societăţii româneşti. Scopul sistemului este satisfacerea interesului public, respectiv
dezvoltarea şi îmbunătăţirea mediului de viaţă al comunităţii.
În cadrul sistemului, elementele componente interacţionează între ele condiţionându-se,
potenţându-se sau anihilându-se unele pe celelalte.

Relaţiile care se stabilesc între elementele sistemului sunt de regulă:

- de comerţ, unde o parte solicită să cumpere produse, servicii şi lucrări şi cealaltă să le
vândă;
- de suport, unde o parte solicită sprijin pentru aplicarea regulilor în acest sistem şi
cealaltă îl oferă;
- de supraveghere, unde o parte aplică reglementările în vigoare şi cealaltă verifică
aplicarea corectă a acestora;
- de înfăptuire a dreptăţii, unde partea lezată îşi valorifică un drept pe calea acţiunii în
instanţă.
Regulile care se aplică în cadrul sistemului sunt create de autoritatea de reglementare
şi constă în normele aplicabile în procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică.
Sistemul achiziţiilor publice desemnează totalitatea regulilor şi acţiunilor referitoare la
cheltuirea banilor publici şi în care cererea lansată de organismele de interes public se
întâlneşte cu oferta propusă de un operator economic.

A) Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice

(ANRMAP) este organizată şi funcţionează ca instituţie publică independentă; a fost înfiinţată
prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.75/2005 .
ANRMPA este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea
Guvernului şi coordonarea directă a primului ministru. Are următoarele funcţii:
- funcţia de reglementare legislativă;
- funcţia de reprezentare în cadrul comisiilor şi grupurilor de lucru organizate la nivelul
Comisiei Europene;
- funcţia de monitorizare, analiză şi evaluare a modului de funcţionare a sistemului
achiziţiilor publice;
- funcţia de consultanţă metodologică;
- funcţia de evaluare şi implementare a programelor de instruire continuă, inclusiv
elaborarea de ghiduri, manuale, suport de curs, specifice pentru domeniul achiziţiilor publice.
Atribuţiile principale ale acestei instituţii sunt:
- asigurarea unui cadru legislativ coerent şi armonizat cu acquis-ul comunitar în
domeniul achiziţiilor publice;
- îndeplinirea obligaţiilor corelative derivate din aplicarea prevederilor directivelor
Uniunii Europene în domeniul achiziţiilor publice;
- asigurarea unui canal de comunicare permanentă cu structurile din cadrul Comisiei
Europene cu instituţiile publice corespunzătoare din statele membre şi cu organismele de
interes public naţional;
- asigurarea unui cadru de aplicare conformă cu legislaţia în domeniul achiziţiilor
publice;
- dezvoltarea capacităţii de implementare la nivelul autorităţilor contractante.
Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, pentru a-şi
putea îndeplini rolul său fundamental privind formularea la nivel de concepţie, promovarea şi
implementarea politicii în domeniul achiziţiilor publice, elaborează şi propune Guvernului
României proiecte de acte normative care au ca obiect reglementarea în domeniul achiziţiilor
publice . De asemenea, orice proiect de act normativ care poate avea impact asupra
activităţilor reglementate de legislaţia privind achiziţiile publice poate fi supus spre adoptare
Guvernului numai dacă a fost avizat de această autoritate.
ANRMAP îi sunt încredinţate (aşa cum rezultă din funcţiile acesteia) asigurarea unui cadru
legal coerent şi armonizat cu acquis-ul comunitar, precum şi cu urmărirea modului de punere
în aplicare a acestui cadru legal. Pentru aceasta este învestită să adopte, măsuri pentru a
preveni, a stopa sau a remedia efectele produse de încălcarea normelor legale în domeniu.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, ANRMAP are dreptul să solicite autorităţilor contractante
informaţii şi documente relevante pentru verificarea modului de atribuire a contractelor de
achiziţie publică.
În structura organizatorică a ANRMAP intră mai multe direcţii generale şi direcţii care au
atribuţii specifice. Dintre acestea enumerăm:
Direcţia generală de politici şi reglementare :
- elaborează legislaţia cadru în domeniul achiziţiilor publice;
- elaborează normele de aplicare a legislaţiei cadru în domeniul achiziţiilor publice;
- evaluează necesităţile de perfecţionare a cadrului normativ în domeniu şi propune
măsuri de remediere a deficienţelor constatate în funcţionarea sistemului de achiziţii publice;
- iniţiază şi organizează întâlniri periodice cu participanţii din sistem şi cu alte
organisme interesate;
- emite avize la proiectele de acte normative din alte domenii care pot avea impact
asupra activităţilor în domeniul achiziţiilor publice şi propune modificarea celor care pot să
afecteze respectarea acquis-ului comunitar în materie de achiziţii publice;
- menţine contactul cu serviciile tehnice specializate în domeniul achiziţiilor publice ale
Comisiei Europene şi cu instituţiile specializate din statele membre;
- asigură participarea în cadrul comitetelor consultative şi grupurilor de lucru în
domeniul achiziţiilor publice organizate la nivelul Comisiei Europene;
- elaborează puncte de vedere la solicitările de clarificare pe care autorităţile
contractante ori participanţii ofertanţi le transmit cu privire la modul de interpretare şi aplicare
a prevederilor legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice.
Direcţia generală de control :
Această direcţie efectuează în mod obligatoriu controale:
- pentru orice contract de lucrări a cărui valoare este mai mare decât echivalentul în lei a
5.000.000 de euro şi pentru orice contract de furnizare sau de servicii a cărui valoare este mai
mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 de euro;
- pentru achiziţiile a căror valoare este mai mică decât plafoanele valorice prezentate
mai sus, ca urmare a primirii unor sesizări sau informaţii referitoare la posibile încălcări a
legislaţiei achiziţiilor publice.
În efectuarea controlului, Direcţia generală de control are următoarele atribuţii principale:
- verifică şi avizează anunţurile de intenţie, de participare şi de atribuire;
- verifică conformitatea documentaţiei de atribuire a contractelor de achiziţie publică cu
legislaţia acestui domeniu;
- desemnează observatori care vor participa pe lângă comisiile de evaluare a ofertelor,
fără să fie remuneraţi de autorităţile contractante;
- verifică rapoartele de evaluare;
- emite acordul pentru încheierea contractului de achiziţie publică, în cazul în care
controlul efectuat nu a evidenţiat încălcări sau eludări ale legislaţiei în domeniul achiziţiilor
publice. În cazul în care constată eludări sau încălcări ale legislaţiei în domeniul, impune
măsuri corective.
Direcţia de consultanţă şi instruire1 :

