Suflet Spirit

&
Suflet
şi
Spirit
&Suflet
Spirit
şi
În∫elege pe deplin via∫a

şi propria ta persoana
}
Edgar Cayce
Traducerea din limba engleza:

Lidiana BURLACU
Braşov, 2009
Editura ADEVĂR
R DIVIN
Braşov, Str. Aleea Mimozei, nr. 10, bl. 76, sc. C, et. 2, ap. 11,
cod 500377, O.P. 12
Mobil: 0722.148.983 sau 0727.275.877;
Telefon / Fax: 0268.324.970 sau 0368.462.076
E-mail: contact@divin.ro sau contact@secretul.tv
Pe site-ul editurii găsiţi şi alte cărţi pentru suflet:
www.divin.ro
Site: www.secretul.tv
Yahoo! Group: adevardivin
Copyright © 2007 Editura ADEVĂR R DIVIN.

Originally published as „Soul and Spirit”, by Edgar Cayce.
Copyright © 2006 by Edgar Cayce Foundation.
Originally published in 2006 by A.R.E. Press, U.S.A.
Toate drepturile asupra prezentei ediţii în limba română aparţin în exclusivitate
Editurii ADEVĂR R DIVIN.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

CAYCE, EDGAR
Suflet şi Spirit / Edgar Cayce; trad.: Lidiana Burlacu. - Braşov: Adevăr
Divin, 2009
ISBN 978-973-88592-4-1
I. Burlacu, Lidiana (trad.)
159.9
Editor: Cătălin PARFENE

Tehnoredactare: Marius MIHUŢOIU
Corectură: Domniţa RAŢIU
Tipar: S.C. Gridsolo Print Company S.R.L.

Tel. / Fax: 0268.313.355; Mobil: 0729.499.054
www.gsprint.ro
Cuprins
Cuvânt înainte: Cine a fost Edgar Cayce? de Charles Thomas Cayce ... vii
Explicaþia editorului american asupra discursurilor lui Edgar Cayce

de John van Auken ........................................................................................ ix
Capitolul 1 Spiritul ................................................................................1
Capitolul 2 Spiritul este viaþa .............................................................. 8
Capitolul 3 Sufletul ............................................................................ 39
Capitolul 4 Dezvoltarea sufletului ..................................................... 52
Capitolul 5 Mai întâi descoperã-te pe tine ......................................... 85
Capitolul 6 Fii de folos ...................................................................... 93
Capitolul 7 Stabilirea idealurilor ºi urmarea lor .............................. 106
Capitolul 8 Practicând fructele spiritului ......................................... 122
Capitolul 9 Spiritul Christic ............................................................. 129

•
Cuvânt înainte
Cine a fost Edgar Cayce?
rãim acum în niºte vremuri în care oamenii de pretutindeni
„T cautã sã cunoascã mai multe despre tainele minþii ºi sufletu-
lui,” spunea bunicul meu, Edgar Cayce, în timpul unei transe
inconºtiente, în care a fãcut dovada unei remarcabile capacitãþi de
clarvãzãtor.
Cuvintele sale sunt profetice chiar ºi astãzi, în aceste timpuri con-
fuze, când din ce in ce mai mulþi americani apeleazã la explicaþii
psihice pentru evenimente cotidiene. De exemplu, conform unui studiu
efectuat de cãtre Consiliul de Investigare a Opiniei Naþionale (National
Opinion Research Council), aproape jumãtate din adulþii americani
cred cã au fost în contact cu cineva care a murit, o cifrã de douã ori mai
mare decât cu zece ani în urmã. Douã treimi dintre adulþi spun cã au
avut o percepþie extrasenzorialã; cu zece ani în urmã, numãrul acestora
se ridica la numai jumãtate.
De-a lungul istoriei, fiecare culturã a consemnat existenþa unor
indivizi înzestraþi cu capacitãþi ce depãºeau cele cinci simþuri. Aceºti
indivizi rari au prezentat un interes deosebit, deoarece ei pãreau a fi
capabili sã ofere soluþii la problemele presante ale vieþii. America seco-
lului douãzeci ºi unu nu face excepþie.
Edgar Cayce a fost probabil cel mai renumit medium din vremea
noastrã, activitatea sa fiind înregistratã cu cea mai mare grijã. El a
început sã îºi foloseascã abilitãþile sale neobiºnuite încã din tinereþe ºi
de atunci, timp peste patruzeci de ani, de obicei de douã ori pe zi, se
întindea pe o canapea, intra într-o stare asemãnãtoare somnului ºi
rãspundea la întrebãri. Peste paisprezece mii dintre aceste discursuri,
vii
numite lecturi, au fost transcrise cu atenþie de secretara sa ºi pãstrate de
cãtre Fundaþia Edgar Cayce din Virginia Beach, Virginia. Aceste
lecturi mediumnice continuã sã ofere inspiraþie, înþelegere ºi ajutor în
vindecare pentru zeci de mii de oameni.
Având o educaþie de numai opt clase, Edgar Cayce a trãit o viaþã ce
poate pãrea modestã ºi simplã dupã standardele lumii. Cu toate acestea,
începând chiar din copilãria petrecutã în Hopkinsville, Kentucky, el a
simþit cã are abilitãþi de medium. Într-una din zile, singur fiind, a avut
viziunea unei femei care i-a spus cã va avea puterea neobiºnuitã de a-i
ajuta pe oameni. De asemenea, a relatat numeroase experienþe în care a
„vãzut” rude decedate. Odatã, pe când se lupta cu lecþiile pentru ºcoalã,
a adormit cu capul pe îndreptarul ortografic, iar la trezire ºi-a dat seama
cã a reþinut întregul conþinut al cãrþii.
În tinereþe a încercat sã îºi vindece prin hipnozã o problemã de
pierdere a vocii care revenea adesea. A descoperit astfel, cã sub hip-
nozã putea sã diagnosticheze ºi sã ofere tratamente pentru bolile fizice
ale celorlalþi, adesea fãrã sã cunoascã sau sã vadã persoana bolnavã.
Oamenii au început sã îi punã tot felul de întrebãri, iar el a descoperit
cã este capabil sã rãspundã ºi la acestea.
În 1910, „New York Times” publica un articol de douã pagini, cu
fotografii, în care tânãrul medic Wesley Ketchum descria pentru o
societate de cercetãri clinice din Boston abilitãþile mediumnice ale lui
Edgar Cayce. Începând din acel moment, oameni din întreaga þarã i-au
cãutat ajutorul, punându-i orice întrebare imaginabilã.
Pe lângã talentele sale neobiºnuite, Cayce era un om profund reli-
gios, care a predat la ºcoala de duminicã întreaga sa viaþã ºi a citit
Biblia în întregime, de un numãr de ori egal cu numãrul anilor sãi.
Întotdeauna încerca sã se punã în acord cu Voinþa Divinã studiind
Scripturile ºi ducând o viaþã în care rugãciunea ocupa un loc important,
precum ºi încercând sã fie de folos celor care veneau sã-i solicite
ajutorul. El ºi-a folosit talentele numai pentru a ajuta. Datoritã
simplitãþii ºi smereniei lui Cayce, precum ºi dãruirii sale în a face bine
lumii, oamenii continuã sã fie atraºi de povestea vieþii ºi a operei sale,
precum ºi de informaþiile vaste pe care el le-a furnizat.
Charles Thomas Cayce

Director executiv
Asociaþia pentru Cercetare ºi Iluminare.
viii
•
Explicaþia editorului american asupra
discursurilor lui Edgar Cayce
dgar Cayce ºi-a dictat toate discursurile fiind într-o stare de
E transã autoindusã. O stenografã îi consemna discursurile ºi mai
târziu le scria la maºinã. Erau trimise copii persoanei sau persoanelor
care ceruserã lecturile mediumice, iar una era aºezatã în dosarele orga-
nizaþiei care s-a dezvoltat în jurul lui Cayce de-a lungul anilor,
Asociaþia pentru Cercetare ºi Iluminare (cunoscutã mai mult ca A.C.I.).
În starea normalã de conºtienþã, Edgar Cayce vorbea cu un accent
sudic, dar la fel ca oricare american. Cu toate acestea, atunci când se
afla în stare de transã, el vorbea în modul în care era scrisã Biblia din
vremea regelui James, folosind adresãrile arhaice “thee” ºi “thous”. În
transã, sintaxa sa era de asemenea neobiºnuitã. El lega fraze ºi propo-
ziþii într-o manierã care încetineºte orice cititor ºi necesitã o atenþie
deosebitã pentru a fi sigur de semnificaþia lor. Acest fapt a determinat
stenografa sa sã adopte anumite punctuaþii neobiºnuite, pentru a putea
ordona sub formã de propoziþii unele dintre gândurile lungi ºi com-
plexe transmise de Cayce în timpul transei. De asemenea, multe dintre
discursurile sale sunt atât de concentrate ca informaþie ºi înþelegere,
încât este nevoie ca cititorul sã încetineascã ritmul ºi sã citeascã cu mai
multã atenþie, pentru a înþelege pe deplin ceea ce voia sã spunã Cayce.
Aflat în stare de transã, Cayce a explicat cã informaþia sa provenea
din douã surse: (1) din mintea individului care punea întrebãri, de cele
mai multe ori de la nivelele profunde ale subconºtientului sãu, ºi (2) din
Conºtiinþa Universalã, mintea infinitã, conºtiinþa întregului univers. El
a explicat cã fiecare acþiune ºi gând a oricãrui individ lasã o amprentã
asupra Conºtiinþei Universale, amprentã care poate fi cititã prin puteri
ix
paranormale. El coreleazã aceasta cu conceptul hindus de înregistrare
akashicã, ce reprezintã un film eteric quadri-dimensional pe care acþiu-
nile ºi gândurile sunt înregistrate ºi pot fi citite în orice moment.
În timp ce efectua faimoasele sale lecturi pentru sãnãtate, numite
lecturi mediumnice, Cayce acþiona ca ºi cum ar fi scanat întregul corp
al persoanei, dinspre interior spre exterior! El explica faptul ca mintea
subconºtientã a oricãrui om conþine toate datele privitoare la starea
trupului fizic în care locuieºte, iar Cayce pur ºi simplu se conecta la
mintea mai profundã a pacientului. El putea, de asemenea, sã indice
cauza problemei, fie cã aceasta provenea din fragedã copilãrie sau din
urmã cu câteva vieþi, dintr-o altã încarnare a sufletului. Acest lucru
putea fi cunoscut datoritã faptului cã sufletul îºi aminteºte toate expe-
rienþele sale. El a explicat cã porþiunile mai profunde ale minþii sub-
conºtiente constituie mintea sufletului, iar unele porþiuni ale
subconºtientului ºi ale sufletului se aflã în trup, având propria lor perso-
nalitate.
În cursul lecturãrii vieþii ºi subiecþilor, Cayce se conecta atât la
minþile subconºtiente ale celor care puneau întrebãrile, precum ºi la
Conºtiinþa Universalã.
Câteodatã Cayce nu avea materialul care era îi solicitat; în aceste
cazuri el spunea: „Nu avem aceea aici.” Acest lucru însemna cã mintea
lui Cayce era mult mai direcþionatã decât s-ar crede. Nu era deschis la
tot. Aflat în transã, el explica cã sugestia datã la începutul unei lecturãri
mediumnice îi direcþiona în aºa mãsurã mintea sa mai profundã ºi o
focaliza asupra problemei sau subiectului solicitat, încât într-adevãr nu
avea alte subiecte disponibile. Cu toate acestea, în anumite ocazii,
pãrea capabil sã schimbe subiectul în mijlocul unei citiri.
Lecturile tipãrite au un format standard. Au fost folosite numere în
locul numelui persoanei sau persoanelor care primeau citirea, iar un
sistem de legãturã urmãrea câte lecturi a primit persoana respectivã.
Spre exemplu, lectura137-5 era a cincea lecturã pentru Dl. 137. În cele
mai multe cazuri, doar un paragraf sau douã dintr-o lecturã sunt conclu-
dente pentru studiul nostru, ºi atunci voi indica doar numãrul lecturii.
Dacã se foloseºte întreaga lecturã, se indicã numãrul lecturii, data ºi
locul, precum ºi numele sau numerele (pentru confidenþialitate) celor
care le-au solicitat. Ocazional, stenografa a inclus o notã despre alte
condiþii, cum ar fi prezenþa unui manuscris pe care Cayce, aflat în tran-
sã, se presupunea cã îl vizualizeazã ºi îl comenteazã.
x
Dupã cum am explicat, Cayce a dictat toate aceste discursuri în timp
ce se afla în transã. În cele mai multe cazuri, el vorbea cu o voce mono-
tonã. Totuºi, uneori ridica vocea când pronunþa un cuvânt sau o frazã. În
aceste cazuri, stenografa sa nota de obicei aceste cuvinte cu majuscule,
pentru a sugera cititorului mãrirea volumului vocii lui Cayce. Aceste
majuscule au fost transformate în caractere cursive pentru a putea fi
citite mai uºor, precum ºi pentru a fi scoase în evidenþã. În multe cazuri,
aceste cuvinte par a fi pe bunã dreptate accentuate în discursurile lui
Cayce. Totuºi, în anumite cazuri, nu este clar de ce ºi-a ridicat vocea.
Un alt obicei pe care l-a adoptat stenografa a fost sã scrie cu majus-
cule toate literele în cazul multor afirmaþii (pasaje ce conþin afirmaþii
pozitive sau asemãnãtoare cu rugãciunile, pentru a fi folosite de cãtre cel
care le primea ca un mijloc de a se concentra ºi/sau a-ºi eleva
conºtiinþa). Pe acestea le-am transformat de asemenea în caractere cursi-
ve majuscule ºi minuscule. Întrebãrile puse lui Cayce au fost de aseme-
nea scrise cu caractere cursive, pentru o mai uºoarã referire.
Ori de câte ori stenografa nu era sigurã dacã scrisese cuvântul corect,
sau credea cã a pierdut sau a înþeles greºit un cuvânt, ea a inserat cuvinte
sugerate, comentarii ºi explicaþii în [paranteze drepte]. Dacã cunoºtea o
altã lecturã care conþinea un material similar, sau la care se fãcea referire
în timpul lecturãrii curente, ea a pus numãrul celei dintâi în paranteze.
Întreaga colecþie de lecturi a lui Cayce este disponibilã pe CD-ROM, de
la A.C.I., aºadar, chiar dacã lectura la care se face referire nu este conþi-
nutã în aceastã carte, totuºi am pãstrat referirile la ea pentru orice cer-
cetare ulterioarã; însã multe lecturi la care se face referire sunt conþinute
în aceastã carte. În cadrul textului unei lecturi fiecare (parantezã) în
parte este fãcutã de însuºi Cayce, în timpul transei, ºi nu de cãtre
stenografa sa. Ea a folosit numai [paranteze drepte] în cadrul textului
unei lecturi. În materialul preliminar, ea a folosit parantezele în maniera
normalã. Comentariile mele sunt indicate prin termenul “nota editoru-
lui.”
Câteva abrevieri comune folosite în aceste discursuri sunt: “GD”
pentru Gladys Davis, stenografa de la început; “GC” pentru Gertrude
Cayce, soþia lui Edgar ºi conducãtorul predominant al lecturãrilor;
“HLC” pentru Hugh Lynn Cayce; iar “EC” pentru Edgar Cayce.
- John van Auken, Editor
xi
1
•
Spiritul
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 8
81
16
6-
-1
10
0
Spiritul este condiþia naturalã, normalã a unei entitãþi. Cãci oare nu
vi s-a spus vouã: Dumnezeu este Spirit ºi cãutaþi astfel sã-L slãviþi, în
spirit ºi în adevãr?
Iar apoi, mai devreme sau mai târziu, trebuie vãzutã, simþitã, trãitã
conºtiinþa faptului cã, doar spiritul este etern, ºi atunci impulsurile ºi
echilibrul trebuie sã fie spirituale în esenþa lor, atunci când avem de-a
face sau trebuie sa judecãm atitudinile mentale, relaþiile sociale, expe-
rienþele materiale.
Le
L ec
ct
tu
ur
ra
a 2
26
62
2-
-1
12
23
3
(Î) Oferiþi o definiþie a Spiritului care poate fi datã în cadrul lecþiei.
(R) Spiritul este Prima Cauzã, începutul primordial, ceea ce pune
lucrurile în miºcare – tot aºa cum Dumnezeu este Spirit.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
25
53
33
3-
-1
1
Este posibil sã existe o expresie materialã mai înaltã a aspectelor
mentale ºi spirituale ale fiecãrui suflet. Deºi trupul este supus tuturor
influenþelor materialitãþii, el – ºi emoþiile sale – pot fi controlate de
cãtre minte. Iar mintea poate fi dirijatã de cãtre spirit. Spiritul este acea
parte a Cauzei Primordiale care se exprimã prin tot ceea ce este etern
în conºtiinþa minþii sau materiei.
1
2 Suflet ºi spirit
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 9
90
00
0-
-1
16
6
(Î) Explicaþi diferitele planuri ale eternitãþii, în ordinea dezvoltãrii
lor, sau mai degrabã explicaþi-ne etapele prin care sufletul trebuie sã
treacã pentru a urca înapoi în braþele Domnului cel preaiubit.
(R) Acestea, vedem, trebuie sã fie manifestate doar ca mintea finitã
în carne. La fel ca ºi în cazul forþelor spirituale, dezvoltarea apare în
urma multor schimbãri, care au loc în evoluþia omului.
Dezvoltarea în tãrâmul eternitãþii, este caracterizatã de faptul cã o
forþã finitã, cum este creaþia manifestatã, poate deveni una cu
Creatorul, aºa cum o unitate, atom sau vibraþie, devine una cu forþele
universale. Atunci când fiecare entitate spiritualã ºi fiecare entitate
pãmânteascã ce este contrapartea entitãþii spirituale sunt separate, aºa
cum fiecare era la început, având la dispoziþie o mulþime de transfor-
mãri posibile în forþele materiale, atunci apare dezvoltarea, prin faptul
cã ele pot deveni una cu Creatorul, la fel precum este, de exemplu, dez-
voltarea omului prin intermediul corpului din carne, care este creat cu
totul desãvârºit ºi care, cu toate cã are trup, totuºi este fãrã patã sau
cusur, niciodatã condamnând, niciodatã gãsind vinã, niciodatã aducând
acuzaþii împotriva cuiva, fãcând ca voia sa sã fie una cu a Tatãlui, aºa
cum era la început. Pentru cã, fãrã sã fi trecut prin absolut toate stadi-
ile de dezvoltare, nu are vibraþia corectã pentru a deveni una cu
Creatorul, începând cu prima vibraþie, asemãnãtoare celei a spiritului
ce însufleþeºte trupul, ºi astfel manifestându-se în lumea materialã
(planul fizic, pãmântesc).
Apoi urmeazã multe stadii de dezvoltare, prin întreg ansamblul sau
marele sistem al forþelor universale, ºi fiecare stadiu de dezvoltare este
manifestat prin carne, aceasta fiind partea prin care se testeazã vibraþia
universalã. Aºadar, în acest mod ºi pentru acest scop, totul este mani-
festat în corp fizic ºi se dezvoltã, de-a lungul eonilor de timp, spaþiu,
însemnând eternitate.
(Î) Ce este aceastã entitate spiritualã încarnatã, [900], ºi cum se poate
dezvolta în direcþia corectã?
(R) Aceasta este doar partea care se dezvoltã într-un alt plan decât
cel pãmântesc. Este o entitate spiritualã. Pentru cã dezvoltarea sufletu-
lui are loc în planul fizic. Entitatea spiritualã se aflã în planul spiritual.
(Î) Are entitatea spiritualã o conºtiinþã separatã, distinctã de cea fi-
zicã? ªi este aceastã conºtiinþã precum cea a lui [900] când viseazã,
sau are viziuni, în timpul somnului?
Spiritul 3
(R) Entitatea spirituala este desprinsã de orice legãturã pãmânteascã

în somn, cu toate acestea, este conectatã. Deoarece conºtiinþa pãmân-
teascã sau materialã este întotdeauna moderatã de condiþiile materiale;
iar supraconºtiinþa de cãtre conºtiinþa dintre suflet ºi spirit, aceasta
uzeazã în principal de forþele spirituale. În conºtiinþã gãsim doar
proiecþii ale subconºtientului ºi supraconºtientului, aspecte care se
proiecteazã în vise, viziuni, în afarã de cazul în care se intrã în forþele
supraconºtiente. În conºtiinþa forþelor pãmânteºti sau materiale intrã
toate atributele trupului fizic, alcãtuit din carne. Subconºtientul
cuprinde atributele forþelor sufleteºti, precum ºi ale forþelor conºtientu-
lui. Supraconºtientul include forþele subconºtiente, precum ºi discernã-
mântul spiritual ºi dezvoltarea spiritualã.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 9
90
00
0-
-2
24
4
(Î) Formele inferioare ale creaþiei, precum animalele, au viaþã în
planul spiritual?
(R) Toate au forþa spiritului.
Un ideal bine echilibrat

Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 4
48
86
66
6-
-2
2
Direcþia în care se îndreaptã [Sinele] are mare legãturã cu ceea ce
poate fi numit o operaþiune cu deplin succes, o dezvoltare pe deplin
reuºitã pentru trup; pentru cã în funcþie de ceea ce trupul îºi stabileºte
drept ideal al sãu, fie cã acesta este ceva complet material, fie cã este
bine echilibrat spiritual, mental ºi material, aºa vor fi ºi acele dez-
voltãri; cãci activitatea – fie cã aceasta este pur materialã, mentalã sau
spiritualã – reprezintã spiritul cu care o entitate, un corp, porneºte la
lucru. Dacã viaþa devine complet mecanicã, sau dacã mintea este orien-
tatã cu totul cãtre material, atunci rezultatul firesc va fi pur material, iar
acest lucru nu va aduce mulþumire – ºi nici satisfacþie. Dacã idealul sta-
bilit va fi un sine bine echilibrat, care cunoaºte spiritul ºi viaþa – cu alte
cuvinte, care ºtie cã spiritul este viaþa, ºi cã atitudinea mentalã este cea
care dezvoltã sau construieºte – atunci rezultatele vor fi pe mãsura
activitãþii depuse referitor la aceste atitudini.
4 Suflet ºi spirit
Locul sufletului ºi spiritului în trup

Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 4
45
59
95
5-
-1
1
Forþele simpatice [sunt] locaºul tuturor forþelor sufletului ºi spiritu-
lui [în corpul fizic].
Nota editorului: Sistemul nervos simpatic include cele ºapte glande

endocrine, pe care alte lecturi ale lui Cayce le identificã drept proiecþii
fizice ale celor ºapte chakre.
Spiritul ºi Sufletul sunt în mod firesc metafizice

Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
37
74
44
4-
-2
2
(Î) Vã rugãm sã daþi o definiþie a fenomenelor psihice.
(R) Psihic înseamnã al Spiritului sau al Sufletului, în scopul
asocierii Fenomenelor, fie pentru manifestarea acþiunilor acestor forþe
în sau prin intermediul individului de la care provin aceste Fenomene,
fie pentru manifestarea unor astfel de faze ale lucrãrii spiritului ºi sufle-
tului, încât sã aducã acþiunile acestora în planul fizic; Fenomenele
reprezentând doar actul în sine, adus în atenþie, sau manifestat într-un
asemenea mod încât sã aducã atenþia unui individ cãtre lucrarea în sine.
Psihic în sens mai larg înseamnã spirit, suflet sau imaginaþia minþii,
atunci când este armonizat cu diferitele faze ale uneia dintre aceste
douã pãrþi ale entitãþii unui individ, sau cu fiinþa altora care au trecut în
alte planuri decât cel fizic sau material; chiar în sens mai larg, forma
exterioarã a forþelor metafizice este la fel de materialã ca ºi forþele care
sunt vizibile în planul material sau fizic.
Forþele psihice cuprind mai multe stãri diferite, în funcþie de dez-
voltarea individului, sau de cât de depãrtatã este entitatea de planul
forþelor spirituale ºi sufleteºti.
Psihic se referã la ceva ce nu este înþeles de mintea fizicã, sau mate-
rialã, sau conºtientã.
Psihic se referã la modul în care mintea reprezintã sufletul ºi enti-
tatea spiritualã ca fiind manifestate în mintea individualã. În conti-
nuare, urmând etapele evolutive ale acelei forþe, gãsim forþa sau toate
fenomenele psihice, reprezentate printr-unul din cele cinci simþuri
recunoscute ale trupului fizic sau material – acestea fiind folosite ca
mod de manifestare ce poate fi recunoscut de cãtre indivizi. Astfel
încât, psihic, în cel mai adevãrat sens, va reprezenta expresia orientatã
Spiritul 5
cãtre lumea materialã a simþului latent sau ascuns al forþelor sufleteºti

ºi spirituale, fie cã acestea sunt manifestate de dincolo, sau în ºi prin
planul material.
Diferenþa dintre forþele sufleteºti ºi spirit

Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 9
90
00
0-
-1
17
7
(Î) S-a spus cã sufletul este forþa spiritualã care animã sau dã viaþã
trupului. Ce este spiritul? Ce este forþa spiritualã? Este ea fizicã sau este
lipsitã de materialitate? Unde putem gãsi forþa sufletului în trup – în
creier, în centrii nervoºi sau unde?
(R) Este o enormã diferenþã între forþele spirituale ºi cele sufleteºti,
pentru cã, aºa cum s-a spus, aproape fiecãrei forþe i s-a pus pazã sau
limite. Forþele spiritului sunt cele care animã întreaga viaþã, insuflând
puteri dãtãtoare de viaþã atât în formele animate, cât ºi în cele neani-
mate. Elementele spirituale devin fizice atunci când ne referim la
corpul spiritual al unei entitãþi spirituale, care este alcãtuitã atunci din
spirit, suflet ºi supraconºtiinþã.
În ceea ce priveºte forþele sufletului care se aflã în om, regãsim acea
animare, elementul spiritual, acel element care aduce dezvoltare, ºi se
aflã în creier, în nervi, în centrii întregului sistem. În ceea ce priveºte
centrii specifici, aceºtia sunt mai aproape de sistemul senzorial, fizic
vorbind.
Aºadar, în aceste condiþii, atunci când sufletul ºi spiritul se desprind
de forþele animate ale unui om, intervine moartea tuturor centrilor sis-
temului senzorial, ºi a vitalitãþii sistemului plexului solar, cu glanda
corespunzãtoare lui, medulla oblongata, deoarece acestea controleazã
forþele animate, iar viaþa se stinge atunci când sufletul ºi spiritul, împre-
unã cu forþele supraconºtiente, au pãrãsit corpul.
Atunci, lucrurile stau dupã cum urmeazã:
Elementul spiritual, vitalitatea, produce forþele motrice ale entitãþii,
fie cã ele sunt fizice sau spirituale. Forþele spirituale constituie viaþa,
principiul reproductiv; iar sufletul – principiul dezvoltãrii. Lucrurile
sunt la fel dupã cum sunt manifestate în corpul fizic în þesutul nervos,
când ne referim la principiul acþiunii nervoase ºi la nervii în acþiune. Cu
alte cuvinte, atunci când apare o anumitã situaþie care aduce suferinþã
în corp, principiul activ este reprezentat de cãtre spirit. În acest caz,
nervii constituie sufletul, care aduce dezvoltarea.
6 Suflet ºi spirit
(Î) Ce se întâmplã cu forþele minþii conºtiente ºi cu forþele fizice la moarte?

(R) Forþele minþii conºtiente fie se aflã în dezvoltarea sufletului ºi în
supraconºtiinþã, fie sunt lãsate cu acea parte a forþelor materiale care
vor fi orientate cãtre regenerarea, sau reformarea corpurilor fizice,
pentru gãzduirea altor entitãþi spirituale.
Cu ce spirit acþionezi…
Le
L ec
ct
tu
ur
ra
a 2
25
57
7-
-2
23
38
8
(Î) M-am comportat cum se cuvine cu oamenii pe care i-am întâlnit
pânã acum la Ministerul de Rãzboi?
(R) Noi nu gãsim cã ai greºit cu ceva, dar acest lucru, fireºte, trebuie
sã fie determinat de însãºi fiinþa în cauzã – mai degrabã decât de
altcineva din afarã. Þineþi minte cã aceste situaþii pot sã aparã, aºa cã
trebuie sã aveþi întotdeauna în vedere urmãtorul lucru: adevãrata
intenþie ºi adevãratul scop declarat atrag din partea forþelor spirituale
acea influenþã care este spre bine sau spre rãu. Acesta este, în mod cert,
liberul arbitru. De aici ºi poruncile care i-au fost date de atâtea ori cor-
pului – sã nu pari a fi ceea ce nu eºti în realitate. Fii sincer cu tine însuþi
ºi nu vei fi fals sau nesincer cu alþii. Spiritul adevãrului va materializa
acea dorinþã iniþialã, dacã atât trupul, cât ºi mintea respectã voinþa
acelor influenþe sau forþe pe care le numim Dumnezeu. Pentru cã, ceea
ce sufletul afirmã, va pune în miºcare spiritul corespunzãtor. Ce spirit
întreþii? Adevãrul, dreptatea, compasiunea, iubirea, rãbdarea, bunãtatea
faþã de semenii tãi? Sau egoul, lauda de sine, auto-glorificarea pentru
buna reputaþie de care te bucuri material? Aceste alegeri sunt fãcute de
cãtre individ. Rezultatele lor, efectele lor în vieþile indivizilor sunt cele
care vor determina succesul spiritual, succesul material, sau un succes
complet, atât mental, spiritual cât ºi material. Pentru cã, Pãmântul este
al lui Dumnezeu ºi al abundenþei Sale. Însuºirile care þi-au fost împru-
mutate te vor face de neatins – dacã vei urma planurile pe care El le are
în ceea ce te priveºte.
Tu ai capacitatea de a aduce adevãrul ºi lumina pentru mulþi oameni.
Aceºtia se aflã atunci în grija ta, în funcþie de modul în care te comporþi
faþã de ei. Cu ce spirit, cu ce scop serveºti?
Spiritul 7
Cea mai mare bucurie

Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 8
81
16
6-
-3
3
Multe din lucrurile pe care entitatea le-a gândit, le-a experimentat,
sunt pãstrate cu grijã mai mult în interior. Însã, dacã s-ar face anumite
schimbãri în aceastã direcþie, trãirea acestei experienþe ar oferi o
bucurie mult mai mare. Pentru cã, deºi aceastã pãstrare în interior con-
ferã acele influenþe care determinã capacitatea de a putea face faþã
condiþiilor ºi experienþelor în vieþile indivizilor, grupurilor ºi maselor,
dacã ele sunt reþinute doar pentru sine ºi nu sunt dãruite cu acea
dragoste de a servi, pentru ca ele sã exprime iubirea Tatãlui divin, aces-
tea pot deveni obstacole în propria-þi experienþã. Pentru cã toatã forþa,
toate manifestãrile în materialitate nu reprezintã decât expresii ale spi-
ritului, ºi sunt inspirate de acesta. Sunt aceste influenþe ale divinului,
sau existã momente în care te îndoieºti de acest lucru? Trebuie sã ºtii
ce ºi în cine ai crezut ºi trebuie sã ºtii dacã aceste convingeri au sau nu
o influenþã beneficã, pozitivã, pentru spiritul adevãrului. Pentru cã
acest lucru a fost promis tuturor: „Spiritul Meu va mãrturisi pentru
spiritul tãu dacã alegi binele sau rãul în toate cãile tale.”
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
12
25
57
7-
-1
1
Aflã cã forþele vieþii ale Domnului Dumnezeului tãu sunt active! Ele
nu sunt asemenea pietrei sau lemnului, ci se aratã ca spirit al adevãru-
lui care alungã frica, care aduce pacea, care aduce armonia, aduce acele
lucruri care îl fac pe seamãnul tãu sã devinã un mai bun vecin, o mai
bunã sorã, o mai bunã fiicã, o mai bunã mamã, un mai bun cetãþean.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
12
26
65
5-
-1
1
Aºadar, care este idealul tãu? Se întemeiazã pe ceea ce poþi face tu
însuþi, sau pe cele prin care tu poþi fi canalul prin care alþii îºi pot gãsi
legãtura cu un Dumnezeu viu, un ideal viu, o dragoste vie, o credinþã
vie, o experienþã vie a bucuriei? Fie ca acestea sã fie adevãratele tale
idealuri, ºi astfel sã creascã precum creºte spiritul adevãrului.
2
•
Spiritul este viaþa
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
26
62
2-
-5
55
5
Din punct de vedere material, noaptea ºi ziua în lumea materialã
sunt pur relative. Pentru cã, dacã cineva ar vedea Pãmântul de pe o
sferã exterioarã, ar vedea doar umbre diferite; sau, în mod relativ, ar fi
noapte ºi zi, date de poziþia pãmântului în cãlãtoria sa în jurul sursei de
luminã. ªi, aºa este dat, ca aceste condiþii care existã în planul materi-
al sã fie doar umbre ale adevãrurilor în planul mental ºi cel spiritual.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
26
62
2-
-8
83
3
(Î) Este posibil ca un conflict între spirit ºi corp sã afecteze corpul fizic,
ducând la obosealã sau chiar la boalã?
(R) Relativ. Dupã cum a spus ºi Iisus, „Ce este mai uºor, a spune:
Iertate sã-þi fie pãcatele; sau a spune: Ridicã-te ºi umblã?” Sau din nou,
atunci când confruntat cu ceea ce devenise o boalã, un temperament al
corpului, un desfrâu al cãrnii, El i-a spus femeii: „Unde sunt acuzatorii
tãi? – Nu mai este niciunul, Doamne – Atunci nici eu nu te acuz pe tine;
dar nu mai pãcãtui.” Ce a avut loc atunci în experienþa acelor indivizi,
cãrora le-a vorbit Viaþa, Lumina si Nemurirea? Asupra a ce au fost con-
centrate ºi centralizate aceste lucruri? Care fusese constructorul, trupul,
mintea, sau spiritul? Dupã cum este dat, expresiile concrete se aflã în
fizic, forþa motrice este spiritul, mintea este cea care construieºte. Ce
anume a fost construit? Acele trupuri au trãit ca orice individ, (cum
aratã ºi obiceiurile) cu interconºtiinþa necesitãþii exprimãrii a ceva
dinãuntrul fiinþei, care a adus boala ca fiind un rezultat natural a ce?
8
Spiritul este viaþa 9
Al încãlcãrii legii divine! Astfel se poate, într-adevãr, ca dezacordul cu

legile divine sã aducã boalã, descompunere ºi suferinþã într-un corp
fizic. Este adevãrat atunci cã mintea se poate vindeca complet prin
cuvântul vorbit, prin punerea mâinilor, în funcþie de conºtiinþa forþelor
motrice din corpul individual. Totuºi, uneori este nevoie pentru a se
crea echilibrul, de anumite obiecte concrete, ºi anume medicamente,
bisturiu, apã, cãldurã, electricitate, sau oricare din acele forþe, care ce
reprezintã în ultimã instanþã? Ce este spiritul? Manifestarea lui
Dumnezeu! Forþa Creatoare care lucreazã în, cu ºi asupra ce? Asupra
conºtiinþei, interconºtienþei trupului, minþii, spiritului, deoarece acestea
sunt separate în indivizi! Dacã toþi ar reuºi sã înþeleagã mãcar acest
lucru! în loc sã spunã: „Da, înþeleg – însã de vinã sunt dorinþele mele
ºi trupul meu ºi slãbiciunile mele ºi aceasta sau aceea – ºi n-am
fãcut-o eu.” Atunci cine a fãcut-o?
Aceasta poate fi o afirmaþie dificilã pentru mulþi, dar în final veþi
ajunge sã înþelegeþi cã acest lucru este adevãrat: Nici o greºeala, nici o
vãtãmare nu se abate asupra cuiva, decât dacã el singur a creat cauza
acestora, în conºtiinþa sa, în sinele sãu interior. Pentru cã doar cei pe
care îi iubeºti te pot rãni.
Le
L ec
ct
tu
ur
ra
a 2
26
62
2-
-1
11
19
9
Aminteºte-þi, când faci aceasta, cum stau lucrurile: spiritul a dat
viaþã, mintea este cea care construieºte, iar acestea se aplicã în viaþa
fiecãrui om.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
27
70
0-
-1
17
7
(Î) Îl vei informa de asemenea asupra lunii ºi anului în care se va sta-
bili în Est, ºi dacã domiciliul sãu final nu va fi oraºul New York în loc de
Baltimore.
(R) Depinde de trezirea capacitãþilor înnãscute în entitate. Baltimore
sau New York. În ceea ce priveºte locul, sau care dintre locuri, aceasta
depinde de solicitarea sinelui, în funcþie de capacitãþile pe care fiinþa le
foloseºte în acþiunile sale. În ceea ce priveºte luna sau perioada,
entitatea va hotãrî aceasta, dacã îi va fi necesar pentru o mai bunã dez-
voltare. Nu vã gândiþi cã deoarece cineva aparent este invidios pe anu-
mite însuºiri, îndepãrtarea din acel mediu îl va face sã scape de acest
lucru, pentru cã astfel de elemente se aflã încorporate în cadrul sinelui
– înþelegeþi? Pentru cã omul este aºa cum gândeºte în inima sa!
10 Suflet ºi Spirit
Nu cum spune, nici chiar ceea ce reuºeºte sã facã! pentru cã ajungem

sã devenim treptat la fel cu acea imagine creatã în mintea noastrã;
pentru cã, aºa a fost dat: Spiritul este viaþa, iar Mintea reprezintã forþele
active care, coordonate de cãtre spirit, care este alcãtuit din energie
creatoare, sau divinã, dau rezultatul concret, fizic, care este eficient din
toate punctele de vedere. Înþelegeþi aceasta!
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
34
45
5-
-2
2
(Î) Cum poate entitatea sã se controleze?
(R) Aflaþi cum au fost stabilite lucrurile încã de mai demult. Aflaþi
cã toatã puterea, sau toatã forþa, este o emanaþie a Spiritului Unic.
Încercaþi fiecare, ºi vedeþi dacã aceste emanaþii sunt adevãrate ºi în
acord cu ceea ce a fost dat, cã “spiritul meu este martor spiritului tãu
dacã adevãrul este cel care elibereazã”, sau dacã o astfel de emanaþie
leagã corpul mental ºi spiritual; pentru cã, þineþi minte, astfel stau
lucrurile, spiritul este viaþa; mentalul este constructorul. [Dacã] acea
emanaþie manifestatã din forþele spirituale ar fi una ce înlãnþuie, mai
degrabã decât sã elibereze, atunci aceasta – dupã cum s-a vãzut – ar fi
o emanaþie incorectã sau nepotrivitã.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
34
49
9-
-4
4
(Î) Ce prezice horoscopul meu pentru 1928?
(R) Ceea ce a fost stabilit încã mai demult pentru corp; cu toate cã,
aºa fost dat, cã voinþa ºi acþiunea acelor condiþii, care se prezintã drept
constrângeri, sunt rezultatele sferei voinþei, indiferent de influenþa datã
de cãtre horoscop sau de impulsul acestuia. Construieºte mai degrabã
ceea ce este în interior, având convingerea fermã cã viaþa, sinele,
trupul, mintea, folosite în direcþia adecvatã, aduc ceea ce respectivul
seamãnã; pentru cã, nu te lãsa înºelat, Dumnezeu nu poate fi luat în râs,
ºi ceea ce un trup – mental, fizic, spiritual – seamãnã, aceea culege ºi
nu altceva! Dorinþele nu aduc altceva decât poftã. Este dorinþa cea care
construieºte în deplin acord cu spiritul, sufletul (sau mintea) ºi trupul?
Pentru cã spiritul este viaþã; mintea este cea care construieºte; fizicul
este rezultatul. Ghideazã-te, menþine-te, tu însuþi pe calea cea bunã.
(Î) Mental, spiritual ºi social?
(R) Fizic, mental, spiritual ºi social, prin disciplinã. Amintindu-þi
aceste lucruri aºa cum au fost ele orânduite. Mentalul, spiritul, sunt forþe
invizibile; activitãþile sunt rezultatul acþiunii mentale; condiþiile fizice
concrete – fie cã acestea se referã la sfera socialã, la bani, la situaþia

socialã, la preferinþe ºi antipatii – sunt urmarea acelor imagini mentale
construite înãuntrul fiinþei, stabilite, ghidate, dirijate de cãtre acþiunea
spiritului din interior, care dovedeºte astfel singur cã este una cu spiritul
universului, sau Dumnezeu; iar forþele, aºa cum se poate vedea, repre-
zintã rezultatele! Ceea ce vei construi chiar tu în propria fiinþã!
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 5
52
24
4-
-2
2
(Î) Cum pot fi corelate activitãþile materiale cu scopul spiritual?
(R) Ceea ce se aflã în lumea materialã reprezintã o umbrã a ceea ce
este în lumea celestã sau spiritualã. Prin urmare, manifestãrile materia-
le ale impulsului sau activitãþii spirituale trebuie sã se menþinã în
armonie cu începutul din planul spiritual. Pentru cã, mintea omului este
constructorul; ºi dacã începutul se aflã în planul spiritual, iar corpul
mental vede, acþioneazã ºi este motivat doar de cãtre spiritual, atunci
rezultatul fizic va fi conform cu ceea ce ai semãnat. Pentru cã, ceea ce
semeni, aceea vei culege, iar Dumnezeu nu poate fi înºelat; pentru cã
dorinþa, intenþia ºi scopul trebuie sã fie orientate aºa cum spune prima
din cele zece porunci: „Sã nu ai alþi dumnezei în afarã de Mine. Sã îl
iubeºti pe Domnul Dumnezeul tãu cu toatã inima ta, cu tot sufletul ºi
tot trupul tãu.” Dacã activitãþile se îndreaptã cãtre preamãrirea minþii, a
trupului, sau a poziþiei sociale, a puterii, bunãstãrii sau faimei, acestea
sunt lucruri pur materiale, pãmânteºti. Nu cã ar trebui sã nu existe
lucrurile materiale, însã acestea ar trebui sã fie rezultatul activitãþii spi-
rituale - nu urmarea dorinþei de a avea puterea pe care o oferã sufletu-
lui lucrurile materiale.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 5
58
85
5-
-1
1
(Î) Am reþinut mesajul corect, ºi care este semnificaþia acestuia?
(R) Vreau sã avertizez asupra acestor situaþii care ar putea duce la o
îndepãrtare de modul în care sinele a ajuns la înþelegerea, în forma
actualã, a adevãratelor legãturi mentale ºi spirituale; pentru cã, aºa a
fost dat, ca Mihail sã fie domnul Cãii – ºi pe cãile înþelegerii, ale con-
ceperii, ale înfãptuirii acelor lucruri care determinã schimbarea atitu-
dinilor din relaþiile fizice, mentale sau materiale, el este ghidul acestor
relaþii spirituale; pentru cã spiritualul este viaþa, lumina, mentalul este
cel care construieºte, materialul ºi fizicul sunt rezultatele acelor acþiuni
care au fost aplicate planului material, carnal sau fizic.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 6
62
22
2-
-6
6
Astfel ajunge fiecare suflet – prin înþelegere, prin conºtientizare,
prin cãutãrile sale – sã cunoascã Autorul idealului sãu – spiritual, men-
tal, material. Spiritualul este viaþa, mentalul este cel care construieºte,
iar planul material este rezultatul a ceea ce s-a construit, în urma
scopurilor stabilite de fiecare individ.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 8
81
15
5-
-3
3
Dacã la nivel mental se formeazã ideea cã existã un obstacol care
împiedicã acþiunile sinelui, atunci treptat aceasta devine o barierã, ºi nu
doar pentru eficienþa corpului. Entitatea va trebui însã, sã ia în seamã
faptul cã toate resursele sunt de naturã spiritualã; de asemenea, cã
Forþa Creatoare (sau Dumnezeu) este forþa care animã tot ceea ce se
aflã în sfera ideilor, indiferent de tipul de încercare la care este supus
corpul. Acest lucru este valabil fie cã se referã la activitãþile eficiente,
cum ar fi efectul psihologic pe care îl au reclamele asupra minþii indi-
vizilor, fie cã se referã la corectarea acelora care au încercat sã îºi
foloseascã propriile forþe mentale în reprezentarea experienþelor de
viaþã sub formã de piesã sau scenariu, pentru publicitatea difuzatã la
radio sau alte mijloace.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 9
90
00
0-
-1
10
0
(Î) Sunt sufletele perfecte, aºa cum le-a creat Dumnezeu la început, ºi
dacã este aºa, de ce existã necesitatea vreunei dezvoltãri?
(R) Singurul rãspuns la aceasta este: evoluþia vieþii, aºa cum poate
fi înþeleasã de mintea limitatã. La origine, sau în cadrul principiului
primordial, totul este perfect. Atunci când sufletul este creat, acel
fragment poate deveni un suflet viu ºi egal cu Creatorul. Pentru a atinge
aceastã condiþie, odatã ce este separat, el va trebui sã treacã prin toate
stadiile de dezvoltare, ca sã devinã una cu Creatorul. Dupã cum avem
urmãtoarele:
Omul. La început, vedem cã spiritul se aflã în tot ceea ce are viaþã.
Când asemenea forþã devine neanimatã, la nivelul fiinþelor limitate, [ea
este] numitã moartã; nu neapãrat pierzându-ºi utilitatea, fie faþã de
Creator, fie faþã de ceea ce este creat, în lumea materialã. În crearea
omului gãsim toate elementele ce alcãtuiesc o lume vie, în miºcare, ce
constituie un element în sine; ºi, deºi este lipsit de experienþa cauzei
primordiale, el este înzestrat cu toate diversele modificãri ale
elementelor sau forþelor manifestate în fiecare. Pentru cã mai întâi