1
Hotărârea Guvernului nr.895/2005 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru
Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 751 din 18.08.2005,
art.10.
- acordă consultanţă de specialitate autorităţilor contractante privind bunele practici în
aplicarea procedurilor de achiziţie publică;
- elaborează documente, standarde, ghiduri şi alte instrumente operaţionale pentru
aplicarea procedurilor de achiziţie publică;
- realizează studii şi propune soluţii practice pentru dezvoltarea sistemului de achiziţii
publice;
- iniţiază sau participă la proiecte ori acţiuni de instruire a personalului implicat în
activităţi specifice achiziţiilor publice la nivelul autorităţilor contractante.
B) Ministerul Finanţelor Publice (MFP)
Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte funcţia de verificare a aspectelor procedurale
aferente procesului de atribuire a contractelor care Această direcţie efectuează în mod
obligatoriu controale:
- pentru orice contract de lucrări a cărui valoare este mai mare decât echivalentul în lei a
5.000.000 de euro şi pentru orice contract de furnizare sau de servicii a cărui valoare este mai
mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 de euro;
- pentru achiziţiile a căror valoare este mai mică decât plafoanele valorice prezentate
mai sus, ca urmare a primirii unor sesizări sau informaţii referitoare la posibile încălcări a
legislaţiei achiziţiilor publice.
În efectuarea controlului, Direcţia generală de control are următoarele atribuţii principale:
- verifică şi avizează anunţurile de intenţie, de participare şi de atribuire;
- verifică conformitatea documentaţiei de atribuire a contractelor de achiziţie publică cu
legislaţia acestui domeniu;
- desemnează observatori care vor participa pe lângă comisiile de evaluare a ofertelor,
fără să fie remuneraţi de autorităţile contractante;
- verifică rapoartele de evaluare;
- emite acordul pentru încheierea contractului de achiziţie publică, în cazul în care
controlul efectuat nu a evidenţiat încălcări sau eludări ale legislaţiei în domeniul achiziţiilor
publice. În cazul în care constată eludări sau încălcări ale legislaţiei în domeniul, impune
măsuri corective.
Direcţia de consultanţă şi instruire :
- acordă consultanţă de specialitate autorităţilor contractante privind bunele practici în
aplicarea procedurilor de achiziţie publică;
- elaborează documente, standarde, ghiduri şi alte instrumente operaţionale pentru
aplicarea procedurilor de achiziţie publică;
- realizează studii şi propune soluţii practice pentru dezvoltarea sistemului de achiziţii
publice;
- iniţiază sau participă la proiecte ori acţiuni de instruire a personalului implicat în
activităţi specifice achiziţiilor publice la nivelul autorităţilor contractante.