existã spiritul, apoi sufletul (vorbim de om), apoi mintea cu diferitele
sale modificãri ºi cu diferiþii sãi stimuli, cu diferitele sale ramificaþii,
dacã doriþi, ºi voinþa care dã echilibrul forþelor, care poate sã facã tot
sau sã piardã tot.
Prin urmare, în cursul dezvoltãrii sale, pentru ca omul sã poatã fi
una cu Tatãl, este necesar ca sufletul sã treacã, împreunã cu voinþa care
îl însoþeºte, prin toate diferitele stadii de dezvoltare, pânã ce voinþa se
pierde din el iar el devine una cu Tatãl.
Ilustrarea acestui lucru, o gãsim în omul numit Iisus. Astfel, ca om,
El face voia Tatãlui, devenind astfel una cu Tatãl ºi un model pentru
oameni.
Le
L ec
ct
tu
ur
ra
a 9
90
00
0-
-3
37
74
4
(Î) 8 februarie, în timp ce conduceam dupã-amiazã, reflectam la actorii
de film, mâna mea plimbându-se pe marginea maºinii pãrea cã scrie:
„John Drew.” M-am întrebat cum aº putea sã mã întâlnesc cu aceºti actori
ºi mi-a venit urmãtorul gând: „Te voi dirija.” Mai târziu, când eram în
studioul Metro-Goldwyn, am simþit prezenþa cosmicã pe când evaluam
detaliile muncii actorilor, ºi legãtura acesteia cu natura umanã. Nu am
vãzut acolo nicio deschidere, la niciunul din indivizi, care sã-i facã sã fie
capabili sã se intereseze de munca noastrã. Cum se poate face acest lucru?
(R) Dupã cum a vãzut ºi a perceput chiar entitatea (planul material
din acest moment – ca manifestare materialã a unui adevãr mental ºi
spiritual), prezenþa spiritualã a adevãrului cãtre care a fost direcþionat
mentalul poate fi vãzutã ºi simþitã. În aceastã prezenþã se poate simþi cã
în acþiunea acestor oameni, înainte de a se concretiza în fizic, a existat
acea dorinþã sincerã din minþile, inimile ºi fiinþele multora de a ilustra
cât mai viu acele lecþii pe care fiinþa însãºi le va da, în ceea ce priveºte
forþele, legile ºi trãirea diferitelor aspecte ale vieþii. Cât despre ceea ce
a simþit entitatea referitor la incapacitatea de a aborda subiectul cu un
individ sau o persoanã anume, fiinþa trebuie sã ia în calcul, dupã modul
în care au fost date legile, cã ar putea exista o astfel de oportunitate;
pentru cã mai întâi trebuie sã meargã la un individ pe care fiinþa îl alege
ºtiind cã el are anumite înclinaþii, sau cã înþelege una sau mai multe
legi, apoi sã îl abordeze fizic pe acesta. În aceastã manierã, pe aceastã
cale, oricine va fi abordat de cãtre entitate, o va asculta, ºi încetul cu
încetul va apãrea acea deschidere prin care seminþele adevãrului pot fi
sãdite sau oferite. Amintiþi-vã întotdeauna legile mentalului atunci când

folosiþi mentalul; legile spiritului în ceea ce priveºte creaþia spiritualã;
precum ºi faptul cã a avea condiþii materiale este consecinþa aplicãrii
fiecãreia dintre acestea; deoarece mintea construieºte iar spiritul
creeazã planul material (care se poate observa). Mare adevãr! Sã-l ai
mereu în vedere.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 9
90
03
3-
-6
6
Da, avem aici corpul – pe care l-am mai vãzut ºi înainte. Acum, con-
siderãm cã trupul se aflã într-o stare foarte bunã, din punct de vedere
fizic. În timp ce au loc schimbãri cu ºi pentru forþele fizice, acestea þin
de dezvoltarea naturalã a condiþiilor, ºi respectã atât atitudinea fizicã
cât ºi cea mentalã a corpului; trebuie menþinutã aceeaºi atitudine men-
talã ºi fizicã faþã de dezvoltarea care va avea loc atât acum, cât ºi pe
viitor, în forþele fizice ale corpului, pentru a produce acele condiþii nor-
male, aºa cum au fost ele schiþate pentru trup. Având aceastã atitudine
mentalã în ceea ce priveºte condiþiile respective, dezvoltãrile corespund
creºterii mentale a corpului – în funcþie de ceea ce corpul dã, fizic ºi
mental, fiinþei care depinde de el; pentru cã, aºa vedem aici, se demon-
streazã pe deplin modul în care acea viaþã se proiecteazã într-o atitudine
mentalã, ºi modul în care continuã sã creascã neîncetat ceea ce a fost
proiectat; deoarece forþele spirituale – care constituie viaþa – sunt cele
care au proiectat ºi construit, ca rezultat al atitudinii, al forþelor
mentale, precum ºi al celor fizice ale trupului. Va urma apoi, aceeaºi
atitudine plinã de devoþiune, ce a fost atinsã în uniunea care a creat
acele condiþii în ºi pentru trup. Sunt pregãtit pentru întrebãri.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 9
91
11
1-
-2
2
Atunci când luãm în considerare situaþiile din planul spiritual,
corpul recunoaºte din ce în ce mai mult cã toate lucrurile care au de-a
face cu corpul mental ºi cel fizic trebuie sã îºi aibã începutul în planul
spiritual; altfel rezultatele sau fructele, atât ale experienþei fizice, cât ºi
ale celei mentale, vor ajunge sã fie mai mult sau mai puþin afectate de
asocierile pe care le implicã aplicarea unei idei sau unui ideal de care
sunt legate, sau de asocierea cu indivizi, locuri, oameni, sau lucruri.
Astfel, spiritualul constituie un criteriu pentru dezvoltarea bunãstãrii
mentale ºi spirituale a unui individ, ºi trebuie în mod special sã aibã
aceastã semnificaþie pentru aceastã fiinþã, pe mãsurã ce se dezvoltã
condiþiile fizice, ºi pe mãsurã ce se deschide perspectiva asupra aface-

rilor, a situaþiilor, a relaþiilor cu trupul, în noile (sau diferitele) condiþii
în care acestea se dezvoltã.
Apoi, dupã cum vedem, ºi trupul fizic se îmbunãtãþeºte, devenind
din ce în ce mai puþin dependent de influenþele exterioare, ºi din ce în
ce mai mult dependent de acea influenþã din interior ºi de capacitatea
de a crea ºi a menþine acele elemente necesare în organismul fizic, pen-
tru ca rãspunsurile sale sã fie din ce în ce mai mult ale sinelui; se va
vedea cã fizicul depinde de aspectul spiritual pe care îl are corpul, iar
spiritualul va funcþiona mai mult atunci când idealurile trupului sunt
menþinute în acea poziþie în care ele reprezintã ghidul ºi paznicul activi-
tãþilor corpului mental ºi material.
(Î) De câte ori trebuie luat?
(R) De ori de câte ori este nevoie. Aºa cum se vede aici, a existat o
dependenþã a sistemului de modul în care acesta a acþionat pentru con-
sumarea hidraþilor ºi grãsimilor, pentru asigurarea echilibrului cores-
punzãtor care sã ducã mai departe toate forþele necesare în alimentarea
cu sânge, în vederea funcþionãrii obiºnuite a organelor, înþelegeþi? ªi,
aºa cum se vede, pe mãsurã ce impulsurile – care provin din eliberarea
presiunilor din sistemul nervos cerebro-spinal ºi cel simpatic – permit
organelor sã devinã din ce în ce mai active, atunci va fi necesarã o can-
titate din ce în ce mai micã din acest remediu, ºi din ce în ce mai rar,
pentru activitãþile sistemului; pânã ce trupul va avea în sine însuºi tot
ceea ce îi permite sã se regleze singur; pentru cã baza forþelor active din
corp se aflã ºi se întemeiazã pe esenþa spiritualã a energiei creatoare din
sine.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 9
91
12
2-
-1
1
(Î) Mai existã ºi alte probleme fizice de corectat?
(R) Vedem cã forþele fizice ale corpului sunt într-o formã foarte
bunã. Aceste tendinþe din direcþiile unora dintre condiþiile la care ne-am
referit, determinã o mare parte din epuizarea sistemului, ºi creeazã
acele slãbiciuni din anumite direcþii. Reaminteºte-i întotdeauna corpu-
lui mental cã voinþa trebuie sã fie întotdeauna constructivã în natura sa;
deoarece mintea este cea care construieºte, iar spiritualul sau idealul
reprezintã viaþa. Dacã idealul este stabilit în lucrurile materiale, acestea
ruginesc, se degradeazã. Dacã idealul este stabilit în lucrurile cereºti, în
lucrurile spirituale, acestea devin tot mai luminoase prin folosire, devin
tot mai armonioase odatã cu vârsta ºi armonizarea lor, ºi vor construi în

corpul material experienþa fizicã a corpului, cea care satisface prin
faptul cã aduce mulþumirea.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 9
96
61
1-
-1
1
Dupã cum ai semãnat în spirit, aºa va construi mintea ceea ce vei
culege în planul material. Dupã cum ai semãnat în planul material, aºa va
construi mintea, îndreptându-se fie cãtre disensiune, fie cãtre o activitate
similarã din domeniul spiritual. Aceste planuri sunt interschimbabile.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
12
24
46
6-
-2
2
(Î) Cum poate organizaþia mea?
(R) Dupã cum s-a indicat, mai întâi existã individul care se aflã în
poziþia de a ajunge la mase. Prin acestea. Pentru cã legile care au fost date
nu leagã; ele sunt parte una din cealaltã – cea spiritualã, cea mentalã, cea
materialã. Pentru cã ceea ce este conceput în spirit, îºi gãseºte expresia ºi
creºterea prin intermediul mentalului, iar la nivel fizic devine acþiune.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
15
57
79
9-
-1
1
Spiritul este viaþa. Atunci, fiecare fazã a experienþei fiinþei trebuie
sã fie de facturã spiritualã în chiar natura sa, dacã este sã trãiascã ºi
sã-ºi îndeplineascã scopul – anume acela de a aduce pace si armonie –
pentru care se aflã în manifestare! Fiecare fazã trebuie sã fie construc-
tivã în însãºi natura ºi dorinþele sale, lipsitã de gânduri de mãrire în sine
sau prin sine! Cãci gloria aparþine mai degrabã influenþei sau forþei care
îl inspirã pe acesta!
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
15
59
97
7-
-1
1
Pentru cã activitatea se desfãºoarã mai întâi în spirit, apoi în minte,
ºi abia apoi poate deveni o manifestare materialã. Una este proiecþia
celeilalte în planul material, aºa cum vedem în jurul nostru pe Pãmânt.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
16
67
71
1-
-2
2
Toate acestea pleacã de la premiza cã mentalul ºi spiritualul repre-
zintã acea parte care trebuie sã constituie forþa directoare, ºi cã aºa
numitele succese materiale vor fi rezultatul aplicãrii corecte a
scopurilor ºi dorinþelor spirituale ºi mentale ale fiinþei.
Pentru cã fãrã o cunoaºtere a aspectelor spirituale ºi mentale, fiinþa

nu poate sã creascã sau sã înainteze decât foarte puþin.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
17
71
10
0-
-3
3
Acestea, sã fiþi sigur, vor fi abordate mai mult din perspectiva
aspectelor spirituale. Pentru cã, trebuie sã ºtiþi în Sinele vostru (ºi aces-
tea sunt legi imuabile), cã tot ceea ce va fi de folos, promiþãtor sau etern
trebuie sã se bazeze pe spiritualitate, ºi nu pe simple idei de avansare,
de mãrire, sau care vizeazã agoniseli materiale. Ci agoniseala materialã
ar trebui sã fie rezultatul scopurilor ºi intenþiilor spirituale bine alese, ºi
în acest fel se va putea spune despre voi, ca ºi în vremurile de demult,
cã stelele înseºi au luptat în favoarea voastrã.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
17
72
26
6-
-1
1
Mai întâi, în condiþiile materiale, le vom vedea pe cele ale unei vieþi
seculare, care are de-a face cu roþi sau maºinãrii sau obiecte ale forþei
motrice, care sunt de cel mai mare interes, precum ºi acele elemente prin
care – sau prin vânzarea, reprezentarea, intermedierea cãrora – fiinþa poate
dobândi o situaþie materialã; dar mai întâi entitatea trebuie sã-ºi gãseascã
Sinele ºi sã-ºi stabileascã un ideal în ceea ce priveºte aspectele spirituale,
caracteristicile mentale ºi realizãrile mentale; pentru cã, amintindu-vã cã
Mintea construieºte ºi cã forþele spirituale reprezintã forþa activã de la care
ºi de care omul se poate folosi, fie pentru câºtiguri materiale, fie pentru
pagube materiale; pentru cã spiritul este voinþa, carnea este adesea slabã,
ºi dacã aceasta este ghidatã greºit, ea va aduce spaimã – aºa cum s-a
întâmplat în trecut. Dacã te arãþi prietenos, vei avea prieteni. Cautã diferite
mijloace de a fi de folos, nu doar de ochii lumii, pentru ca sã vã îndatoraþi
unul faþã de celãlalt; ºi nu vã felicitaþi unul pe celãlalt doar de dragul de a
va felicita; ci vorbiþi cu blândeþe ºi afecþiune unul cu celãlalt; cu iubire
frãþeascã dându-vã unul altuia întâietate, ºi menþineþi-vã nepãtaþi de
lucruri impure, de situaþii ºi condiþii îndoielnice. Acþionaþi astfel încât sã
puteþi privi pe oricine în faþã ºi sã puteþi fi capabil sã le spuneþi: „Ceea ce
am fãptuit este o carte deschisã, iar cel ce dã de ea poate citi; ceea ce am
fãcut eu, pot face ºi ceilalþi.” Acþionaþi în acest mod, iar siguranþa sinelui
va putea fi regãsitã în lucrurile materiale ºi în cele mentale – pentru cã
Dumnezeu nu respectã individualitatea; nici nu este lipsit de mijloace,
atunci când împarte unuia sau altuia, dupã voinþa Sa; nici nu trece cu
vederea ceea ce este sãvârºit cu neglijenþã intenþionatã, sau neascultare
intenþionatã, pentru cã cel ce urãºte binele iubeºte rãul, iar cel ce seamãnã
discordie va fi distrus pe neaºteptate – ºi aceasta fãrã milã. Aratã milã ºi
bunãtate plinã de iubire, ºi atunci le vei primi ºi tu.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
17
74
43
3-
-2
2
Sã ºtii, tot ceea ce este material, trebuie sã-ºi fi avut mai întâi ori-
ginea în planul spiritual – ºi a crescut în conformitate cu acþiunea men-
talului, respectând aceleaºi forþe constructive în vieþile indivizilor,
lucrurilor, condiþiilor, sau oricare fazã am judeca.
Aºadar, în acþiunile tale, nu uita care sunt sursele tuturor puterilor
care se manifestã pe Pãmânt.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
19
94
47
7-
-1
1
Pentru cã aºa a spus El: „Daca Eu nu plec, nu poate veni spiritul
adevãrului.” Ce înseamnã aceasta? Nu doar o simplã trecere în nefiinþã.
Pentru cã miºcarea spiritului a fost cea care a fãcut sã existe ceea ce
este material, sub formã de obiect sau situaþie, pentru sufletele, spiritele
ºi minþile oamenilor! ªi astfel El este calea, tot la fel cum El este
mintea, iar fãrã El nu existã altã cale.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
19
99
92
2-
-4
4
(Î) Referitor la publicaþia în legãturã cu care am fost sfãtuit în noiem-
brie 1940, este necesar sã o închei pânã în toamna aceasta?
(R) Cei care cautã adevãrul ar trebui sã înþeleagã mai bine ce repre-
zintã timpul ºi spaþiul, în raport cu condiþiile din vieþile indivizilor.
Tot ceea ce a fost la un moment dat conceput de cãtre atitudinile
mentale ale indivizilor, ºi care urmeazã a se materializa – cum ar fi o
carte, un manuscris, sau chiar un serviciu care are legãturã cu alþii -, tre-
buie sã-ºi urmeze cursul firesc; ºi existã legi care guverneazã aceasta,
ºi care sunt întotdeauna neschimbate.
Orice idee, orice ideal, îºi au mai întâi începutul în planul spiritual,
apoi sunt concepute în plan mental, ºi apoi urmeazã acþiunile fizice care
duc la materializarea lor.
În ceea ce priveºte timpul acestei publicaþii – ar trebui ca mãcar con-
ceptul mental sã fie analizat în întregime ºi încheiat; pentru cã concep-
tul spiritual este o parte a entitãþii.
Prin urmare, poate fi ºi puþin mai târziu decât luna noiembrie, însã
nu amâna prea mult.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
19
99
98
8-
-1
1
Dar trebuie sã ºtii cã totul porneºte din spirit apoi din minte; iar
mintea este cea care construieºte.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
19
99
99
9-
-1
1
Pentru cã, þineþi minte, mintea construieºte, ºi se aflã între lucrurile
spirituale (din care emanã totul) ºi ceea ce este material (care este
manifestarea pe care mintea cautã sã o aducã în planul fizic).
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
20
06
62
2-
-1
1
Aºadar, iatã din nou porunca – priviþi asupra tuturor fazelor; pentru
cã existã mentalul, materialul ºi spiritualul, iar acestea sunt fazele
reacþiei omului ºi ale acþiunii omului. Nu aplica legea spiritualului în
lucrurile materiale, nici pe cea materialã în lucrurile spirituale.
Aminteºte-þi cã mintea construieºte, iar spiritul dã viaþã. ªi atunci când
te foloseºti de ele ºi stãrui mult timp asupra acestora, fii sigur cã
idealul tãu se aflã în El.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
22
24
47
7-
-1
1
Însã pune viaþa spiritualã pe primul plan. Mentalul ºi materialul ar
trebui sã fie rodul sau rezultatul realizãrilor spirituale.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
22
28
81
1-
-1
1
Nu te îndepãrta de credinþa pe care o gãseºti în El, ºi ea va fi
reînnoitã, ca ºi spiritul care este veºnic în tine. Pentru cã spiritul este
viaþa. Viaþa este scopul, dorinþa. Încredinþeazã-le Lui.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
23
32
22
2-
-2
2
Aflã cã totul trebuie sã fie mai întâi conceput la nivel spiritual, ºi
apoi amplificat sau crescut prin acþiunea mentalului, sub forma unei
experienþe ce se concretizeazã în viaþa celorlalþi.
(Î) Poþi sã dai niºte sugestii în ceea ce priveºte modul în care se poate
dezvolta stãpânirea de sine; sau cu alte cuvinte, puterea voinþei ºi
iniþiativa?
(R) Studiind lucrurile din punct de vedere spiritual, dacã acea putere
existã, totul poate reuºi. Pentru cã, astfel a fost dat, cã totul îºi gãseºte
mai întâi originea în planul spiritual. Mentalul este cel care
construieºte. Acest lucru este adevãrat în planificarea vieþii, în relaþii,