B) Ministerul Finanţelor Publice (MFP)

Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte funcţia de verificare a aspectelor procedurale
aferente procesului de atribuire a contractelor care Această direcţie efectuează în mod
obligatoriu controale:
- pentru orice contract de lucrări a cărui valoare este mai mare decât echivalentul în lei a
5.000.000 de euro şi pentru orice contract de furnizare sau de servicii a cărui valoare este mai
mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 de euro;
- pentru achiziţiile a căror valoare este mai mică decât plafoanele valorice prezentate
mai sus, ca urmare a primirii unor sesizări sau informaţii referitoare la posibile încălcări a
legislaţiei achiziţiilor publice.
În efectuarea controlului, Direcţia generală de control are următoarele atribuţii principale:
- verifică şi avizează anunţurile de intenţie, de participare şi de atribuire;
- verifică conformitatea documentaţiei de atribuire a contractelor de achiziţie publică cu
legislaţia acestui domeniu;
- desemnează observatori care vor participa pe lângă comisiile de evaluare a ofertelor,
fără să fie remuneraţi de autorităţile contractante;
- verifică rapoartele de evaluare;
- emite acordul pentru încheierea contractului de achiziţie publică, în cazul în care
controlul efectuat nu a evidenţiat încălcări sau eludări ale legislaţiei în domeniul achiziţiilor
publice. În cazul în care constată eludări sau încălcări ale legislaţiei în domeniul, impune
măsuri corective.
Direcţia de consultanţă şi instruire :
- acordă consultanţă de specialitate autorităţilor contractante privind bunele practici în
aplicarea procedurilor de achiziţie publică;
- elaborează documente, standarde, ghiduri şi alte instrumente operaţionale pentru
aplicarea procedurilor de achiziţie publică;
- realizează studii şi propune soluţii practice pentru dezvoltarea sistemului de achiziţii
publice;
- iniţiază sau participă la proiecte ori acţiuni de instruire a personalului implicat în
activităţi specifice achiziţiilor publice la nivelul autorităţilor contractante.

B) Ministerul Finanţelor Publice (MFP)