precum ºi în fiecare fazã a existenþei sau a experienþei omului.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
23
32
28
8-
-1
1
Mai întâi, cunoaºte-þi propriile idealuri - fizice, mentale, spirituale.
Aflã cã spiritualul, mentalul ºi materialul trebuie sã ia naºtere din ceea
ce este de concepþie spiritualã; pentru cã doar spiritul ºi mentalul sunt
eterne, ºi doar acea parte din mental care este spiritualã în concepþia sa
– sau creatoare în relaþiile sale cu lucrurile, condiþiile, experienþele,
locurile sau indivizii – este eternã.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
23
35
57
7-
-1
1
Da, avem corpul ºi condiþiile de mediu la fel ca ºi la [2357]. Acum,
noi considerãm cã existã anumite stãri care sunt anormale pentru acest
corp, ºi acestea pot duce, prin aplicarea corectã a condiþiilor ºi ele-
mentelor necesare, la o funcþionare mult mai bunã ºi mai apropiatã de
normal a acestui trup. Deºi uneori stãrile se agraveazã, ºi deºi aparent
nu se pot realiza prea multe în planul fizic pentru a se corecta unele din
situaþiile care deranjeazã corpul, ar trebui mai întâi ca aceastã fiinþã sã
dobândeascã conºtiinþa faptului cã existã acele elemente în starea fizicã
a corpului, care, pentru funcþionarea lui fizicã, asigurã condiþiile nece-
sare pentru a fi acoperite necesitãþile trupului, asigurând bunãstarea fi-
zicã, apoi mentalã, moralã ºi cea spiritualã. Spiritul este viaþa, fie cã
este în legãturã cu funcþionarea fizicã a forþelor atomice din cadrul sis-
temului, sau cu fiinþa mentalã a unui trup, ºi toate acestea trebuie sã se
coordoneze una cu cealaltã în direcþia adecvatã, tot la fel cum este
necesar pentru un organ fizic sã-ºi coordoneze funcþionarea cu restul
sistemului. Spre exemplu aici, la nivelul acestui corp, au existat
perioade când aparent foarte puþin sau aproape nimic nu a fost asimilat
sau digerat. Necesitatea asimilãrii este la fel de importantã ca ºi dorinþa
de a mânca, pentru cã ce folos aduce unui trup dorinþa de a mânca, dacã
mâncarea consumatã nu va fi asimilatã ºi nu va alcãtui ceea ce este
necesar pentru susþinerea ºi hrãnirea corpului fizic? Se poate observa
din forþele fizice cã a existat, ºi cã mai existã încã, anumite dezechili-
bre la nivelul sistemului nervos. Acestea sunt în legãturã atât cu sis-
temul nervos cerebro-spinal, cât ºi cu cel simpatic. În funcþionarea
fizicã a unui trup, impactul nervului (nervilor) sau ale plexurilor ner-
voase, sau ale traiectelor nervoase, devine acþiune fizicã, iar aceasta, la
rândul ei, produce rezultate fizice; deºi situaþiile sau dezechilibrele din
plexul care comandã sau sunt comandate de anumite reflexe, de la
nivelul sistemului cerebro-spinal, pânã la cel nervos simpatic, nu pot fi
atât de uºor controlate prin îndepãrtarea presiunii dintr-o parte a trupu-
lui. Atunci, ce anume acþioneazã asupra acestor stãri, astfel încât ca ele
sã poatã fi ameliorate? Ceea ce acþioneazã asupra fizicului este rata
vibratorie la care nervul lucreazã pentru a produce coordonare în
funcþionarea sistemului; în ceea ce priveºte partea senzorialã, dupã
cum se vede, în acest trup existã tulburãri în funcþionarea organelor sis-
temului senzorial. Aceste organe posedã propria lor „maºinãrie”, pen-
tru a face posibilã funcþionarea sistemului în direcþia în care acel orga-
nism sau organ trebuie sã funcþioneze, iar acest modus operandi propriu
este în sine o parte a întregului, fiind totuºi dependentã de coordonarea
atât a sistemului cerebro-spinal, cât ºi a celui simpatic, pentru a
funcþiona într-o relaþie adecvatã cu acel organ al sistemului, astfel încât
ceea ce este asimilat, ceea ce este construit în sistem, sã poatã produce
ceea ce este necesar forþelor vibratorii corespunzãtoare pentru a duce la
obþinerea condiþiei dorite ca rezultat, cum ar fi în cazul acesta, auzul
sau simþul tactil. Aºadar vorbim despre forþele auditive, care sunt într-o
stare anormalã faþã de condiþiile care ar trebui create în acest corp
[2357].
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
23
39
90
0-
-1
1
Numerele pot uneori sã influenþeze ºi ele; dupã cum trei ºi multiplii
sãi reprezintã etapele prin care trece fiinþa în diferitele sale dispoziþii
sau în diferitele sale modalitãþi de cãutare. Deoarece fiinþa descoperã –
în sine însãºi – cã existã partea fizicã cu toate emoþiile sale; apoi men-
talul cu capacitãþile sale de a percepe, de a construi ºi de a schimba
aspectele fizicului, care sunt constituite strict din forþe corporale, sau
condiþiile, gândurile sau experienþele individuale; de asemenea, mai
existã ºi spiritualul din care emanã esenþa întregii puteri ºi tãrii!
Reflecteazã mai mult asupra acestui lucru.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
24
40
08
8-
-1
1
Treptat, fiind în manifestarea fizicã, unde acþioneazã aceste principii
într-o lume în care domneºte legea cauzei ºi a efectului - sau lumea tri-
dimensionalã -, fiinþa înþelege mai multe despre lumea înconjurãtoare
atunci când iese mai mult din sine însãºi, ºi atunci conºtientizeazã mai
puþin din eul limitat ºi mai mult forþele creatoare pe care le experi-
menteazã; astfel ajunge sã se apropie de înþelegerea faptului cã ceea ce
se aseamãnã se adunã, – cã ceea ce este semãnat în spirit va creºte în
minte ºi va rodi în planul fizic – ºi cã lucrurile stau la fel dacã inversãm
elementele, anume cã dacã ne complacem în influenþa materialã a
naturilor egoiste se separã spiritul de controlul minþii care construieºte.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
25
53
33
3-
-6
6
Aceasta este asemenea spiritului. ªi pe mãsurã ce spiritul constru-
ieºte, pe mãsurã ce dã contur prin acþiunea sa la nivelul minþii, mintea
devine atunci constructorul. Mintea nu este spiritul, ea este doar un
tovarãº pentru spirit; ea construieºte un tipar. ªi acesta este începutul
modului în care sinele poate creºte durata perioadei sale de activitate pe
Pãmânt. ªi acesta este începutul idealului tãu. Care ideal? Idealul a ceea
ce sufletul poate ºi trebuie sã reuºeascã sã realizeze în aceastã viaþã!
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
26
64
47
7-
-1
1
Aceasta este lipsã de încredere în sine. Aceasta este lipsa unui ideal
spiritual. Pentru cã, trebuie sã înþelegi cã toate lucrurile materiale încep
mai întâi în plan spiritual. Apoi acestea prind formã în plan mental,
concretizându-se în planul material. Acest lucru poate fi ilustrat prin
ceea ce constituie conceptul de muzicã a naturii, muzica sferelor,
muzica pãsãrilor, expresia poeticã care adesea se înalþã din mintea ta.
Acestea dau naºtere treptat impresiilor.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
27
70
09
9-
-1
1
Iatã un om cu scopuri nobile ºi care este dãruit sãvârºirii de fapte
bune faþã de ceilalþi, fiind în special preocupat de ceea ce are legãturã
cu formarea capacitãþilor mentale ale omului. Aceastã fiinþã poate fi
înzestratã în aceastã direcþie, ceea ce – corelat cu acele idei care au luat
naºtere ºi continuã sã se formeze în sine, ducând la dezvoltare perso-
nalã – ar fi bine sã fie folosite la experienþa actualã; cu alte cuvinte,
viaþa fiecãrei forþe atomice este datã de spiritul acesteia. Mentalul
construieºte, iar fizicul sau ceea ce poate fi perceput prin simþuri,
constituie rezultatul – iar viaþa în sine se proiecteazã în acelaºi mod în
care este dirijatã de cãtre ceea ce este a fost construit în continuitate de
cãtre forþa vieþii, care a radiat prin fiecare creaþie a sa. Înþelegi?
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
27
72
27
7-
-1
1
Mai întâi, în ceea ce priveºte idealul tãu de relaþii morale ºi mentale
– aflã cã toate acestea se întemeiazã pe aspecte spirituale. Pentru cã, aºa
cum descoperã fiinþa despre sine însãºi – ea este atât trup, cât ºi minte
ºi suflet. Sufletul continuã sã trãiascã, construit de cãtre minte. Trupul
este manifestarea materialã. Cunoaºte-þi idealul!
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
27
74
47
7-
-1
1
Mai întâi gãseºte Sinele – ºi cunoaºte-þi propriul ideal, spiritual,
mental, material. ªi aflã cã ceea ce este material este trecãtor, iar men-
talul poate aduce viaþã sau moarte în funcþie de alegerea pe care o face.
Apoi, în minte ºi în trup, fiinþa trebuie sã îºi aibã propria viaþã în
spirit. Pentru cã numai aceasta dãinuie veºnic.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
27
75
51
1-
-1
1
(Î) Cum mi-aº putea ajuta fiica, [...] sã îºi rezolve problema din cãsnicia ei?
(R) Aceste lucruri pot fi studiate cel mai bine în lumina acelor
sugestii care au fost fãcute atunci când Sinele s-a implicat în diferitele
experienþe pe Pãmânt.
Þine minte, dacã ceea ce este spiritual este pus pe primul loc ºi are
întâietate, dacã scopul unui individ este orientat în direcþia corectã, tot
ceea ce se întâmplã în plan material se va încheia cu bine. Chiar dacã
aceste situaþii pot pãrea uneori confuze ºi contradictorii, Legea lui
Dumnezeu este perfectã.
Atunci când individul devine capabil sã înþeleagã aceste lucruri, el
ajunge la acea cunoaºtere prin care toate relaþiile maritale pot fi cel mai
bine înþelese.
Oamenii nu se întâlnesc din întâmplare. Fiecare este necesar în
experienþele altora, chiar dacã nu îºi foloseºte întotdeauna oportu-
nitãþile într-un mod spiritual.
De aici provine ºi porunca de a descoperi care este Dumnezeul tãu,
pentru a te putea arãta demn de idealul tãu. Dacã te ridici pe tine însuþi
la rangul de dumnezeu, dacã faci ca speranþele, dorinþele ºi scopurile
tale sã fie dumnezeul tãu, acestea devin egoiste, ele devin monºtri ºi
influenþe distrugãtoare.
Educã, dã instrucþiuni, întocmai cum ai procedat în experienþa
egipteanã. Acolo ai ajutat. ªi acum poþi ajuta; dar nu prin material.
ªi nu condamna pe nimeni!
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
27
77
72
2-
-1
1
Pentru cã, viaþa este Dumnezeu, sau eternitatea, ºi astfel este un
lucru continuu. Diferitele conºtiinþe din diferitele sfere de activitate
reprezintã doar o parte a experienþei, mintea fiind forþa care controleazã
ºi construieºte în corpul fizic al fiinþei. Pentru cã mintea este cea care
construieºte. Ceea ce þine de spirit este ceea ce se propune, în timp ce,
ceea ce se aflã în plan fizic este rezultatul acþiunii în plan material.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
27
77
76
6-
-1
1
Gãseºte-þi idealul, spiritual, mental ºi material. Înþelege cã întreaga
forþã îºi are expresia mai întâi in spirit. Într-adevãr, mintea deþine con-
trolul – ºi prin aceastã activitate a sa apare expresia ei materialã.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
27
78
86
6-
-1
1
Acestea pot deveni piedici în experienþa entitãþii, chiar ºi în prezent.
Priveºte la ceea ce poate constitui un ideal, ºi fii sigur cã este funda-
mentat pe o bazã spiritualã. Pentru cã, fiecare fapt îºi are originea în
spirit; mintea construieºte, iar expresia materialã este rezultatul acþiunii
fiecãreia dintre ele. Spiritul þine de creaþie, sau Dumnezeu; mintea este
cea prin intermediul cãreia omul se poate ancora atât în materialitate,
cât ºi în spiritualitate. Alegerea se aflã în mâinile fiecãruia. Foloseºte-þi
bine talentele.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
27
78
87
7-
-1
1
Noi gãsim în Jupiter conºtiinþa universalã. Totuºi, remarcã poziþia pe
care o ocupã în conºtiinþa ta. Mai degrabã scoate-l în faþã decât sã-l duci
în spate. Pentru cã totul existã mai întâi în spirit, apoi în minte, ºi abia
apoi se materializeazã. Pentru cã mintea este cea care construieºte;
întocmai cum sunt trupul, mintea ºi sufletul în experienþa tridimensionalã
a unui individ, ele se pot asemãna cu Tatãl, Fiul ºi Duhul Sfânt. Fiul
este Mintea. El este calea. Astfel cã mintea sinelui este calea.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
27
78
88
8-
-1
1
Entitatea cautã sã cunoascã cauzele primordiale. Þine minte,
acestea iau naºtere din concepte spirituale. Pentru cã, totul existã mai
întâi în spirit, apoi în minte, apoi în manifestarea materialã; fie cã vor-
bim despre asocierea cu indivizi sau lucruri, sau cã are legãturã cu
activitatea universalã care este în natura lucrurilor. Deoarece scopul

pentru care individul cere anumite lucruri, este cel care determinã rezul-
tatul fizic sau material. „Cu ce spirit, cu ce scop, faci aceste lucruri?”
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
28
80
01
1-
-1
1
Acum, în ceea ce priveºte forþele fizice, mentale ºi spirituale din
acest corp, care completeazã entitatea în acest moment, ea manifestã o
bunã înþelegere ºi aplicare a psihologiei, pentru cã vedem cã mentalul
conduce în aceastã fiinþã, aºa cum ar trebui sã fie în planul pãmântesc,
iar fizicul este supus tendinþelor mentale ale entitãþii. Altfel spus, în
aceastã fiinþã forþele pãmânteºti sunt bine conturate, ajungând chiar sã
aibã o manifestare completã, pentru cã ele oferã foarte multã înþelegere
spiritualã, iar entitatea trebuie doar sã menþinã toate forþele bine orien-
tate pe acea cale îngustã ºi dreaptã care conduce la înþelegerea perfectã.
În ceea ce priveºte condiþiile fizice, considerãm cã forþele care se
manifestã în prezent sunt foarte bune, din multe puncte de vedere.
Existã câteva condiþii de care corpul are nevoie, ºi la care corpul
trebuie sã fie atent din punct de vedere fizic, mental, spiritual, pentru cã
sufletul, spiritul ºi fizicul trebuie sã þinã minte întotdeauna cã trupul
fizic, material, este doar templul prin care forþele mentale, împreunã cu
voinþa, construiesc treptat acel EU SUNT care trebuie sa trãiascã
veºnic, ºi fãrã echilibrul perfect al forþelor, nu se poate manifesta ceea
ce este mai bun prin forþele de care dispune în prezent entitatea.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
28
81
13
3-
-1
1
Mai întâi, aflã care îþi sunt idealurile – fizice, mentale si spirituale.
ªi înþelege cã rezultatul fizic este mai întâi conceput in spirit, apoi con-
struit în mod corespunzãtor de cãtre minte, ºi apoi capãtã o formã con-
cretã în planul material – în funcþie de atitudinea pe care o menþii.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
29
90
00
0-
-2
2
Aflã care îþi este idealul spiritual dupã care va acþiona mintea, ºi vei
descoperi cã lucrurile materiale vin aºa cum trebuie ºi când trebuie.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
29
93
38
8-
-1
1
Pentru cã, în lumea materialã, conceptul spiritual constituie baza
tuturor tendinþelor, sau altfel spus, o bazã pentru minte; ºi din acesta
sunt generate apoi rezultatele materiale. Când aceastã ordine este
modificatã, aceasta poate deveni mai degrabã o piedicã, decât o piatrã

de temelie pentru dezvoltarea ulterioarã.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
29
99
95
5-
-3
3
Aflã, aºadar, cã aceste lucruri se aplicã de asemenea acestei entitãþi:
trupul, mintea ºi sufletul entitãþii sunt una. Sunt reprezentate aici
printr-un corp fizic – foarte bun în multe privinþe. Totuºi, se poate
observa cã mintea este foarte analiticã, ºi are tendinþa de a emite
judecãþi destul de drastice. Aflã cã existã legi referitoare la acest lucru,
atât în ceea ce priveºte mintea, precum ºi spiritualul ºi materialul.
Pentru cã, orice lucru care existã este mai întâi conceput în spirit.
Mintea acþioneazã apoi în conformitate cu acesta. Mai departe, totul
depinde de ceea ce stabileºte ca ideal mintea entitãþii, sau de forma pe
care i-o va da … de spiritul cu ºi prin care va construi mintea.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
30
05
53
3-
-3
3
Mulþi subliniazã aspectul spiritual, spiritualitatea, când mintea
este folositã ca etalon. Alþii subliniazã manifestarea fizicã, atunci
când mintea este folositã ca etalon. Mulþi interpreteazã lucrurile
spirituale ºi încearcã sã foloseascã activitatea fizicã drept etalon.
Mulþi încearcã sã interpreteze lucrurile spirituale, folosind mintea
drept etalon. Dar fiecare fazã a propriei tale experienþe ar trebui sa
fie interpretatã în sfera ei corespunzãtoare de activitate, astfel cã
atunci când încerci sã îþi înþelegi muzica, iubirea, prieteniile, aso-
cierile, activitãþile tale cu ceilalþi, acest lucru sã fie în sfera adecvatã,
în acord cu scopul tãu suprem pe Pãmânt – care este acela de a-L
glorifica pe Creatorul tãu, dacã ar fi sã respectãm pe deplin ceea ce
s-a spus, cã: „Domnul Dumnezeul tãu este unul” ºi „Sã îl iubeºti pe
aproapele tãu ca pe tine însuþi”. O, de-ar afla oamenii cã aici nu se
spune nimic despre fizic sau despre minte, ci doar despre atitudinea
spiritualã pe care cineva o adoptã referitor la acestea!
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
30
06
64
4-
-1
1
Când întrebuinþezi aparatul, foloseºte aceastã perioadã pentru a
medita asupra lucrurilor spirituale; ºtiind cã întreaga vindecare, întrea-
ga corectare a vieþii spirituale ºi mentale trebuie sã vinã de la scânteia
divinã din tine, iar rezultatele din fiinþa fizicã vor fi în conformitate cu
ceea ce a fost dezvoltat în Sinele spiritual.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
30
08
83
3-
-1
1
Totuºi, învaþã lecþia aceasta: cã fizicul trebuie sã primeascã ceea ce
este fizic, cã mentalul trebuie sã primeascã ceea ce este mental, ºi cã
aspectul spiritual este forþa directoare – însã mintea este cea care
construieºte.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
31
13
32
2-
-1
1
Materialul þine de ceea ce este pãmântesc. Spiritualul þine de forþele
cereºti sau motrice. Mentalul este întotdeauna cel care construieºte.
Orice urmeazã a fi manifestat trebuie mai întâi sã existe în spirit,
apoi în minte, apoi în planul material. Pentru cã acesta este modul în
care evolueazã Pãmântul, lucrurile, ideile ºi idealurile. Pentru cã, El a
venit pe Pãmânt ca prin El omul sã poatã avea din nou acces la graþia
ºi compasiunea acelor forþe spirituale care sunt idealurile directoare ale
fiecãrei entitãþi-suflet.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
31
18
84
4-
-1
1
Prin urmare, acestea sunt lucrurile pe care entitatea trebuie sã le
analizeze mai mult în sine – dupã cum se va vedea din perioadele ma-
nifestate în plan fizic – în ceea ce priveºte impulsurile nevoilor indivi-
duale. Pentru cã fiecare individ îºi aflã forþa care îi animã viaþa în sine
însuºi, ºi acest lucru este corect – dupã cum a fost enunþat din vechime
de cãtre fãuritorul legii: „Nu gândi cã va coborî cineva din cer sau de
dincolo de mare, ca sã îþi dea un mesaj pe care sã îl înþelegi. Pentru cã,
iatã, acestea se aflã în propria-þi inimã, în propria-þi minte. Trupul tãu
este într-adevãr templul lui Dumnezeu cel viu.” El a promis sã te întâl-
neascã ºi, aflã cã tot ceea ce este mental ºi tot cea ce existã în material,
îºi au începutul, concepþia, în spirit, în scop, în speranþã, în dorinþã. Prin
urmare, aflã mai întâi care este modul în care te raportezi la cea ce-þi
doreºti. Pentru cã viaþa (sau Dumnezeu) ºi nemurirea sufletului sunt
reale; aºa cum se poate vedea din propriile tale nevoi – dacã le analizezi
corect.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
31
19
90
0-
-2
2
(Î) În ce mod poate fi controlat fizicul prin mental?
(R) Mentalul controleazã întotdeauna fizicul, când este ghidat prin
acele cãi care duc la trezirea Sinelui Divin în corpul fizic. În felul
acesta poate fi ghidat fizicul prin mental, pentru cã întotdeauna vom

vedea cã: „spiritul tãu este martor Spiritului Meu”, cu scopul de a face
ca mentalul, fizicul ºi spiritualul fiinþei sã devinã Una cu acea forþã
care dã viaþã.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
31
19
98
8-
-3
3
Ceea ce se manifestã în afaceri sau în activitãþile materiale ale
entitãþii este mai întâi perceput sau conceput la nivel spiritual în fiinþã.
Acestea sunt cultivate sau menþinute la nivel mental ºi astfel sunt
evidenþiate rezultatele fizice.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
32
24
41
1-
-1
1
(Î) Ce calitãþi spirituale ar trebui accentuate?
(R) Aflã cã tot ceea ce existã în planul material apare mai întâi în cel
spiritual, apoi este adus în planul fizic de cãtre minte, care construieºte.
Apoi prin forþa atotputerniciei care se aflã în El ºi în promisiunea Sa,
trebuie pãstratã credinþa care i-a fost recomandatã entitãþii.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
33
30
08
8-
-1
1
Astfel, prin activitãþile minþii ºi trupului, - care sunt dãruite acestui
scop – sufletul respectã cele hotãrâte de Domnul – „Dacã Mã iubeºti pe
Mine, respectã legile Mele, iar Eu - ºi Tatãl – vom veni ºi vom sãlãºlui
în tine.“ Acestea nu sunt simple simboluri, semne sau teorii, ci pot fi
aplicate practic în vieþile indivizilor pe care îi instruieºti zi de zi; nu
prin vreo formã stabilitã dinainte. Pentru cã, dacã Dumnezeu este unul,
El se aflã atât în furtunã, cât ºi în liniºte; atât în stele, cât ºi în nisipul
miºcãtor. Pentru cã viaþa însãºi este manifestarea Unitãþii Tatãlui
manifestat prin Fiu, care a venit pentru a da viaþã ºi a face ca ea sã fie
plinã de abundenþã. Pentru cã, El este viaþa, învierea ºi calea. Acestea
ar trebui sã îi înveþi pe ceilalþi, acestea ar trebui sa le predici atunci când
vorbeºti zi de zi cu aproapele tãu.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
33
33
33
3-
-1
1
(Î) Cum pot ºti dacã fac ceea ce trebuie ºi sã fiu mulþumit cu aceasta?
(R) „Spiritul Meu mãrturiseºte spiritul tãu.” Aceasta se aplicã nu
numai în spirit, ci ºi în minte ºi în trup. Pentru cã, trebuie sã înþelegi
cã Dumnezeu este unul singur. Tot ceea ce devine activ în minte se
aflã mai întâi în spirit. Apoi creºte în minte. Apoi prinde o formã
materialã.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
33
35
50
0-
-1
1
Astfel se aflã înnãscutã în entitate dorinþa veºnicã de a încerca ceva
nou. Acesta este un lucru bun, cu condiþia ca dorinþa sã fie întemeiatã
pe adevãr. Pentru cã adevãrul este întotdeauna acelaºi – este lege. ªi
iubirea este legea, legea este iubirea. Iubirea este Dumnezeu,
Dumnezeu este Iubire. Este conºtiinþa universalã ºi dorinþa ca totul sã
se manifeste armonios pentru binele tuturor – aceasta este moºtenirea
lãsatã omului, dacã acceptã mai întâi calea ºi modalitatea prin care
acestea pot fi aplicate, mai întâi în îndeplinirea scopului spiritual, ºi
apoi în acþiunea de la nivel mental, urmând ca succesul material sã îi
mulþumeascã pe toþi.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
33
35
51
1-
-1
1
Aflã cã cele pe care le consideri drept greºeli ºi succese nu vin din
minte. Gândurile construiesc, dar spiritul este forþa motivaþionalã. Ce
spirit cultivi? Dacã este orientat cãtre Dumnezeu, nu poate da greº,
dacã este cãtre sine sau cãtre diavol, rezultatul va fi o greºealã, în
funcþie de mãsura pe care o foloseºti – ca în cazul experienþei entitãþii
Marcelle Ney.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
33
35
59
9-
-1
1
Descoperã aceasta ºi atunci vei începe cu atitudinea corectã. Pentru
cã, ceea ce se aflã în spirit, ia formã în minte. Mintea devine construc-
torul. Trupul fizic este rezultatul.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
33
37
76
6-
-2
2
Dar care este mãsura idealurilor tale? Tot ceea ce este material a
existat cândva în spiritul sau în sufletul entitãþii. Mintea va construi, iar
fizicul va constitui rezultatul. Depinde apoi, de materiale – sau de
spiritul care impulsioneazã fiinþa.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
33
39
94
4-
-2
2
În poziþia lui Jupiter existã o influenþã ce înnobileazã, care a fãcut
entitatea sã se gândeascã mereu la nevoia conºtiinþei universale de a se
orienta cãtre aproapele sãu, chiar ºi în cazul câºtigurilor materiale de pe

Pãmânt. Este necesar sã avertizãm cã este mai multã nevoie de cele
spirituale, de spiritul legii iubirii ºi a prieteniei, mai degrabã decât de
litera legii. Pentru cã cei care vor sã aibã prieteni sau care vor sã dobân-
deascã succesul material trebuie sã porneascã de la spiritul (atitudinea)
pe care le menþin. Dacã spiritul este orientat doar cãtre sine sau dacã
este de naturã egoistã, plinã de invidie sau lãcomie, totul se va întoarce
în cele din urmã împotriva ta.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
34
42
24
4-
-1
1
De asemenea în poziþia lui Jupiter vedem cã existã preocupãri pen-
tru moralitate, religie, trai bun, personalitate. Acestea toate vor fi abor-
date, fiþi sigur, pornind de la individualitate; iar baza individualitãþii
unei fiinþe trebuie sã fie idealul sãu spiritual. Pentru cã totul ia naºtere
mai întâi în spirit, apoi în minte, apoi poate fi manifestat în planul mate-
rial. Pentru cã Dumnezeu s-a miºcat ºi atunci au luat fiinþã cerurile ºi
Pãmântul. Dumnezeu este spirit. Omul, cu sufletul sãu care poate sã
lucreze împreunã cu Forþele Creatoare, este de aceeaºi origine. Astfel,
pentru a creºte în graþie ºi cunoaºtere, omul are ºi îºi foloseºte propriul
sine spiritual. ªi dupã spiritul cu care acþionãm, creºtem de asemenea
în minte ºi în trup.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
34
46
63
3-
-1
1
Astrologic vorbind, vedem unele impulsionãri din partea lui
Mercur, Saturn, Marte, Uranus. Acestea aduc înaltele însuºiri mentale.
Din poziþia lui Saturn rezultã cã adesea fiinþa nu îi ia în considerare pe
ceilalþi, nici sursele din care trebuie sã ia naºtere toate lucrurile bune.
Pentru cã acestea pot apãrea doar dintr-o singurã sursã, iar aceasta nu
este pur materialã. Materialul este doar rezultatul ºi trebuie sã fie con-
struit urmând scopuri spirituale. Trebuie sã fie construit în conformitate
cu spiritul care animã entitatea-suflet.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
34
48
81
1-
-1
1
Indivizii pot deveni prea zeloºi sau prea activi fãrã a lua în consi-
derare fizicul, mentalul ºi spiritualul. Este adevãrat, toate influenþele
sunt mai întâi spirituale; însã mintea construieºte ºi trupul este rezulta-
tul. Spiritualizarea trupului înainte ca mintea sã fie complet spiritua-
lizatã poate aduce astfel de rezultate, ca cele pe care le vedem aici, cum
ar fi ascensionarea forþei Kundalini în trup, fãrã a fi urmatã de deplina

sa manifestare.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
35
51
13
3-
-1
1
Deoarece ceea ce apare în fizic sau în minte îþi face apariþia mai întâi
în spirit, ºi astfel sunt corelate unele cu celelalte toate acþiunile fiinþei,
nu doar în aceastã viaþã, ci de-a lungul trecerii conºtiinþei prin diferitele
sfere sau diferitele încarnãri materiale în care a existat o conºtiinþã fi-
zicã.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
35
54
41
1-
-1
1
Dar mai întâi vom spune acestea: înþelege cã tot ceea ce se materia-
lizeazã sau apare în planul fizic, este mai întâi modelat în minte ºi în
spirit. Mintea construieºte; iar scopul tãu depinde de spiritul – sau
„mortarul” ºi „apa”, adicã lucrurile ce fac posibilã materializarea – pe
care îl foloseºti; cãci tot aºa vor fi ºi trupul, mintea sau structura pe care
tu, ca entitate, le creezi.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
35
58
82
2-
-2
2
Pentru cã, aºa cum îºi dã seama chiar entitatea, nu existã nimic care
sã se petreacã la întâmplare, ci întotdeauna dupã un tipar sau o lege. ªi
faptul cã entitatea poate construi în plan mental pornind de la cel spi-
ritual, pe care îl acceptã ca ºi conducãtor, modificã rezultatele din viaþa
persoanei – în aceeaºi manierã în care s-a pus întrebarea: „Învãþãtorule,
cine a pãcãtuit cã acest om s-a nãscut orb - el sau pãrinþii sãi?“
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
35
59
90
0-
-2
2
Sinele spiritual este viaþa, iar activitatea mentalului ºi a fizicului
aparþin de suflet – ºi astfel alcãtuiesc unitatea trup-suflet.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
36
61
11
1-
-1
1
Entitatea trebuie sã înveþe cã aceasta trebuie sã fie la fel de mult în
mental, dacã nu mai mult. Pentru cã fizicul este rezultatul idealurilor
spirituale, iar mintea fiind cea care construieºte, obþine acele rezultate.
Este adevãrat cã trupul trebuie uneori sã fie disciplinat, însã aceasta este
tot atât de mult o disciplinã a minþii ºi a spiritului, pe cât este a fizicului.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
36
63
39
9-
-1
1
Mai departe, entitatea ar trebui sã stabileascã o relaþie foarte solidã
cu Forþele Creatoare. Pentru cã orice activitate începe mai întâi în
spirit, apoi în minte, apoi în lumea materialã. Iar mintea este cea care
construieºte, atât în ceea ce priveºte dezvoltarea capacitãþilor fiinþei, cât
ºi în acþiunile individuale.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
37
70
04
4-
-1
1
(Î) Care este scopul vieþii mele în aceastã încarnare?
(R) Dupã cum se spune, scopul este implicarea sinelui în activitãþi
de binefacere mai ample, ºi în pregãtirea ºi construirea cãminului.
Acesta trebuie mai întâi sã se petreacã în plan spiritual, apoi trebuie sã
fie în plan mental, ºi abia apoi poate exista în plan fizic.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
39
90
02
2-
-2
2
Multe din impulsurile latente sau manifestate constituie manifestãri
la nivelul conºtiinþei, iar ele indicã o capacitate neobiºnuitã de a mate-
rializa în planul fizic. În ceea ce priveºte impulsurile din timpul ºederii
temporare în acest plan, observãm poziþiile lui Mercur, Marte, Venus,
Jupiter. Nici cã se putea o aliniere mai bunã, ºi totuºi – la fel cum este
în spirit, tot aºa ºi în minte – acestea trebuie sã fie adaptate, folosite,
aplicate. Deoarece, chiar dacã existã scop, calitãþi, forþã, dacã acestea
nu sunt utilizate, sunt nule ºi fãrã efect.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
39
97
75
5-
-1
1
Da, iatã corpul. Considerãm cã existã unele stãri anormale în acest
corp, [3975] despre care vorbim. Acestea au mai mult de-a face cu
cauze specifice de la nivel fizic. Dacã poþi ajunge aici, încearcã sã
menþii contactul. Condiþiile care sunt date aici au de-a face mai mult cu
trupul fizic decât cu forþele spiritului ºi sufletului sau cu forþa mentalã
din acest corp; deoarece existã în corpul fizic anumite schimbãri mate-
riale sau diferenþe care trebuie îndeplinite pentru a face ca întregul corp
sã funcþioneze în armonie ºi sã creeze un echilibru perfect în întregul
sistem-corp. Dacã am corecta starea existentã astfel încât întreaga forþã
ce dã viaþã sau fluidele din corp sã-ºi reia cursul lor armonios prin
întregul sistem, astfel încât sã poatã da tuturor pãrþilor acestui corp

forþele dãtãtoare de viaþã, atunci vom putea vedea cum toate forþele
regeneratoare ale trupului sunt aduse la normal ºi forþele fizice, împre-
unã cu cele mentale ºi cele divine, se deplaseazã prin întregul corp,
conducând forþele mentale ºi spirituale cãtre dezvoltarea unei mai bune
înþelegeri de sine. Forþa fizicã din acest sistem a fost adusã în acest trup
pentru ca fiinþa sã se poatã dezvolta ºi învãþa mai mult prin forþele men-
tale ºi spirituale, sau altfel spus, sã continue sã le creascã periodic.
Fiinþa trebuie sã înþeleagã aceste lucruri.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 4
40
03
35
5-
-1
1
Vedem din poziþia lui Marte cã entitatea poate sã aibã, în anumite
privinþe, unele idei sau puncte de vedere pe care sã le susþinã cu multã
tãrie, însã, la fel cum am avertizat în cazul experienþei anterioare în ceea
ce priveºte critica, dacã critici, atunci te poþi aºtepta sã fii tu însuþi criti-
cat. Pentru cã Legea lui Dumnezeu este perfectã ºi se aplicã la fel atât
omului, cât ºi universului, la fel în naturã, ca ºi în lumea spiritului însuºi.
Pentru cã primul principiu este cã Dumnezeu, Domnul universului, este
unul singur. Ceea ce este eficient sau activ în spirit (unde ia naºtere mai
întâi), trebuie sã fie activ ºi trebuie sã influenþeze forþele imaginative ale
fiecãrei fiinþe în parte. Pentru cã entitatea descoperã cã are un trup, o
minte, un suflet; altfel spus, conºtiinþa pãmânteascã este tridimensionalã.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 4
40
04
41
1-
-1
1
Înþelege cã lucrurile stau în felul acesta: ceea ce este manifestat fizic
sau mental îºi are originea sau impulsul iniþial în aspectele spirituale ale
fiinþei, sau în spiritul, scopul, sursele, intenþiile menþinute de cãtre
entitate. Dacã aceste scopuri ºi idealuri sau intenþii sunt ale forþelor
creatoare ºi se manifestã prin ele, atunci mentalul (în calitate de
constructor), poate deveni constructiv sau creator. Atunci manifestarea
fizicã sau finalã va fi bunã. Faptul cã pot apãrea schimbãri nu indicã
neapãrat faptul cã impulsul spiritual este greºit, ci cã modul în care
acþioneazã mentalul poate fi greºit orientat.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 4
41
14
43
3-
-1
1
În mental gãsim acele capacitãþi de a evalua, care pot fi de ajutor
altora în înþelegerea relaþiilor lor cu semenii, precum ºi a propriei legã-
turi cu influenþele spirituale care pot fi manifestate în planul material.
Din punct de vedere material, vedem cã forþele spirituale sunt viaþa,

fundalul, baza pentru toate activitãþile; mentalul construieºte; fizicul
este rezultatul care decurge din aceste activitãþi în planul material sau
carnal.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 4
44
40
05
5-
-1
1
Pãstreazã forþele fizice în starea potrivitã, pãstreazã mentalul acor-
dat în mod corespunzãtor, ºi atunci partea spiritualã va conduce în
toate domeniile! Oamenii considerã adesea cã viaþa spiritualã ºi viaþa
mentalã sunt lucruri separate. De fapt ele trebuie sã fie una – ele sunt
una, cu toate cã oamenii au tendinþa sã le separe. Spiritul este viaþa,
forþa care pune totul în miºcare, cea care, dincolo chiar de întreaga viaþã
ºi de mintea fizicã sau de mintea sufletului – ghideazã, direcþioneazã –
nu întotdeauna stând de veghe, însã putând fi antrenatã în acea direcþie.
Prin urmare, cautã mai întâi de toate lucrurile care þin de spirit, iar apoi
toate aceste lucruri de naturã pãmânteascã li se vor adãuga la locul
potrivit, în cea mai potrivitã combinaþie. Sunt gata de întrebãri.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 4
46
60
09
9-
-1
1
Vedem din impulsul conþinut în condiþiile care existã în acest
moment în relaþiile fizice cu forþele universale, cã existã multe lucruri
demne de studiu în legãturã cu aceastã entitate, pe care le pot analiza
cei care urmeazã strict doctrinele ce se referã la continuitatea vieþii ºi
legãtura ei cu diferitele manifestãri ale unei entitãþi de-a lungul încar-
nãrilor pe Pãmânt; pentru cã fizionomistului aici de faþã i se aratã
faptul cã în corpul mental ºi fizic al entitãþii existã dovada pozitivã a
acelei legi care spune cã, în ceea ce priveºte modul în care se manifestã
viaþa în planul pãmântesc, mai întâi apare viaþa spiritualã, apoi cea
mentalã, iar fizicul este un rezultat al ceea ce a fost construit ºi ceea ce
apare în formã manifestatã, indiferent de ceea ce a fost adesea, în mod
eronat, pus pe seama condiþiilor de mediu sau ereditare; pentru cã
vedem cã vieþile acelora prin intermediul cãrora s-a putut încarna fiinþa
în plan fizic, au respectat aceeaºi lege, ºi au dat naºtere la ceea ce – prin
intermediul condiþiilor de mediu existente –a constituit canalul prin
care s-a manifestat viaþa, în funcþie de modul în care a fost construit de
cãtre respectiva fiinþã, iar fiinþa a cãutat acel canal pentru manifestarea
ei în planul fizic, în acel stadiu al dezvoltãrii sale, sau – cum ar spune
oamenii – în acel moment.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 4
47
72
22
2-
-1
1
(Î) Vreun sfat spiritual pentru aceastã fiinþã?
(R) Trezeºte capacitãþile ºi calitãþile care se aflã în sine ºi pe care
corpul le poate dezvolta prin intermediul acþiunii forþelor spirituale din
fiinþã, forþe care dau naºtere reacþiilor ºi efectelor ce apar în planul
fizic; deoarece spiritul reprezintã viaþa, mentalul construieºte, iar partea
materialã sau fizicã este rezultatul.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 4
48
86
66
6-
-2
2
Aºa cum am mai subliniat, ºi acest lucru trebuie luat în considerare, pe
mãsurã ce fiinþa cautã acele dezvoltãri în sine însãºi, plecând de la condi-
þiile materiale ºi mentale – conform idealului pe care ºi l-a stabilit singurã.
Ceea ce ar putea fi de folos în aceastã direcþie are foarte mult de a face cu
ceea ce putem numi o operaþie plinã de succes sau o dezvoltare cu totul
reuºitã a corpului; pentru cã în funcþie de ceea ce-ºi stabileºte corpul ca ºi
ideal, fie cã acesta este în întregime material, fie cã este un scop bine echili-
brat ce cuprinde toate aspectele, spiritual, mental ºi material, tot astfel va fi
evoluþia ulterioarã a lucrurilor; deoarece acþiunea – fie ea de naturã com-
plet materialã, complet mentalã sau complet spiritualã – constituie spiritul
cu care o fiinþã, un corp, trece la fapte. Dacã viaþa urmeazã sã devinã pe
deplin mecanicã, sau orientatã cu totul cãtre cele materiale, atunci singurul
rezultat firesc va fi materialitatea, iar acesta nu va aduce mulþumire, nici
satisfacþie. Dacã idealul stabilit este bine echilibrat, cunoscându-se faptul
cã spiritul este viaþa, iar mintea construieºte, atunci ºi rezultatele vor fi pe
mãsura activitãþii depuse, conform cu aceste atitudini.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 5
50
00
01
1-
-1
1
Acestea sunt problemele cu care te confrunþi în prezent, deoarece ai
avut acelaºi tovarãº pe parcursul acelei vieþi. Tocmai de aceea, consi-
derã cã este o datorie sã laºi sã te ghideze ceea ce este spiritual. Pentru
cã la început fiinþa descoperã cã are un corp cu care se poate descurca
foarte bine! Dispune de propriile sale raþionamente, de propriile dorinþe
ºi de propriile acþiuni. Mintea devine atunci cu totul altceva! iar aceste
tendinþe trebuie conduse de planul spiritual, de idealul spiritual.
Înþelege cã totul este conceput mai întâi în spirit, apoi la nivel mental
creºte ºi devine acþiune, care poate sã fie ori creatoare, ori orientatã
cãtre automulþumire, autosatisfacere.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 5
51
11
18
8-
-1
1
Înainte de aceasta, entitatea s-a aflat în tãrâmul care precede aceastã
încarnare. De aici provin acele atracþii care au condus fiinþa cãtre
condiþiile de mediu actuale. Entitatea are o mare sensibilitate, lucru
care rezultã din modul în care studiazã atât structura anatomicã, cât ºi
pe cea a minþii. Pentru cã orice lucru care se materializeazã, trebuie sã
fie mai întâi creat în spirit. Pentru cã ºi Pãmântul a fost la început gol
ºi lipsit de formã. Tot la fel se prezintã ºi mintea sau materia. La
început existã o dorinþã, o conºtiinþã, un fluid, un gaz. Apoi este unitã,
ºi devine „o senzaþie”. Tot la fel stau lucrurile ºi în cazul fiinþei. Aceste
aspecte sunt în mod special importante pentru ea.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 5
55
50
02
2-
-3
3
(Î) Ce poate sã facã mai departe [257] în viaþa sa de zi cu zi, pentru a
dovedi cã este conºtient de Cel care i-a oferit aceste daruri?
(R) Dã-þi silinþa sã arãþi cã eºti conºtient de existenþa lui Dumnezeu,
evitând rãul, înþelegând faptul cã tot ceea ce faci sau þi se face repre-
zintã reflexia acelui Dumnezeu pe care îl slujeºti. Dacã banii, puterea,
poziþia socialã, renumele, sunt Dumnezeul tãu, atunci ele se vor reflec-
ta chiar în ceea ce întreprinzi. Porunceºte acestor forþe, aºa cum a fãcut
odinioarã Abraham când i s-a cerut sã alcãtuiascã un popor cu totul
deosebit, pentru ca corpul sã poatã auzi din nou ceea ce s-a spus când
s-au adus jertfe în templu: „Poporul meu a apucat-o pe cãi greºite”, ºi
astfel, prin aceste cuvinte, precepte ºi exemple, fie ca el sã-l cunoascã
din nou pe Dumnezeu în Împãrãþia sa cea Sfântã.
Este nevoie ca fiecare om sã acorde atenþie problemelor ce i-au fost
date, aºa cum considerã necesar, dar atunci când oamenii se bazeazã cu
totul pe adevãrurile universale, ei pot sã înþeleagã, chiar prin
problemele ce le-au fost date, cã spiritul este viaþa, cã simþul datoriei
este puterea care îl poate ajuta pe om în orice situaþie în care s-ar afla.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 5
55
53
34
4-
-1
1
(Î) Care va fi atitudinea lui atunci când se va întoarce?
(R) Atitudinea lui va fi un rãspuns la ceea ce-ºi doreºte; pentru cã
dorinþa are o naturã triplã, ºi ceea ce existã în sine, îºi gãseºte rãspun-
sul în alþii, ºi deoarece dorinþa sincerã de a construi existã la nivel men-
tal în orice fiinþã care a dezvoltat astfel de relaþii, tot astfel va fi ceea ce
este construit – pentru cã viaþa, în toate etapele ei, este de naturã triplã.
Spiritul este voinþa; mintea construieºte; rezultatul este ceea ce se

materializeazã în condiþiile de mediu în care trãieºte acea fiinþã. Acea
atitudine va fi atunci ceea ce este construit, aºa cum ºi-a dorit fiinþa.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 5
56
64
42
2-
-3
3
Iatã corpul – pe care l-am mai vãzut ºi înainte. Acum constatãm
unele îmbunãtãþiri ale forþelor fizice ale acestui corp, faþã de data
trecutã. Existã multe aspecte ce trebuie luate în seamã în ceea ce
priveºte starea acestui corp fizic, ºi deºi din când în când vor mai
apãrea aceste elemente de naturã sã deranjeze ºi sã tulbure natura
corpului, ele [atacurile de epilepsie] vor trebui în mod necesar sã fie
trecute de cãtre fiinþã în fundal, ºi sã nu li se îngãduie – pentru cã ele
totuºi vor mai apãrea uneori – sã dobândeascã controlul asupra corpu-
lui mental; pentru cã, deºi condiþiile fizice reflectã ceea ce se petrece la
nivel mental, totuºi mentalul este cel care construieºte. Planul fizic
reprezintã doar rezultatul, iar planul spiritual construieºte la fel ca ºi cel
mental, rezultând atunci cã rezultatul fizic se supune influenþelor exte-
rioare care pot fi mentale, materiale ºi fizice. De aici rezultã acþiunea în
planul fizic a acelor condiþii care, - deºi sunt materiale -, atunci când
corpul mental este tulburat, dau naºtere descurajãrii. Aceasta trebuie sã
aibã influenþa exterioarã care sã dea acestui corp impulsul corespunzã-
tor, într-un efect sau mod corelat, astfel încât întreaga reacþie fizicã sã
fie acea de a urma întocmai modul în care mentalul doreºte sã fie
corpul fizic. Prin urmare, fii perseverent în folosirea spiritualã, mentalã
ºi fizicã a acelor condiþii care acþioneazã asupra corpului fizic ºi asupra
celui mental, iar spiritualul te va cãlãuzi ºi te va duce mai departe.
Pentru cã noi toþi suntem cuprinºi în El, ºi numai noi înºine ne putem
pune în calea unei dezvoltãri complete. Pãstreazã, aºadar, aceste
cuvinte aºa cum þi-au fost spuse ºi fii rãbdãtor în împlinirea binelui. Nu
te lãsa biruit, ci învinge rãul cu binele. Acþioneazã asupra corpului atât
material, cât ºi mental. Fã întocmai cum þi-am spus.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 5
56
64
42
2-
-4
4
Pãstreazã inhalantul ºi continuã sã faci ceea ce este necesar pentru
corp ori de câte ori trebuie. Stai la aer. Nu solicita prea mult mintea, ci
continuã sã faci suficient exerciþiu fizic pentru a menþine o bunã coor-
donare, ºi credem cã acest corp va ajunge într-o stare aproape normalã.
Pãstreazã mentalul în armonie cu latura spiritualã a vieþii ºi aminteºte-þi
cã ceea ce spiritul va construi, mintea va urma, pentru a materializa în