Ministerul Finanţelor Publice îndeplineşte funcţia de verificare a aspectelor procedurale
aferente procesului de atribuire a contractelor care intră sub incidenţa legislaţiei privind
achiziţiile publice . Verificarea este realizată de Ministerul Finanţelor Publice prin structuri
specializate care sunt constituite atât la nivel central cât şi la nivel teritorial. Obiectul
verificării îl constituie aspectele procedurale ale următoarelor contracte:
- contractele de lucrări şi contractele de concesiune de lucrări cu valoarea estimată egală
sau mai mare cu echivalentul în lei a 500.000 de euro;
- contractele de servicii, contractele de furnizare, contractele de concesionare de servicii
cu o valoare estimată egală sau mai mare cu echivalentul în lei a 75.000 de euro;
- acordurile-cadru încheiate în vederea atribuirii contractelor prevăzute mai sus.
Valoarea estimată a acestor contracte nu trebuie să cuprindă şi taxa pe valoarea adăugată.
Verificarea efectuată de Ministerul Finanţelor Publice, prin structurile sale specializate de la
nivel central şi teritorial, pe problematica achiziţiilor publice, priveşte etapele procesului de
achiziţie publică, după publicarea anunţului de participare până la atribuirea şi semnarea
contractului.
Structurile specializate ale Ministerului Finanţelor Publice efectuează verificarea procesului
de atribuire a contractelor în mod selectiv, pe baza analizei de risc. Verificarea are ca obiect
asigurarea conformităţii cu legislaţia din domeniul procedurilor derulate în vederea atribuirii
contractelor de achiziţie publică şi baza documentelor întocmite în cadrul acestor proceduri.
Pentru realizarea acestui obiectiv, structurile specializate ale Ministerului Finanţelor Publice
au următoarele atribuţii:
- analiza documentaţiei întocmite de autoritatea contractantă în scopul atribuirii
contractelor de lucrări şi contractelor de concesiune de lucrări cu o valoare estimată egală sau
mai mare cu echivalentul în lei a 500.000 de euro, a contractelor de servicii, contractelor de
concesiune de servicii şi a contractelor de furnizare cu o valoare estimativă egală sau mai
mare cu echivalentul în lei a 75.000 de euro;
- urmărirea procedurilor în legătură cu procesul de atribuire a contractelor menţionate
mai sus;
- elaborarea de rapoarte pentru fiecare procedură de atribuire a contractelor de achiziţie
publică care a fost supusă verificării;
- emiterea de avize cu caracter consultativ în situaţia în care se constată neconcordanţe
în aplicarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice.
În cadrul executării funcţiei de verificare, structurile specializate din cadrul Ministerului
Finanţelor Publice pot să constate neconcordanţe în aplicarea legislaţiei din domeniul
achiziţiilor publice. În aceste situaţii au obligaţia să emită avizul consultativ. Înaintea emiterii
avizului consultativ, structurile specializate din cadrul MFP au dreptul să consulte Autoritatea
Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice. Acest aviz consultativ
trebuie trimis obligatoriu la:
- autoritatea contractantă;
- Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice;
- organului ierarhic superior autorităţii contractante, când există un asemenea organism;
- autoritatea de management competentă, când neconformităţile sunt constatate în cadrul
procedurilor de achiziţie publică pentru atribuirea contractelor de furnizare, servicii sau
lucrări finanţate din fonduri europene.
Pe baza acestui aviz consultativ, autoritatea contractantă poate dispune:
- suspendarea procesului de atribuire a contractului de achiziţie publică;
- modificarea, încetarea ori anularea actelor în legătură cu care a fost emis avizul,
precum şi oricare alte măsuri corective necesare pentru remedierea neconformităţilor
semnalate de observator;
- continuarea procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică;
Autoritatea contractantă are obligaţia să informeze, de îndată, structura Ministerului
Finanţelor Publice specializată care a emis avizul, despre măsura luată.
Observatorii desemnaţi pentru verificarea aspectelor procedurale aferente procesului
de achiziţie publică se supun şi ei dispoziţiilor referitoare la situaţiile de incompatibilitate sau
conflict de interese aplicabile persoanelor implicate în procesul de verificare sau evaluare a
candidaţilor sau ofertanţilor, prevăzute de normele specifice acestor proceduri.
TRĂSĂTURI ALE CONTRACTULUI DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ
Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achizitie publica sunt:
a) libera concurenta, respectiv asigurarea conditiilor pentru ca orice furnizor de
produse, executant de lucrari sau prestator de servicii, indiferent de nationalitate,
sa aiba dreptul de a deveni, in conditiile legii, contractant;
b) eficienta utilizarii fondurilor publice, respectiv folosirea sistemului
concurential si a criteriilor economice pentru atribuirea contractului de achizitie
publica;
c) transparenta, respectiv punerea la dispozitie tuturor celor interesati a
informatiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de
achizitie publica;
d) tratamentul egal, respectiv aplicarea in mod nediscriminatoriu a criteriilor de
selectie si a criteriilor pentru atribuirea contractului de achizitie publica, astfel
incat orice furnizor de produse, executant de lucrari sau prestator de servicii sa
aiba sanse egale de a i se atribui contractul respectiv;
e) confidentialitatea, respectiv garantarea protejarii secretului comercial si a
proprietatii intelectuale a ofertantului.
Trasaturile contractului de achizitie publica sunt urmatoarele:
– este un contract sinalagmatic
– este un contract cu titlu oneros