corpul fizic; deoarece forþele spirituale sunt mereu aceleaºi, zi dupã zi,
pânã la sfârºit.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 5
56
68
80
0-
-1
1
În cadrul evoluþiei spirituale individuale acestea constituie cele mai
mari forþe pe care le poate avea cineva, deoarece, deºi corpul fizic se
prezintã ca o unitate, un întreg, totuºi el este alcãtuit ºi din spirit ºi din
mental. Spiritul este creatorul, mintea construieºte, iar fizicul constitu-
ie rezultatul unei vieþi, unui mod de a gândi ºi de a înfãptui; deoarece
gândurile nu sunt altceva decât acþiuni ºi realizarea lor poate avea ca
rezultat atât miracole, cât ºi crime.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 5
57
73
35
5-
-1
1
Iatã, Viaþa este în felul acesta, continuã; ºi Viaþa este tot ceea ce
existã; ºi nicio parte a Vieþi nu este întregul, pentru cã Viaþa este ceea
ce este dat de cãtre spirit; iar sufletul este asemenea omului. Mentalul
– fie cã reprezintã conºtiinþa simþurilor, fie cã este de naturã suprasen-
zorialã, reprezentând conºtiinþa obiectivã - este cel care construieºte,
iar ceea ce este construit, fie în corpul fizic, fie în suflet, reprezintã
Rezultatul.
3
•
Sufletul
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
28
81
1-
-4
41
1
Fiecare dintre voi simþiþi uneori confuzie atunci când vã întrebaþi de unde
veniþi ºi încotro vã duceþi. Descoperiþi cã aveþi trupuri ºi minþi – nu toate
frumoase, nu toate curate, nu toate pure, nici în viziunea voastrã, nici în a
aproapelui vostru. ªi sunt mulþi cei cãrora le pasã mai mult de înfãþiºarea
exterioarã, decât de motivele care îi fac sã acþioneze sau sã caute...
Mulþi spun cã nu sunt conºtienþi de faptul cã au un suflet – totuºi,
chiar faptul cã sunt capabili sã se bucure sau sã se întristeze, aratã o
activitate a minþii care acþioneazã asupra a ceva ce nu este temporal în
natura sa – ceva care nu se pierde odatã cu ultima rãsuflare, ci care se
aflã chiar la sursa începuturilor – sufletul – ºi care a fost fãcut dupã
chipul Creatorului – nu trupul, nu – nici mintea, ci sufletul a fost
conceput dupã chipul lui Dumnezeu.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
36
61
1-
-9
9
Aºadar, trãieºte astfel încât sã poþi privi orice om în faþã ºi sã vezi
oglindirea Domnului tãu. Pentru cã sufletul fiecãrui om constituie
însuºi chipul Creatorului.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
26
62
2-
-8
89
9
Comentariu având ca subiect destinul sufletului: atunci când omul
se aflã în conºtiinþa lumii fizice, la fiinþele al cãror mental este orientat
doar cãtre ceea ce este material, acesta reuºeºte adesea sã le obtureze
percepþia existenþei sufletului.
39
În starea sa naturalã, de dinainte, în care este permanent conºtient,

omul este una cu sufletul sãu. De aceea la început toþi oamenii erau
sufletele acelei creaþii, având corpul asemenea cu al Creatorului – ºi
deþineau forþele spiritului ce se pot manifesta la fel în diferite etape sau
momente ale conºtiinþei.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 4
41
16
6-
-2
2
Orice gând sau acþiune a corpului, în orice circumstanþã, lasã urme
asupra sufletului. Pentru cã sufletul este acea parte care continuã sã
trãiascã la infinit ºi este cel care însoþeºte corpul în fiecare din încar-
nãrile sale.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
15
58
87
7-
-1
1
Pentru cã doar în om existã acest suflet, care este nu numai univer-
sal, ci ºi individual; care este în stare sã devinã una cu Dumnezeu sau
Forþele Creatoare.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 8
81
15
5-
-7
7
(Î) De ce din moment ce sufletul fiecãrui om este o parte a Sufletului
Unic, Marele Suflet, sau ceea ce Emerson numea „Suprasufletul” – de ce
nu se aud impulsurile sale în fiecare dintre noi, cu claritate, ca o voce
unicã? ªi la ce se referã expresia „lecþia sufletului”? – de parcã sufletul,
în loc sã fie ghidul ºi destinul nostru, ar avea nevoie de lecþii de la fiinþa
încarnatã.
Pentru a putea înþelege cum trebuie, este nevoie de întregul interval
de timp pentru explicaþii. Dar entitatea uitã cã Dumnezeu, Forþa
Creatoare, atunci când a creat sufletele le-a înzestrat pe fiecare cu liber
arbitru, ºi în miºcarea lor prin timp ºi spaþiu, ele dispun de o conºtiinþã,
indiferent de dimensiunea manifestãrii în care evolueazã sufletul în
acea perioadã.
Dumnezeu, Cauza Primordialã, nu a dorit distrugerea niciunui
suflet, ºi atunci când a dat voie sã existe ispita, a dat ºi o cale de mân-
tuire.
Fiinþa sau sufletul poate, în orice moment al încarnãrii sale, sã
foloseascã aceste atribute caracteristice etapei în care se aflã conºtiinþa
sa, în lumea în care se miºcã, conform ordinelor sale, la voinþã.
Dacã sufletul ar reuºi în toate perioadele, în toate încarnãrile sale, sã
se menþinã în acel perfect acord cu Cauza Primordialã sau Sufletul de
Sufletul 41
la care provine, atunci nu ar exista decât o permanentã armonie de fazã

cu Cauza Primordialã.
Dar atunci când o fiinþã, un suflet, îºi foloseºte una din încarnãri –
indiferent de planul de manifestare al conºtiinþei – pentru a-ºi satisface
doar propriile plãceri, atunci este nevoie de o lecþie, pentru ca sufletul
sã înþeleagã sau sã devinã conºtient de modul în care ºi-a greºit drumul.
Atunci, care a fost prima cauzã a acestei conºtientizãri?
Împãrtãºirea ºi folosirea cunoaºterii; mai precis, cunoaºterea lipsitã
de înþelepciune – sau ceea ce ar putea aduce plãcere, satisfacþie, des-
fãtare – nu a sufletului, ci ale acelei forme temporare de manifestare din
planul respectiv. Astfel, în planul tridimensional al conºtiinþei, aceste
manifestãri sunt cele care fac plãcere ochiului, mulþumind poftele
trupeºti. De aici provine interpretarea acelui moment în care a avut loc
prima conºtientizare a abaterii de la legea lui Dumnezeu, ca fiind
momentul în care omul a mâncat din pomul cunoaºterii.
Puteþi întreba: cine sau ce a produs acest lucru?
A fost acea influenþã care se menþinuse în stare de armonie ºi care
s-a opus la ceea ce rãmãsese din suflet, sau din fiinþã.
Atunci, care a fost primul scop al creãrii omului? Anume ca el sã
ajungã sã se cunoascã pe sine ca fiind el însuºi, dar totuºi una cu Tatãl;
separat, dar totuºi asemenea Sfintei Treimi: dupã cum Tatãl, Fiul ºi
Duhul Sfânt sunt una, tot astfel trupul, mintea ºi sufletul unei fiinþe sunt
una, una cu Cauza Primordialã
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 9
90
00
0-
-1
17
7
(Î) S-a spus cã sufletul este forþa spiritualã care animã sau dã viaþã
corpului. Ce este spiritul? Ce este forþa spiritualã? Este ea o forþã fizicã
sau este lipsitã de materialitate? Unde putem gãsi forþa sufletului în trup –
în nervi, în centrii nervoºi sau unde?
(R) Existã o enormã diferenþã între forþele spirituale ºi forþele sufle-
tului, pentru cã, aºa cum s-a spus, aproape fiecãrei forþe i s-au pus
limite. Forþele spiritului sunt cele care animã întreaga viaþã, insuflând
puteri dãtãtoare de viaþã în structurile animate sau nu. Elementele
spirituale devin fizice atunci când ne referim la corpul spiritual al unei
entitãþi spirituale, care este atunci alcãtuitã din spirit, suflet ºi supra-
conºtiinþã.
În ceea ce priveºte forþele sufletului care se aflã în om, regãsim acea
animare, elementul spiritual, sufletul care dezvoltã, ºi ele sunt
localizate în creier, în nervi, în centrii întregului sistem. În ceea ce

priveºte centrii specifici, aceºtia se aflã mai aproape de centrii sistemu-
lui senzorial, dacã este sã vorbim din punct de vedere fizic.
În aceste condiþii, vedem cã atunci când sufletul ºi spiritul se
desprind de forþele animate ale fiinþei, are loc o moarte a tuturor
centrilor sistemului senzorial, a vitalitãþii sistemului plexului solar, cu
glanda corespunzãtoare lui medulla oblongata, deoarece acestea
controleazã forþele animate, iar viaþa se stinge atunci când sufletul ºi
spiritul, împreunã cu forþele supraconºtiente, au pãrãsit corpul. Atunci,
lucrurile stau dupã cum urmeazã:
Elementul spiritual, vitalitatea, produce forþele motrice ale entitãþii,
fie cã ele sunt fizice sau spirituale. Forþele spirituale constituie viaþa,
principiul reproductiv; iar sufletul – principiul dezvoltãrii. Lucrurile
sunt la fel dupã cum sunt manifestate în corpul fizic în þesutul nervos,
când ne referim la principiul acþiunii nervoase ºi la nervii în acþiune. Cu
alte cuvinte, atunci când apare o anumitã situaþie care aduce suferinþã
în corp, principiul activ este reprezentat de cãtre spirit. În acest caz,
nervii constituie sufletul, care aduce dezvoltarea.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
10
09
96
6-
-4
4
Fãrã ca acest lucru sã devinã o povarã, dar pentru ca fiinþa sã poatã
înþelege mai bine unele aspecte:
Fiecare suflet este o parte a Divinului. Spiritul divin este cel care
pune în miºcare ansamblul suflet-corp. Sufletul este cel care însoþeºte
ºi motiveazã acþiunile fiinþei de-a lungul experienþelor sale, indiferent
de sfera de conºtiinþã în care poate ajunge.
Rezultã aºadar cã fiecare suflet este un univers în sine.
Aceastã fiinþã s-a încarnat în vremea acelor acþiuni timpurii ale lui
Xerxes, cum l-au numit grecii, pentru ca în timpul acelei încarnãri sã
poatã fi îndeplinite promisiunile care au fost fãcute unor anumiþi
oameni.
Aºadar, fiecare suflet se aflã veºnic în mâinile acelei Inteligenþe vii,
care este Dumnezeu cel viu.
Asta nu înseamnã cã fiinþa nu dispune de propria sa voinþã, ci cã ea
– fiinþa sau sufletul – evolueazã fie cãtre unitatea cu acea Conºtiinþã
Universalã, fie în direcþia opusã.
Uneori pot exista mai multe scopuri în acelaºi timp. Pot exista
momente în care fiinþa poate fi în contact cu Conºtiinþa Universalã.
Sufletul 43
În acele momente, care adesea sunt minimalizate de cei care ºi-au

dezvoltat foarte mult ego-ul, acþiunile realizate de cãtre fiinþã au ajuns
sã aibã aceeaºi naturã cu iubirea universalã, menþinând ceea ce reuºeºte
sã eleveze acþiunile celorlalþi, ºi care strigã cãutând sã se exprime –
anume cã toate sufletele, toþi oamenii, bãrbaþi ºi femei, stau ca unul
înaintea Conºtiinþei Universale, acel Tron al graþiei ºi compasiunii, care
a fãcut sã se încarneze oamenii, pentru ca sã se dezvolte din ce în ce
mai mult conºtiinþa legãturii lor – da, acea înrudire cu sursa a tot ceea
ce este bun, drept, plin de compasiune, rãbdare, îndurare ºi iubire.
Aºadar, în acea încarnare anume, entitatea s-a aflat în postura de a
apãra cauza celor care, acþionând cu sfialã, erau þinuþi într-o poziþie în
care femeia era consideratã mai slabã. ªi totuºi, chiar în acea perioadã,
s-a evidenþiat acea manifestare care ºi-a gãsit încununarea atunci când
fecioara l-a nãscut pe El, cel care a devenit Salvatorul umanitãþii.
Atunci, în acel mediu plin de egoism, în care oameni erau cârcotaºi
ºi plin de defecte, entitatea a oferit acelor oameni ºi întregii lumi un
exemplu concret de eliberare a sufletului celor care, deºi ca fiinþe
încarnate se aflã în poziþii sociale pline de putere sau autoritate, sunt în
cãutarea sufletelor lor, a individualitãþii lor, a fiinþei lor ºi care lasã o
urmã în aceastã lume materialã!
Pe de altã parte, revenind în prezent, apare în mod firesc întrebarea:
de ce ºi cum ar trebui aceastã fiinþã, în zilele noastre, sã manifeste din
nou ºi sã caute sã se exprime, atunci când s-a spus cã fii ºi fiicele oame-
nilor ºi-au îndreptat gândurile cãtre cele pãmânteºti, scufundându-se în
acestea? Rãspunsul este: pentru ca sã exprime din nou libertatea sufle-
tului, chiar ºi atunci când trebuie sã se supunã legilor fãcute de om, care
nu sunt la fel cu legile Iubirii Universale.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
28
83
34
4-
-1
1
Aflã, mai întâi, cã fiecare suflet este o manifestare a acelei influenþe
care s-a exercitat asupra Pãmântului ºi pe care o putem numi Fiul lui
Dumnezeu. Prin urmare este absolutã nevoie ca fiecare suflet sã
recunoascã legãtura pe care o are cu aceastã forþã sau putere, ºi sã se
comporte astfel încât sã fie demn de graþia oferitã de Forþa Creatoare.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
28
87
79
9-
-1
1
Omul descoperã cã are un corp, o minte, un suflet. Corpul iese uºor
în evidenþã. Mintea este, de asemenea, înþeleasã uneori. Cât despre
suflet sau partea spiritualã, se sperã cã ele existã, ºi omul poate discerne
aceste lucruri numai de la nivelul conºtiinþei spirituale.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
30
06
62
2-
-2
2
Cãci sufletul este egal cu conºtiinþa sau scopul, sau Conºtiinþa
Dumnezeiascã întrucât ea ar putea fi condiþionatã ºi astfel, ea este o
parte a tot ceeace ea a experimentat, având influenþã asupra ºi fiind
influenþatã la rândul ei de toate acestea, în conformitate cu voinþa
entitãþii.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
35
55
59
9-
-1
1
Existã corpul, existã mintea, existã sufletul. Fiecare dintre ele îºi are
propriile atribute, ºi fiecare îºi are propriile limitãri. Sufletul, atunci
când se aflã în lumea materialã, este controlat de câtre minte ºi corp.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
37
74
44
4-
-2
2
[Având ca fond o serie de lecturãri asupra fenomenelor
psihice]
(Î) Ce este sufletul?
(R) Este ceea ce Creatorul a dãruit fiecãrei fiinþe sau individ la
începuturi, ºi care îºi cautã casa sau locul unde se aflã Creatorul.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
37
74
44
4-
-4
4
psihice]
Din punct de vedere uman, studiul subconºtientului, al aspectelor
inconºtiente, al forþelor sufletului, este ºi trebuie sã fie foarte important
pentru rasa umanã, deoarece cunoscându-se pe sine însuºi, omul îºi
poate cunoaºte Creatorul ºi legãtura cu El, ºi acesta poate fi înþeles doar
cunoscându-se pe sine, iar aceastã înþelegere reprezintã cunoaºtere.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 4
48
87
7-
-1
17
7
Atunci, ce este sufletul, se întreabã fiinþa? Cum aratã el? Care este
planul în care acþioneazã el? Cum îl putem descoperi? Sufletul nu poate
fi separat, în planul fizic, de locul în care sãlãºluieºte, cu toate acestea,
sufletul priveºte prin ochii trupului, percepe emoþiile provocate de atin-
gere, poate fi conºtient de tot ceea ce transmit simþurile, ºi în acest fel,
Sufletul 45
contribuie la creºterea sa, tot la fel cum mâncarea contribuie la creºterea

acestui trup în care sufletul locuieºte în timpul încarnãrii pe Pãmânt.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
20
07
79
9-
-1
1
Orice fiinþã sau suflet reprezintã o scânteie – sau o parte – din
Întreg, din Cauza Primordialã, ºi prin urmare, participã la acþiunile
acelei Cauze Primordiale, care constituie influenþa sau forþa creatoare
ce se manifestã în plan material.
Fiecare fiinþã, fiecare suflet, este înzestrat cu voinþã proprie; aceas-
ta este forþa care îl face capabil, sau îi dã puterea de a fi legea, ºi în
acelaºi timp, de a îndeplini scopul universal.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
22
28
83
3-
-1
1
Înþelege cã tu eºti un suflet, ºi nu cã doar ai acces la el; deoarece
acþiunea spiritualã aparþine Forþei Creatoare, ºi este, prin urmare,
eternã.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
30
00
03
3-
-1
1
Aºa dupã cum a experimentat ºi fiinþa la nivel mental, existã tot atât
de multe motive pentru a medita asupra întrebãrii: de unde vine sufle-
tul? ca ºi asupra întrebãrii: încotro se duce sufletul? Pentru cã, dacã
sufletul este etern – atunci aºa a fost ºi aºa va fi întotdeauna. Iar aceas-
ta este baza sau ideea centralã pe baza cãreia acþioneazã Forþa
Creatoare sau Dumnezeu. Dumnezeu a fost ºi este în veºnicie. Toþi
oamenii, fiind copiii Lui, sunt o parte a acelei conºtiinþe. ªi pentru acest
scop s-a întrupat El, pentru ca noi, ca ºi fiinþe-suflet, sã înþelegem cã
suntem noi înºine ºi în acelaºi timp una cu El; tot la fel cum El,
Domnul, Cristos, a ºtiut cã El este el însuºi, ºi în acelaºi timp, cã este
una cu Tatãl.
Aºadar acesta este scopul încarnãrii în planul material: ca noi sã
putem aplica aici, încetul cu încetul, rând cu rând, preceptele divine, ºi
sã putem deveni asemenea Lui.
ªi pe mãsurã ce fiinþa a vãzut diverse lucruri ºi i-a ajutat pe ceilalþi
în eforturile lor de a deveni din ce în ce mai conºtienþi de legãtura lor
cu Forþele Creatoare sau Dumnezeu, ea poate ajunge aºa cum a spus El:
„Cu rãbdare îþi vei da seama de sufletul tãu”.
Pentru cã, aºa cum este arãtat în conºtiinþa tridimensionalã – fie cã
vorbim de Tatãl, Fiul, Duhul Sfânt – sau de timp, spaþiu, rãbdare – sau
de om – corp, minte, suflet – toate acestea sunt legate una de cealaltã. De

aceea a fost datã prima Lege: „Spiritul meu este martor spiritului tãu.”
Acestea vor deveni, aºadar, primele principii de care trebuie sã þinã
seama entitatea atunci când se analizeazã pe sine sau acþiunile sale pe
Pãmânt.
Aºa cum s-a spus la un moment dat, dacã îþi aminteºti, lucrurile care
þi se întâmplã nu þi se întâmplã pentru cã te-ai nãscut pe 4 mai. De
exemplu, deoarece în calitate de particulã din corpul lui Dumnezeu, ai
propria ta voinþã, - ºi prin urmare, eºti un cocreator, alãturi de
Dumnezeu. De aceea a stat nemiºcat universul, pentru ca tu sã poþi
manifesta la un moment dat ceea ce ai obþinut prin acþiunile tale pe
Pãmânt. Pentru cã aºa a hotãrât El, în toate lumile, timpul trebuie sã fie
complet. Experienþa de viaþã a unei fiinþe trebuie sã ia sfârºit înainte ca
fiinþa sã fie ori distrusã, ori sã-ºi poatã regãsi pe deplin capacitãþile mai
înalte ale sinelui de a crea sau de a termina ceea ce a început.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 5
51
15
59
9-
-2
2
Pentru cã numai spiritul ºi sufletul sunt veºnice, dar ele sunt tot atât
de materiale ca ºi corpul atunci când se aflã în planul fizic.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 5
53
33
30
0-
-1
1
Pentru cã sufletul este nemuritor, iar dacã fiinþa se analizeazã pe
sine, constatã cã dispune de corp, minte ºi suflet. Sufletul tânjeºte dupã
înþelesurile spirituale, dupã înþelegere mentalã, armonie fizicã ºi pace.
Fie cã este tânãr sau bãtrân, omul cautã pacea, ºi cu toate acestea, atât
partea fizicã, cât ºi celelalte pãrþi ale fiinþei au nevoie de odihnã ºi
refacere.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 5
57
74
49
9-
-3
3
[Având ca fond o lecturare fãcutã pentru Al Doilea
Congres Anual al A.R.E.]
(Î) Explicaþi legea liniei de demarcaþie dintre suflet ºi spirit.
(R) Acestea sunt una, ºi totuºi diferite, tot aºa cum Tatãl, Fiul ºi
Duhul Sfânt sunt una, ºi totuºi sunt manifestarea unei forþe capabile sã
ia diferite forme în diferitele planuri de manifestare.
Sufletul este o individualitate care poate ajunge sã fie unitã sau
separatã de întreg.
Sufletul 47
Spiritul este forþa impulsionantã a infinitului sau unica sursã / forþã

creatoare
De aici vedem cã în plan fizic manifestarea sufletului este la fel
dupã cum acþioneazã spiritul.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 5
57
75
53
3-
-1
1
[Având ca fond o lecturare fãcutã pentru Al Doilea
Congres Anual al A.R.E. referitor la reîncarnare]
Sufletul este tot atât de real ca ºi fiinþa fizicã, ºi se supune legilor
întocmai cum corpul fizic se supune legilor lumii materiale ºi elemen-
telor acesteia!
Ce anume arde focul, sufletul sau corpul fizic?
Totuºi, fiinþa îºi poate azvârli sufletul în foc – figurat vorbind –
atunci când face ceea ce ºtie cã este greºit!
Cine sau ce stabileºte ce este bine ºi ce este rãu? Compararea cu
ceea ce sufletul ºtie cã este în acord sau dezacord cu conºtiinþa care i-a
dat viaþã.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 5
54
40
05
5-
-1
1
Administrarea sedativelor ºi a anumitor tipuri de tratamente a distrus
capacitatea corpului de a rãspunde bunãtãþii. Pentru cã, aºa cum se
poate vedea în viaþa fiecãrui suflet uman, acesta rãspunde la toate
fructele spiritului adevãrului, chiar ºi atunci când mintea sau trupul nu
o fac. Dar trebuie sã ºtiþi cã mintea este cea care construieºte în planul
material. Astfel încât, sub acþiunea directã ºi spiritualã a principiilor
adevãrului – rãbdare, îndurare, bunãvoinþã, bunãtate, iubire faþã de
aproape – poate exista un ajutor.
Evoluþia ºi destinul sufletului

Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 5
51
18
8-
-2
2
(Î) Este acesta destinul sufletelor care au fost unite la începuturi, sã se
reuneascã din nou? Sau ele au libertatea de a alege altceva?
(R) Ele pot alege ºi altfel.
(Î) Au fost ele unite pentru un anume scop? în felul acesta sunt ele
acum atrase unul de celãlalt?
(R) Da, au fost unite pentru un anumit scop.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 9
90
00
0-
-2
20
0
(Î) Este acesta destinul oricãrei entitãþi spirituale, de a deveni una cu
Dumnezeu?
(R) Da, în afarã de cazul în care entitatea însãºi doreºte sã fie alun-
gatã. De aceea i-a fost datã omului voinþa, indiferent de direcþia în care
el alege sã ºi-o manifeste, fie ea spiritualã sau materialã. Pentru cã prin
intermediul ei, fiinþa, fie ea spiritualã sau materialã, poate sã se alunge
singurã. Iarãºi vedem cã se aplicã legea, pentru cã deºi iadul a fost creat
pentru Satana ºi îngerii sãi, Dumnezeu nu a dorit distrugerea niciunui
suflet. Atunci când i-a dat voinþã omului, care este creaþia sa, i-a dat
posibilitatea de a deveni una cu El, ºi i-a acordat privilegiul de a-ºi
putea exercita voinþa, respectiv, de a crea legi, fiind destinat sã se
supunã legii sau sã devinã legea. Distrugerea acestuia ar duce la dis-
trugerea legii.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 8
82
26
6-
-8
8
(Î) Este obligatoriu ca fiecare suflet sã continue sã se reîncarneze pânã
ce atinge perfecþiunea sau existã ºi suflete pierdute?
(R) Poate Dumnezeu sã se piardã pe sine însuºi dacã este Dumnezeu
– chiar ºi atunci când se ascunde în creaþie, în sufletul sau conºtiinþa
universale? Sufletul nu poate fi pierdut, ci doar individualitatea sufle-
tului care creeazã separare, doar ea poate fi pierdutã. Reîncarnarea, sau
oportunitãþile care apar, continuã pânã când sufletul a devenit o entitate
completã prin sine însuºi sau pânã când s-a scufundat cu totul.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 9
90
00
0-
-5
59
9
(Î) Explicaþi diferitele tãrâmuri în care pãtrunde individul înainte de a
veni în planul fizic, în timp ce se aflã aici, cât ºi dupã ce pleacã de aici.
(R) Înainte de a intra în planul fizic, entitatea dispune doar de
legãtura spiritualã care existã între Forþa Universalã ºi sufletul care
urmeazã a fi creat ºi cãruia i se dãruieºte liberul arbitru, în oricare din
lumile sau planurile de manifestare se aflã, tocmai pentru a se putea
dezvolta. Înainte de a intra în planul fizic al pãmântului, pe care ºi-l
alege singurã, fiinþa se dezvoltã în acele sfere pe care ea însãºi ºi le-a
ales. Fiinþa se va supune atunci legilor Pãmântului sau sferei de mani-
festare în care alege sã trãiascã, fiind animatã de aceeaºi dorinþã de a
evolua pe care ºi-a asumat-o la începuturi, supunându-se condiþiilor
mediului prin care alege sã treacã cu scopul de a evolua, ºi, aºa cum s-a
Sufletul 49
spus, întreaga forþã a sufletului ºi spiritului aparþine Creatorului, ºi ea

i-a fost datã fiinþei, pentru ca aceasta s-o foloseascã aºa cum crede de
cuviinþã. Tot astfel sunt cele spuse de El, Cel care a arãtat calea, anume
cã talentele au fost date fiinþelor pentru a le folosi, ºi toate au fost la fel,
la începuturi. Odatã cu dezvoltarea entitãþii, cu cât ajunge mai
completã, mai aproape de Dumnezeu, cu atât ajunge mai aproape de o
dezvoltare perfectã, pentru cã legea întregirii spune cã fiinþa trebuie sã
devinã una cu Creatorul. Cu toate acestea, fiinþa nu-ºi va pierde nicio-
datã identitatea, cãci aceasta i s-a dat la începuturi, ci devine una cu
Creatorul tot aºa cum fiecare particulã din sânge este o parte a fiinþei
care este încarnatã aici pe pãmânt. Vedem în om toate elementele ºi
toate reprezentãrile modului în care acesta este una cu Dumnezeu,
dispunând de voinþa de a ajunge una cu Dumnezeu, având toate
atributele unui creator, ºi putând alege la voinþã dacã sã devinã una cu
El sau sã se rãzvrãteascã împotriva Lui.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
20
06
67
7-
-1
1
Pentru cã, odatã cu evoluþia fizicã, exisã ºi o creºtere a sufletului –
nu o evoluþie, ci o conºtientizare mãritã a existenþei lui în aceastã lume
materialã.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
20
07
79
9-
-1
1
Pentru cã, într-adevãr, fiecare entitate, fiecare suflet, se aflã în pro-
cesul de evoluþie cãtre Cauza Primordialã. Mare parte din acest proces
devine o evoluþie – dar foarte mult poate deveni o involuþie.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
33
35
57
7-
-1
1
Vedem cã aspectele astrologice nu au o semnificaþie prea mare pen-
tru aceastã entitate, deºi fiecare îºi are locul sãu, care – aºa cum se vede,
este relativ. Nici o dorinþã nu depãºeºte voinþa fiinþei, acest minunat dar
al Forþelor Creatoare ce provine din ele ºi care diferenþiazã pe om, chiar
ºi pe Fiul Omului, de restul creaþiei. Aceasta face ca omul sã fie întot-
deauna una cu Tatãl, ºtiind cã este el însuºi, ºi totuºi una cu Tatãl, fãrã
a-ºi pierde vreodatã identitatea. Pentru cã adevãrata moarte este
pierderea identitãþii, adevãrata moarte este separarea de Forþa
Creatoare. Sufletul nu poate fi niciodatã pierdut, pentru cã se întoarce
în sânul acelei Forþe Unice, dar el poate sã nu mai ºtie cine este.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
37
74
44
4-
-2
2
psihice]
(Î) Moare vreodatã sufletul?
(R) El nu poate sã moarã, dar poate fi alungat de la Creatorul sãu.
(Î) La ce se referã aceastã izgonire a sufletului de la Creatorul sãu?
(R) La voinþa care i-a fost datã încã de la început, de a alege pentru
sine însuºi, la fel ca ºi pe Pãmânt, iar materia care nu este corespunzã-
toare este trimisã cãtre Saturn. Pentru a-ºi dobândi salvarea, aºa cum
este ea numitã în aceastã lume, fiinþa se izoleazã singurã, sau mai
precis, îºi izoleazã sufletul.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
37
74
44
4-
-4
4
psihice]
(Î) Este corectã sau incorectã teoria evoluþionistã a lui Darwin? Oferiþi
oamenilor un rãspuns iluminator asupra subiectului evoluþiei.
(R) La început omul a fost pus sã conducã asupra acestor elemente,
care au fost astfel pregãtite în planul fizic încât sã rãspundã nevoilor
sale. Atunci când mediul a devenit propice pentru ca omul sã poatã fi
susþinut de condiþiile de pe Pãmânt, a apãrut omul, dar nu ca o verigã
în lanþul evoluþiei, ci ca stãpân asupra a tot ceea ce a fost creat, ºi acest
lucru se poate vedea în orice om viu, toate acestea putând fi vãzute în
înfãþiºarea întregii creaþii, întregului plan fizic; ºi în plus faþã de aceas-
ta, sufletul omului este cel care îl aºeazã pe acesta mai presus de tot reg-
nul animal, vegetal ºi mineral care se aflã pe Pãmânt.
Omul nu se trage din maimuþã, ci el a evoluat, revenind la viaþã din
când în când, câte puþin în fiecare loc, avansând pas cu pas.
Vedem cã aceasta a fost evoluþia de-a lungul timpului – zi dupã zi -
sau aºa cum o vedem din acele forþe care se manifestã prin aceea cã
omul a adus gradat îmbunãtãþiri lucrurilor pe care le-a creat, care sunt
de ajuns pentru a rãspunde nevoilor anumitor pãrþi ale voinþei active a
omului, rãmânând însã întotdeauna elementul care sã satisfacã acea
nevoie, fie cã este vorba de menþinerea vieþii, fie de alte funcþii ale
fiinþei umane, aºa cum au fost ele create de cãtre aceasta; acest lucru
devine atunci exponentul forþei cu care l-a înzestrat Creatorul, pentru a
stãpâni lumea, iar nevoile, condiþiile de viaþã, respectarea legilor de
cãtre om, l-au adus gradat la acea dezvoltare necesarã pentru a
Sufletul 51
îndeplini necesitãþile condiþiilor, locului sau sferei în care se aflã indi-

vidul. Tot astfel:
Nevoile celor care trãiesc în þãrile nordice nu sunt aceleaºi cu ale
celor care trãiesc în zonele toride. De aici evoluþia are loc astfel încât
sã fie satisfãcute nevoile care existã în diferitele condiþii de mediu în
care este pus sã trãiascã omul. El doar foloseºte aceste legi care
acþioneazã de-a pururi în manifestarea din acest plan, - cum ar fi de
exemplu legea relativitãþii - ºi care aratã nevoile pe care le are fiecare
raportat la celãlalt.
Teoria spune cã omul a evoluat, iar evoluþia, de la Cauza
Primordialã, a luat fiinþã tocmai pentru a satisface nevoile omului,
aceastã pregãtire durând multe, multe mii ºi milioane de ani în acest
plan, pentru a acoperi nevoile omului pentru sute ºi mii de ani de acum
înainte. Omul este om, ºi reprezintã ordinea lui Dumnezeu în creaþie,
care a luat chipul Fiului, care vorbeºte în numele Tatãlui, ºi care a luat
formã umanã, - care este cea mai înaltã formã fizicã din creaþie –
devenind pentru om cel care aratã ºi va arãta întotdeauna calea, viaþa,
apa, vinul, cele veºnice.
(Î) De unde vine sufletul ºi cum intrã el în corpul fizic?
(R) El este deja acolo. „Iar El a suflat asupra omului suflarea vieþii,
ºi el a prins viaþã”; cãci suflul, partea etericã a forþelor, întrã în corpul
omului când se naºte ºi respirã pentru prima datã; astfel omul prinde
viaþã, presupunând cã sufletul a atins deja acea faþã de evoluþie în care
poate sã-ºi gãseascã un adãpost în care sã intre. Toate sufletele au fost
create la începuturi, ºi ele îºi gãsesc calea de întoarcere cãtre locul din
care au pornit.
(Î) Unde se duce sufletul atunci când s-a dezvoltat pe deplin?
(R) La Creatorul sãu.
4
•
Dezvoltarea sufletului
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
13
36
6-
-8
83
3
(Î) Este posibil ca eu-l sã se întoarcã înapoi în planul fizic, altfel decât
nou nãscut?
(R) Asta depinde nu numai de dorinþa mentalã ºi spiritualã a eului, ci ºi
de dorinþa celor are studiazã aceste impregnãri care nu lasã urme pe
Pãmânt. Aceste cauze reunite, pot aduce în manifestare entitatea respectivã
astfel încât aceasta sã poatã fi vãzutã, simþitã, auzitã, într-o asemenea
manierã încât adesea poate deveni periculoasã, dacã nu este înþeleasã. Prin
aceasta fizicul este pus în miºcare de cãtre forþele spirituale, aºa cum este
manifestat el în fiecare entitate; aceasta, pe mãsurã ce trece dintr-o sferã a
manifestãrii în alta, cãutându-ºi drumul spre casã, cãtre Creatorul ei, cãtre
Tatãl, Cauza Primordialã, forþa care pãtrunde tot ceea ce este manifestat; pe
mãsurã ce legãturile specifice fiecãrei sfere se retrag, sinele este pierdut în
acea încercare de a ajunge din ce în ce mai aproape de ceea ce a generat
acea formã manifestatã, fie cã se aflã în Pleiade, Arcturus, Gemeni, pe
Pãmânt, pe Vulcan sau Neptun, ºi cautã atunci sã aranjeze totul conform
sferei de manifestare prin care trece, sub formã de luminã, de razã fãrã
sfârºit, care trãieºte iar ºi iar, pânã când devine în esenþã una cu sursa aces-
tei lumini. Lumina, asemenea entitãþii, se miºcã din sferã în sferã. Nu ai
citit oare cele spuse de Iisus: „Oare nu ºtii cã trebuie sã te naºti din apã ºi
din spirit?” Apa din planul fizic este Mama vieþii, Spiritul, Tatãl, ºi din
aceastã miºcare ia naºtere viaþa. Atunci, este oare posibil pentru un om, ca,
bãtrân fiind, sã între din nou în pântecele mamei ºi sã se nascã din nou? El
trebuie sã se nascã din apã ºi din sânge. Sângele este manifestarea acelei
52
Dezvoltarea sufletului 53
forþe prin care viaþa capãtã diferite forme. Apa este forþa care purificã pe
mãsurã ce fiinþa trece de la o viaþã la alta.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
21
12
2-
-1
1
(Î) Cum poate aceastã fiinþã sã-þi îmbunãtãþeascã echilibrul spiritual,
de dragul propriei sale fiinþe?
(R) Înþelegându-se pe sine ºi înþelegându-ºi impulsurile. Atunci va
putea sã vadã ce anume este necesar sã corecteze sau sã schimbe în condi-
þiile respective; pentru cã fiecare situaþie de viaþã, fie ea fizicã, mentalã,
spiritualã, trebuie înfruntatã ca atare. Amânarea nu face decât ca lucrurile
sã fie mai dificil de înfruntat.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
23
38
8-
-2
2
Analizând aceastã viaþã din punct de vedere astrologic, vedem cã enti-
tatea se aflã sub influenþele lui Jupiter, Mercur, Venus ºi Uranus. În acþiu-
nile entitãþii ºi în viaþa pe care o aduce în planul fizic, acestea nu ar avea
decât o influenþã minorã, dacã ar fi sã le analizãm strict astrologic;
deoarece adesea experienþele avute în diferitele etape de evoluþie, din
diferite sfere de manifestare, aduc un efect variabil, în funcþie de modul în
care acþioneazã fiecare individ, exercitându-ºi liberul arbitru. Liberul arbi-
tru nu este niciodatã luat fiinþei, dar fiinþa trebuie sã înfrunte ceea ce este
scris cã trebuie sã se întâmple în acea încarnare, ºi numai atunci când cine-
va subordoneazã voinþa sa voinþei divine, devenind una cu Energia
Creatoare, numai aºa poate sã evolueze în fiecare viaþã; ºi în aceastã
entitate vedem cã existã atât multe dezvoltãri, cât ºi multe întârzieri.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
24
43
3-
-1
10
0
Iatã cineva care reuºeºte sã îºi facã prieteni cu multã uºurinþã, ºi îi
pierde la fel de uºor; cu toate acestea, existã prietenii care au rolul de a oferi
o mai bunã înþelegere a vieþii, ºi în cele în care acþioneazã forþele lui Venus
apare iubirea, care se manifestã firesc în viaþa fiinþei. Aceasta este ceea ce
i-a rãmas, trecând prin toate vicisitudinile vieþii, pentru cã fiinþa a câºtigat
multe lucruri care fac ca situaþia sã fie precum s-a spus: „Existã un prieten
care e mai apropiat decât un frate” ºi: „Cel care este plin de bunãvoinþã faþã
de ultimul dintre cei mai mici, este mai mare decât cel care a cucerit un oraº
puternic”. Aceste realizãri, menþinute în conºtiinþa entitãþii, vor duce la
acea Conºtiinþã Christicã, care elibereazã totul; pentru cã El este viaþa, El
este lumina care a strãlucit în locuri întunecate, chiar ºi asupra

ascunziºurilor conºtiinþei ºi care a alungat teama; (deoarece teama este
primul semn al conºtientizãrii pãtrunderii pãcatului, pentru cã cel care se
teme ºi-a pierdut conºtiinþa propriei sale moºteniri lãsate de Fiul; pentru cã
prin intermediul Lui, noi moºtenim Împãrãþia care se aflã dincolo de tot
ceea ce ne-ar putea produce teama sau îndoiala. Aºadar, cãutaþi prin ascun-
ziºurile inimii ceea ce v-ar putea produce frica, alungaþi teama, ºi atunci
doar El singur vã va cãlãuzi).
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
25
54
4-
-6
68
8
(Î) Întrebare pusã de Reverendul W. [preot prezbiterian]: Care, unde
sau cum este punctul de contact imediat între propriul Dumnezeu ºi suflet,
contact de care sufletul este conºtient ºi sigur?
(R) Aºa cum fiii ºi fiicele lui Dumnezeu sunt fiinþe distincte,
individualitãþi cu multiplele lor atribute caracteristice sau persona-
litãþi, tot astfel trebuie sã fie ºi Creatorul, dispunând de atributele ºi
personalitatea Lui (chiar dacã acestea nu sunt atunci decât o umbrã
izvorâtã din Creator). ªi cu toate acestea, El ne umple viaþa, ºi aceas-
ta se manifestã în planul spiritual, pe tãrâmul sufletului sau în acest
sãlaº temporar, în care sufletul zãboveºte pentru o zi.
Atunci, pe mãsurã ce sufletul cautã ceea ce susþine corpul – aºa
cum hrana contribuie la creºterea ºi dezvoltarea corpului, tot astfel
sunt cuvintele adevãrului (care sunt viaþa, iubirea, Dumnezeu) pe care
le cautã ºi care produc creºterea, la fel cum digerarea alimentelor
fizice de cãtre trup produce creºterea. Este posibil ca aceastã creºtere
sã nu fie simþitã în conºtiinþa materialã, ci sã fie experimentatã de cãtre
conºtiinþa sufletului, prin care sufletul poate sã foloseascã atributele a
ceea ce constituie hranã pentru suflet, aºa cum corpul se foloseºte de
forþa muscularã sau alte atribute ale corpului fizic.
Unde se face contactul?
Atunci când Îl cãutaþi, ce se aseamãnã se adunã. Pentru cã voi
lucraþi cot la cot cu El atunci când îi daþi voie întregii Sale iubiri sã
intre în viaþa voastrã.
Hrãniþi-vã atunci cu fructele spiritului. Iubire, speranþã, bucurie,
milã, îndurare, iubire faþã de aproape ºi veþi putea vedea ºi creºterea ºi
contactul; iar în conºtiinþa sufletului veþi deveni conºtienþi de prezenþa
lui Dumnezeu în voi înºivã!
Le
L ec
ct
tu
ur
ra
a 2
25
57
7-
-1
12
23
3
(Î) Vã rog sã mã sfãtuiþi în ceea ce priveºte dezvoltarea ºi
întârzierea mea spiritualã din cursul anului 1933.
(R) Acest lucru poate fi cel mai bine fãcut în forul interior al fiinþei,
prin modalitãþi care au mai fost evidenþiate mai înainte; ºi anume:
atunci când intraþi în interiorul fiinþei ºi vã apropiaþi de acel Tron al
graþiei, compasiunii, iubirii, speranþei, existã oare în fiinþã ceva care sã
o împiedice sã ofere tot ceea ce este mai bun sau sã primeascã ceea ce
este mai bun de la acel Tron al graþiei?
Nu înseamnã atunci cã este necesar ca mai întâi sã fie date deoparte
aceste piedici? chiar dacã ele sunt foarte vechi? Atunci când tu îþi
aduci sacrificiul, aºteptând sã primeºti de la acel Tron al graþiei com-
pasiunea ºi speranþa pe care le cauþi, ai arãtat tu însuþi compasiune
altora? ai arãtat iubire? ai arãtat respect faþã de acþiunile ºi prieteniile
fiecãrui individ, fie el prieten ori duºman?
Deoarece Dumnezeu nu respectã individualitatea, ci mai degrabã:
cel care a fost în frunte, va fi pus în frunte, cel care s-a dovedit a fi
mãrunt, va deveni mãrunt în faþa Lui (în sine însuºi). Rezultatele apar
în activitatea conºtientã a sinelui, dupã cum fiinþa s-a dovedit a fi vred-
nicã sau nu.
Pentru cã þi s-a spus adesea, cautã sã te cunoºti pe tine însuþi ºi
lucrurile în care crezi; ºi cautã sã vezi cãtre cine te îndrepþi atunci când
ai nevoie de un ajutor, de un sfat sau de ghidare.
Pentru cã, acei câþiva ani petrecuþi aici în sfera aceasta pãmânteascã
sunt un nimic faþã de întreaga eternitate.
Nu fii nerãbdãtor cu cei care te împiedicã sã dobândeºti ceva din
plãcerile lumeºti; ci înþelege cã cel care cautã sã împlineascã ordinele
Forþelor Creatoare într-un mod constructiv, este rãsplãtit cu evoluþia
sufletului.
Deoarece sufletul cautã sã creascã; pentru cã în el se aflã adevãrul,
viaþa, lumina. Dumnezeu existã, ºi tot aºa existã ºi viaþa, lumina, ade-
vãrul, speranþa, iubirea. ªi cei care se pãstreazã în ele, cresc. Cei care
se menþin în umbra nopþii, sau în circumstanþe care dau naºtere acelor
roade întunecate, nu se dezvoltã.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
26
62
2-
-2
24
4
(Î) „Toate lucrurile cu adevãrat importante cresc încet”.
(R) Foarte adevãrat! Deoarece, aºa cum s-a spus de nenumãrate ori,
sufletul creºte în funcþie de lucrurile cu care s-a hrãnit. Aºadar, sufletul
omului este cel mai mare din întreaga creaþie, cãci el poate fi una cu Tatãl.
Încetul cu încetul, pas cu pas, azi puþin, mâine încã puþin – în felul acesta
se creºte, astfel încât fiinþa sã ajungã una cu El. Nu pierdeþi ceea ce v-a
dãruit El, cel mai mare dintre cei care au fãcut cunoscute adevãrurile spi-
rituale, pentru ca fiind una cu El, sã rãmâneþi totuºi o fiinþã distinctã! Sã fiþi
nu totul, ci egali cu totul – ºi ca urmare, una cu El. Nu, voi nu sunteþi strã-
ini – ci mai degrabã fii Celui Sfânt.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
26
63
3-
-4
4
Entitatea a fãcut parte dintre cei care s-au alãturat rebeliunii Ibex, reali-
zând acele asociaþii ºi legãturi care ulterior au dus la activitãþi îndelungate
îndreptate împotriva întoarcerii preotului sau împotriva acþiunilor regelui
din acea vreme. Entitatea a pierdut ºi a câºtigat în timpul acelei vieþi, pen-
tru cã odatã cu începerea acelor semnale clare din temple, cu schimbarea
preotului ºi a acelor activitãþi care au dus la adunarea celor ale cãror con-
cepþii puteau fi predate ºi altora, fiinþa s-a aflat printre primii, în calitate de
asistentã medicalã specializatã. ªi în aceastã încarnare fiinþa ºi-ar fi putut
alege o viaþã pusã în slujba celorlalþi, într-un mod care sã nu poatã fi depãºit
de prea mulþi. Pentru aceasta era nevoie de sacrificiu de sine; lucru pe care
entitatea nu l-a fãcut în alte încarnãri. Aceste lucruri pot fi dezvoltate de
cãtre entitate, astfel încât sã aducã dezvoltarea ºi evoluþia în aceastã viaþã.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
26
64
4-
-3
31
1
Pe atunci entitatea era foarte echilibratã în corp ºi minte, ºi era un
tovarãº de nãdejde sau un ajutor pentru cei care se aflau în vecinãtatea lui
– pânã când cineva cu numele Bainbridge ºi-a fãcut apariþia ºi l-a abãtut de
la scopurile sale morale ºi spirituale din acea viaþã; ºi atunci au apãrut
necazurile datoritã ranchiunei, datoritã faptului cã fiinþa nu a înþeles cã s-a
lãsat condusã, ci a dat mereu vina pe tovarãºul sãu pentru necazurile pe
care le-a suferit la nivel mental, la nivel fizic, în cadrul asocierilor ºi pen-
tru tot ceea ce i s-a întâmplat în viaþã.
Cu toate acestea, în ultima parte a vieþii – când au fost cântãrite toate
ideile care veneau din influenþa acelui tovarãº în viaþa lui, ºi judecate în
raport cu legile mentale, materiale ºi spirituale – entitatea s-a liniºtit ºi a