Astfel, autoritatea publica urmareste achizitionarea unui produs, a unei lucrari

sau a unui serviciu, iar particularul urmareste incasarea contravalorii produselor
furnizate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate.
– este un contract solemn
– este un contract comutativ
Dupa cum rezulta din definitie, contractul de achizitii publice poate imbraca
patru forme:
1. Contract de furnizare de produse – este acel contract de achizitie publica care
are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse, asa cum sunt acestea
cuprinse in clasificarile statistice oficiale, pe baza cumpararii, inclusiv in rate, a
inchirierii sau a leasingului cu sau fara optiune de cumparare;
Contractul de furnizare de produse este corespondentul contractului de vanzare-
cumparare din dreptul civil sau comercial, insa este supus cu preponderenta
regulilor de drept public si numai in completarea acestor reguli se aplica
dispozitiile dreptului privat.
2. Contract de prestări servicii – reprezinta acel contract de achizitie publica care
are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii, asa cum sunt acestea
cuprinse in clasificarile statistice oficiale, de catre un particular in favoarea unei
autoritati publice.
Contractul de prestare a serviciului public are ca obiect exploatarea unui serviciu
public relevant pentru interesul public, deosebindu-se astfel de contractul de
concesiune a serviciilor publice, reglementat de Legea nr. 219/1998care are ca
obiect exploatarea oricarui alt serviciu public incredintat de catre administratia
publica unui particular. Astfel, de exemplu, potrivit art. 6 alin. 3 din O.U.G. nr
60/2001, prestarea de servicii de transport efectuat cu autobuze sau autocare nu
este considerata activitate relevanta in cazul in care si alte persoane juridice au
dreptul sa presteze acelasi tip de servicii in aceeasi zona geografica si in aceleasi
conditii.
3. Contract de executare de lucrări – contract de achizitie publica care are ca
obiect executia sau, dupa caz, atat proiectarea, cat si executia, uneia sau mai
multor lucrari de constructii, asa cum sunt acestea cuprinse in clasificarile
statistice oficiale, ori executia prin orice mijloace a oricarei combinatii a acestor
lucrari de constructii, care corespunde cerintelor autoritatii contractante si care
conduce la un rezultat menit sa indeplineasca, prin el insusi, o functie tehnico-
economica.
Contractul de executare de lucrari publice este corespondentul contractului de
antrepriza din dreptul privat. Obiectul acestui contract se limiteaza la executarea
unei lucrari publice.
Prin notiunea de “lucrari publice” se intelege orice lucrare imobiliara de utilitate
publica realizata de administratia publica direct sau prin imputernicitii sai.
In cazul in care contractantul particular dobandeste si dreptul de a exploata
lucrarea publica afectata unui serviciu public, contractul incheiat este un
contract de concesiune a serviciului public, nu de achizitie publica.[14]
4. Contract pentru concesiunea de lucrări – contract de achizitie publica de
acelasi tip cu contractul de lucrari, cu deosebirea ca in contrapartida lucrarilor
executate, contractantul, in calitate de concesionar, primeste dreptul de a
exploata/administra rezultatul lucrarilor, in totalitate sau in parte, drept la care se
poate adauga, dupa caz, plata unei sume. Modul de fundamentare a deciziei
de realizare a proiectului, modul de transfer şi de recuperare a obiectului
concesiunii, modul de prezentare a documentaţiei de atribuire şi de aplicare a
procedurilor de atribuire, prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr.34/2006 se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Regulile de estimare a valorii contractului de achiziţie publică şi a
modului de soluţionare a contestaţiilor depuse pe parcursul procesului de
atribuire a contractelor de concesiune sunt la fel ca la contractul de achiziţie
publică.
În procesul de atribuire a contractului de concesiune autoritatea contractantă are
obligaţia să asigure transparenţa activităţilor întreprinse.
Procedura de atribuire a unui contact de concesiune se iniţiază prin publicarea
unui anunţ de participare. În acest anunţ se includ cel puţin informaţiile
prevăzute de lege pentru anunţul de participare, iar dacă este necesar şi alte
informaţii, în conformitate cu formularul standard elaborat de Comisia
Europeană.
În cazul în care nu este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene, conţinutul anunţului de participare este stabilit prin
Hotărârea Guvernului nr.925/2006. Anunţul de participare se publică în
Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, în Monitorul Oficial şi, dacă este cazul,
în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Autoritatea contractantă are obligaţia să stabilească un număr de zile între data
publicării anunţului de participare şi data depunerii aplicaţiilor. Indiferent de
procedura aplicată, acest număr de zile nu poate fi mai mic de 52. Spre
deosebire de contractul de achiziţie publică, în cazul contractului de concesiune
ofertanţii depun aplicaţii şi nu oferte. În situaţia în care anunţul de participare
este transmis în format electronic spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene, perioada menţionată mai sus se poate reduce cu 7 zile.
Autoritatea contractantă, în situaţia în care atribuie prin contractul de concesiune
lucrări publice, are dreptul să solicite:
- concesionarului să atribuie contracte unor terţe persoane într-un procent
de minim 30% din valoarea totală a lucrărilor ce fac obiectul concesiunilor,
lăsând candidaţilor posibilitatea da a majora procentul din contract pe care
urmează să subconcesioneze;
- candidatului să prezinte, în cadrul aplicaţiei depuse, valoarea lucrărilor din
contractul de concesiune pe care aceştia intenţionează să le atribuie unor terţe
persoane.
Concluzii :
Achizițiile publice reprezintă un factor determinant în devzoltarea economiei și
de asemenea, o componentă importantă a managementului instituţiilor publice.
Ele vizează acea latură care răspunde funcţiei de administrare, cu referire la
dimensiunile materială şi financiară ale managementului public.
Într-un astfel de concept, activitatea de achiziţii publice trebuie să depăşească
limitele stricte ale procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de
bunuri, servicii sau lucrări, de concesiuni ale serviciilor sau lucrărilor,
interferându-se şi intercondiţionându-se cu lucrările de planificare şi în final de
urmărire a derulării contractelor atribuite. Acestea presupun planificarea
judicioasă a achiziţiilor publice, contribuind benefic la angajarea eficientă a
banului public, dar în acelaşi timp şi la realizarea eficienţei economice şi sociale
ca urmare a derulării contractului atribuit.
Scopul general al contractelor de achiziţii publice este dedicat satisfacerii
interesului public, respectiv dezvoltarea şi îmbunătăţirea mediului de viaţă al
comunităţii. Achizițiile publice reprezintă una dintre activitățile cele mai
sensibile ce se desfășoară la nivelul administrației publice, ca și al instituțiilor și
întreprinderilor care functioneză în sectorul public, și aceasta din cel puțin trei
puncte de vedere: se cheltuiesc “bani publici”, a caror alocare presupune
respectarea anumitor cerințe – transparenta, tratamentul egal, proporţionalitatea;
decizia aparține unor “decidenți aleși” care in mod permanent sunt supuși unei
duble presiuni -din partea alegatorilor și din partea profesioniștilor; aparent
principiile de eficiență și eficacitate capătă sensuri aparte dacă avem în vedere
faptul că “proprietatea publică” nu stimulează eficiența ci “câștigul”.
În ceea ce privește Uniunea Europeană, contractile de achiziţii publice joacă un
rol important în performanţa economică globală a acesteia. Autorităţile publice
europene cheltuiesc în jur de 18 % din PIB pentru achiziţionarea de bunuri,
lucrări şi servicii. Generaţia actuală de directive privind achiziţiile publice, şi
anume Directivele 2004/17/CE şi 2004/18/CE, reprezintă produsul unui
îndelungat proces de evoluţie început în 1971 odată cu adoptarea Directivei
71/305/CEE. Prin faptul că garantează proceduri transparente şi
nediscriminatorii, aceste directive au ca principal obiectiv ca operatorii
economici să beneficieze pe deplin de libertăţile fundamentale atunci când
concurează pentru contracte de achiziţii publice.
Bibliografie :
OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor
de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii
HG 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la
atribuirea contractelor de achiziţie publică din OUG 34/2006
Codul Civil
http://europa.eu/legislation_summaries/internal_market/businesses/public_procu
rement/index_ro.htm
Cristina Trăilă, Manual Operațional pentru Atribuirea Contractelor de Achiziție
publică, volumul I, București, 2010
Hotărârea Guvernului nr.895/2005 privind organizarea şi funcţionarea
Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor
Publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 751 din 18.08.2005, art.10.