câºtigat mult în viaþã, dezvoltându-se foarte mult datoritã acelei experienþe.
În prezent, foarte multe din învãþãmintele acelei vieþi influenþeazã
mental, fizic ºi spiritual asupra fiinþei; aºa cum poate vedea chiar ea, anali-
zându-se pe sine însãºi.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
26
64
4-
-4
45
5
Atunci când se oferã ceea ce este de folos în acest moment, poate sã
aparã conºtiinþa existenþei minþii conºtiente, prin intermediul mesajelor
spirituale care sunt transmise, anume cã atunci când se aplicã lecþiile spi-
rituale asupra faptelor concrete, materiale, este nevoie ca mintea trupeascã
ºi mintea sufletului sã fie în acord.
Aºa cum s-a mai spus, au existat pentru aceastã entitate perioade de
dezvoltare mentalã ºi spiritualã; precum ºi perioade în care s-a acþionat
greºit din punct de vedere al dezvoltãrii corpului fizic; cu toate acestea, ele
ar trebui considerate ca fiind ceva necesar în experienþa sufletului pentru ca
el sã ajungã sã fie într-adevãr una. Deoarece conºtientizarea aduce mai
întâi atitudinile corecte ale minþii sufletului, ale minþii conºtiente ale
fiinþei, iar resentimentele din orice fazã a evoluþiei nu sunt altceva decât
bariere în dezvoltarea perfectã a întregului sau a sufletului. De asemenea,
este nevoie de blândeþe, de bunãtate, de un cuvânt bun chiar ºi atunci când
existã mânie ºi resentimente; cãci atunci când apar sentimentele ce iau
naºtere din orice experienþã care dã naºtere cuvintelor tãioase ºi resenti-
mentelor de tot felul, acestea creeazã condiþiile necesare pentru ca sufletul
sã devinã temãtor ºi sã tremure de fricã.
Este posibil sã existe o mai mare conºtienþã a forþelor fizice ale corpu-
lui, de aceea construiþi în mod constant dinspre interior, fãcând ca mintea
conºtientã, mintea sufletului, sã devinã din ce în ce mai mult una cu scopul
sau dorinþa sa, iar expresiile sale vor fi din ce în ce mai constructive, în
acord cu dezvoltarea creatoare a sinelui ºi cu ceea ce el oferã.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
26
64
4-
-4
45
5
(Î) Care sunt calitãþile mele înnãscute, care se aflã în stare latentã, ºi
cum aº putea sã le dezvolt ºi sã le folosesc în mod corect?
(R) Aceste lucruri i-au fost spuse fiinþei de multe ori. Aceste calitãþi
sunt capacitatea de a analiza lucrurile care au aceeaºi influenþã dãtãtoare de
nesupunere, de a-ºi analiza experienþele, de a mãsura. ªi mintea fizicã este
la fel cu mintea sufletului, ºi pe mãsurã ce fiinþa le permite celorlalþi sã

vadã, îºi dã ei însãºi voie sã vadã ºi sã înþeleagã cã fiecare fazã de evoluþie
o face din ce în ce mai conºtientã de baza spiritualã ºi o face sã ofere o
evaluare corectã a acþiunii mentalului ºi fizicului la nivelul corpului.
Este posibil ca forþa sufletului sau a spiritului, care pune totul în
miºcare, sã creascã prin alte metode, prin care sã exprime mai mult influ-
enþa divinã la un nivel sau altul? Toate aratã lucrarea Lui. Singur omul,
de la el putere ºi prin sine însuºi, poate da deoparte aceste lucruri,
alegând tendinþa de a se ridica în slãvi, putând atunci sã evalueze greºit
lucrurile din când în când. Dar dacã fiinþa va cãuta neobositã, lumina lui
Dumnezeu îi va purifica corpul ºi mintea, iar creºterea sufletului va fi
asiguratã.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
27
75
5-
-1
11
1
În lectura anterioarã am vãzut locul de origine din încarnarea actualã,
în acele perioade agitate de timp în care aveau loc raiduri sau invazii ale
popoarelor care îi miºcau din locul lor pe coloniºtii din acest nou þinut,
entitatea fãcând parte dintre localnici sau dintre primii nãscuþi ai celor
aºezaþi aici, ºi având numele de Zangrill. În aceastã viaþã fiinþa a avut
multe de câºtigat, în special în ceea ce priveºte capacitãþile practice de a
decora, coase, tricota sau toarce, ºi astfel de lucruri care þin de o pregãtire
oarecum rudimentarã a hainelor prezintã interes pentru aceastã fiinþã. În
aceastã viaþã fiinþa a câºtigat ºi în ceea ce priveºte influenþa religioasã.
Nu numai în aspectele pur imaginative, dar ºi în ceea ce priveºte apli-
carea practicã în relaþiile dintre oameni; ºi în aceastã direcþie, pentru
aceastã fiinþã nu conteazã ceea ce declarã cineva, ci pentru ea faptele
vorbesc despre influenþa pe care o deþine cineva. Prin urmare, discur-
surile frumoase nu înseamnã prea mult pentru aceastã fiinþã – deºi modul
de acþiune al celorlalþi influenþeazã foarte mult entitatea.
În încarnarea de dinaintea acesteia, gãsim aceastã fiinþã în Egipt, în
timpul acelei perioade [a lui Ra Ta], când cunoaºterea atinsese niveluri
înalte în ceea ce priveºte legãtura omului cu Creatorul sãu ºi legãtura
omului cu aproapele sãu. În acea primã ºcoalã în care se practica
vindecarea ºi prevenirea bolilor, entitatea a acþionat cu scopul de a-i
ajuta pe cei care conduceau în acea perioadã. Numele fiinþei era Ai-Si.
Entitatea a câºtigat mult din aceastã experienþã ºi a acordat multã
atenþie plinã de delicateþe celor care îºi reveneau dupã febrã, rãni exte-
rioare cãpãtate în bãtãlii, diferite situaþii care aveau de face cu
dezvoltarea omului interior. Entitatea a câºtigat prin aceastã expe-

rienþã, multe cunoºtinþe pe care le poate aplica ºi în prezent în aceeaºi
direcþie în care existã câmpul de dezvoltare. E bine ca fiinþa sã nu se
uneascã cu cineva de sex opus înainte de a fi trecut de douãzeci ºi opt
de ani, sau cel puþin trebuie sã se gândeascã la aceste relaþii – pentru
cã acele dezvoltãri în mintea fizicã, în corpul fizic, trebuie sã aducã în
aceastã viaþã ceea ce fiinþa poate obþine, cum ar fi o viaþã pusã în
slujba servirii celorlalþi, pentru ca fiinþa sã poatã câºtiga cât mai mult.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
27
75
5-
-3
33
3
De aceea în prezent fiinþa poate ca, atunci când se pune în armonie
cu muzica prin intermediul exerciþiilor, sã reuºeascã sã-ºi trezeascã din
interior acele capacitãþi latente, care sã creeze acea armonie cu sufle-
tul sau fiinþa interioarã care a fost construitã. Pentru cã atunci când
individul se armonizeazã cu ceea ce a fost obþinut la un moment dat,
este trezitã capacitatea de a cunoaºte chiar ceea ce s-a învãþat în acea
experienþã...
(Î) Puteþi sugera ceva care sã-i fie de folos fiinþei în cursul evoluþiei
sale fizice ºi spirituale?
(R) Dupã cum am spus mai înainte, atunci când fiinþa se întoarce
din ce în ce mai mult, prin intermediul muzicii, cãtre acea armonie a
sinelui (deoarece muzica induce atunci o stare de meditaþie, de rugã-
ciune pentru aceastã fiinþã), atunci devine din nou posibil ca aceste
capacitãþi sã conducã la activitãþile lui Ai-Si, aºa cum am menþionat
mai înainte.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 4
42
23
3-
-3
3
În ceea ce priveºte calitãþile din prezent, cãtre ce pot ele sã con-
ducã, ºi cum anume:
Aºa cum s-a putut vedea din alte experienþe, ori de câte ori au existat
acele activitãþi care au dus la exemplificarea aºa numitelor virtuþi din
acþiunile omului, ele au fost date pentru ca fiinþa sã se dezvolte mental,
spiritual, în relaþiile sale, prin propria activitate a sufletului sãu. Deoarece
numai ajutându-i pe ceilalþi poate sufletul sã avanseze prin el însuºi,
dezvoltându-se în direcþia împlinirii scopului pentru care a venit în
aceastã încarnare în planul fizic (ºi pe mãsurã ce fiinþa cautã sã cunoascã
scopul pentru care s-a încarnat în aceastã viaþã ºi în aceste condiþii):
pentru ca sã se poatã manifesta în fizic acele lucruri de la nivel mental ºi

sufletesc care au fost dobândite în urma precedentelor sejururi pe pãmânt.
Pentru cã numai prin manifestarea fizicã a acþiunilor care determinã o
legãturã mai strânsã a sufletului cu sursa sa originarã, poate sã aparã
conºtiinþa sinelui – în sine însuºi – care se aflã în acord cu Forþele
Creatoare (sau Dumnezeu) ce acþioneazã pe Pãmânt.
Prin urmare, în prezent existã aceastã capacitate de a influenþa
grupuri sau indivizi, conducându-i înspre o relaþie corespunzãtoare cu
condiþiile materiale, ce sunt strâns legate atât de dezvoltarea lor
mentalã ºi sufleteascã, cât ºi de lucrurile mult mai concrete ale vieþii.
Cu toate acestea, cea mai mare bucurie, cea mai mare dezvoltare poate
veni din manifestarea acelor virtuþi de care fiinþa a dat dovadã în plan
pãmântesc, arãtând toleranþã, într-o încarnare mai apropiatã de
aceasta, când a manifestat iubire ºi rãbdare, adevãr, viaþã ºi luminã;
deoarece viaþa ºi lumina sunt manifestãrile lui Dumnezeu pe Pãmânt.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 4
47
76
6-
-1
1
Analizând aspectele astrologice sau pe cele numerologice, suntem
oarecum puºi în încurcãturã – în ceea ce priveºte paralela fãcutã între harta
astrologicã ºi cea numerologicã. Totuºi, aceste forþe ºi influenþe au sau vor
avea multe de spus în ceea ce priveºte experienþele de viaþã ale fiinþei în
aceastã încarnare. Cu cât va înþelege entitatea mai multe, cu atât mai mult
va putea folosi informaþiile primite ca puncte de plecare în acþiunea
conºtientã de dezvoltare a fiinþei ºi sufletului.
Prin fiecare experienþã din planul fizic, sufletele trebuie sã dobândeascã
cunoaºterea acelor forþe, condiþii sau experienþe care ar putea exercita un
maxim de influenþã asupra fiinþei, asupra sufletului; ºi nu numai
cunoaºterea sau înþelegerea acestor influenþe, dar chiar înþelegerea faptului
cã aceste influenþe constituie de fapt indicii, indicatoare, circumstanþe.
Folosirea acestora poate permite sufletului sã evolueze mai mult.
Deoarece, în funcþie de ceea ce mintea fizicã ºi mintea-sufletului fac cu
înþelegerea sau cunoaºterea, aºa va fi ºi evoluþia sufletului. Pot fi fãcute
niºte comparaþii foarte frumoase cu experienþele avute de aceastã entitate
pe Pãmânt. Pentru cã, deºi fiinþa a fost un tovarãº sau un frate al lui
Solomon într-una din vieþi, ce a fãcut unul cu înþelegerea ºi cunoaºterea, ºi
ce a fãcut celãlalt, au dus la diferenþe foarte mari în poziþia pe care au
ocupat-o fiecare în acea viaþã, ºi în încarnãrile pe care le-au avut ulterior.
Din conjuncturile astrologice vedem aceste aspecte mai degrabã ca
niºte nevoi, decât ca niºte impulsuri, dar înclinaþiile ºi influenþele apar în

permanenþã în viaþa entitãþii; iar ceea ce poate sã facã fiinþa cu aceste nevoi,
rãmâne la latitudinea ei, ea putând alege ceea ce va duce la evoluþia sau
involuþia sufletului sãu.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 4
48
80
0-
-4
47
7
(Î) Îmi puteþi spune care este cea mi bunã modalitate de abordare prin
acest canal, pentru ca sã reuºesc sã înþeleg dintr-un punct de vedere
spiritual aceastã aparentã tragedie din viaþa mea, care a survenit prin
pierderea mamei mele?
(R) Domnul a dat, Domnul a luat. Lucrurile acestea par a fi doar niºte
zicale rãsuflate, dar atunci când studiem Scriptura ºi promisiunile cuprinse
în aceasta, vedem cã fiinþa îþi gãseºte rãspunsul doar în sine însãºi.
Înþelegeþi doar cã ceea ce doreºte El pentru fiecare individ – de fapt,
pentru toþi copiii sãi – ºi tot ceea ce se petrece în viaþa acestora, se petrece
pentru ca sã fie posibilã acea trezire necesarã unei mai bune înþelegeri.
Auto-învinovãþirea, condamnarea celorlalþi, din cauzã cã lipseºte asta
sau cealaltã, nu reuºesc decât sã creeze bariere care fac ca sinele sã nu mai
poatã sã întrezãreascã aceste realitãþi.
Citiþi ceea ce s-a spus în ultima povaþã datã lui Moise, în capitolul 30
din Deuteronom. Citiþi promisiunile fãcute în Psalmi – în psalmii 24, 23,
91, 1 ºi 50. Toate acestea vor arãta care anume este sursa puterii mentale
ºi spirituale, ºi – în cazul în care reuºim sã ne coordonãm planul mental ºi
cel fizic - de asemenea, sursa forþei corpului nostru. Pentru cã, aºa cum se
indicã în toate acestea, sursa acestor puteri se aflã aici.
Aºadar, dacã începem sã cãutãm alte mijloace – materiale – de a afla un
rãspuns, nu vom reuºi sã-l gãsim, deoarece acesta poate fi aflat doar în El.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 4
48
88
8-
-6
6
(Î) Sunt aceste idealuri ale fiinþei cele de care ea are nevoie pentru
dezvoltarea sa spiritualã?
(R) Aºa cum s-a spus mai înainte, ceea ce fiinþa aratã în mod constant,
- ca atitudine ºi voinþã pe care le menþine - aceea va fi construit în mod
gradat; pentru cã ajungem sã devenim aºa cum gândim – pentru cã „acolo
unde este comoara ta, acolo se aflã ºi inima ta”. Experienþele care apar în
conºtiinþa corporalã a entitãþii corespund idealului pe care îl are fiinþa ºi
standardului sãu moral, capacitãþilor sale mentale ºi spirituale. Se poate
vedea adesea cum se manifestã ceea ce s-a acumulat într-o fiinþã de-a lun-
gul timpului, sub formã de prejudecãþi înnãscute împotriva anumitor
lucruri sau condiþii – dar se vede mai puþin voinþa fiinþei ºi dorinþa sa de a
se abandona, nu oricãror forþe, ci doar lui Dumnezeu, pentru a putea deveni
un canal de manifestare a binecuvântãrilor divine ºi al Forþelor Creatoare!
Aceasta este atitudinea pe care trebuie sã o adopte fiinþa. Când mergi,
simte-i prezenþa! Vorbeºte cu El! Observã cum El se manifestã prin tot ceea
ce este viu; pentru cã El este viaþa, în toate manifestãrile sale pe Pãmânt!
ªi atunci vei dobândi acea pace, acea armonie, acea înþelegere care vine din
atitudinea plinã de smerenie în faþa numelui Sãu; smerenie a spiritului, a
minþii, a eului, pentru ca strãlucirea care þi-a aparþinut încã de la facerea
lumii, sã se poatã manifesta prin tine!
(Î) Oferiþi un sfat spiritual care sã ajute aceastã entitate pe parcursul
studiilor sale la colegiu.
(R) Respectã întocmai ceea ce þi s-a spus. Aflã care este idealul tãu.
Evalueazã-þi viaþa moralã, socialã, materialã ºi spiritualã în conformitate cu
acest standard. Nu pierde din vedere lucrurile în care crezi. Aflã care sunt
aceste convingeri ale tale ºi lasã-te ghidat de ele; pentru cã El a fãcut
Pãmântul ºi toate cele care se aflã pe suprafaþa acestuia. Întru El noi trãim
ºi ne miºcãm ºi existãm. Atunci când noi separãm elementele, componen-
tele ºi diferitele forþe din naturã, aceasta nu este doar o dovadã în plus a
indivizibilitãþii lui Dumnezeu! ci a faptului cã sursa forþei ºi puterii se aflã
numai în El, iar indivizii nu sunt altceva decât reflexia ideii lor despre
aceastã forþã care se poate manifesta în atât de multe feluri în lumea mate-
rialã! Nu-þi pierde speranþa în El!
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 5
51
17
7-
-1
1
Din poziþia lui Mercur vedem cã entitatea are preocupãri intelectuale
înalte, ºi de asemenea, în prezent, are capacitatea nu numai de a memora,
ci ºi de a analiza acele lucruri care þin de influenþele mentale sau de mediul
în care trãieºte fiinþa.
Jupiter, în aspectele sale mai ample ce guverneazã emoþiile umane, a
fãcut posibile aceste talente ale fiinþei de a scrie, dar ºi de a se manifesta,
atât de-a lungul acestei încarnãri, a cãlãtoriilor, schimbãrii mediului, cât ºi
în diferitele circumstanþe ale vieþii; de asemenea, fiinþa dispune de capaci-
tatea înnãscutã de aplica aceste talente de care dispune, în viaþa de zi cu zi,
pentru a se ajuta pe sine în planul material, ºi pe ceilalþi în plan mental ºi
fizic.
De asemenea, poziþia lui Neptun aduce medii în care existã apã,

iar asocierile cu indivizii care au avut cel mai mare impact în viaþa
fiinþei au fost cele care au implicat traversarea unor întinderi mari
de apã, sau cu cei care în încarnãrile lor ºi în relaþiile cu ceilalþi
oameni, au avut de-a face cu cei care au fost de curând sau sunt
încã implicaþi în activitãþi care au de-a face cu apa. De asemenea
existã interes pentru tot ceea ce înseamnã necunoscut, poveºti
pline de mister, precum ºi influenþe care orienteazã fiinþa cãtre
lucruri de naturã paranormalã, metafizicã. ªi, dacã fiinþa îºi
foloseºte capacitãþile despre care am vorbit, date de Jupiter,
Mercur ºi Neptun, în sensul de a-i ajuta pe ceilalþi în înþelegerea
sau folosirea acelor lucruri care þin de misterele vieþii – indiferent
cã este vorba de aspectele materiale, mentale sau chiar spirituale –
aceasta va crea acele canale de manifestare prin care fiinþa nu
numai cã va fi de mai mare folos celorlalþi, dar de asemenea,
ajutându-i pe ceilalþi, va dobândi acea satisfacþie care vine din
aplicarea influenþelor mentale ºi capacitãþilor sale într-un mod care
sã ducã la dezvoltarea sufletului. Pentru cã, este nevoie din partea
fiinþei de multã rãbdare în aceste direcþii ºi – aºa cum a spus un
învãþãtor din vechime – „Prin rãbdare vei cuceri sufletele”.
Aceasta nu înseamnã sã îi suporþi pe cei care în mod voit nu dau
ascultare, ci mai degrabã sã fii puternic, ferm ºi umil în prezenþa
forþelor mai înalte, ºi cu toate acestea, activ în a-þi îndeplini dato-
ria nu numai în sens spiritual, ci ºi mental ºi material. Deoarece
datoria ºi rãbdarea sunt strâns legate; pentru cã cel care se saturã
sã facã binele, sau care ºovãie, se teme ºi renunþã, nu este demn sã
primeascã cele care îi sunt destinate, ca sã fie un canal pentru a
manifesta în fizic acele lucruri pe care influenþele mai înalte – sau
chiar îngerii luminii – le-au pregãtit, conform ordinelor divine,
pentru cei care iubesc cãile Sale.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 5
53
37
7-
-1
1
Entitatea se afla pe atunci într-un loc numit Philadelphia, ºi se numea
Marjorie Akin; era printre cei care s-au bucurat, ºi care au fost mulþi în acea
perioadã. Pentru cã ea era atunci în floarea vieþii ºi s-a exprimat pe sine în
acelaºi fel ca ºi mulþi alþii, fãcând parte dintre cei care erau numiþi Fraþi sau
Quakeri. Împreunã cu ºi prin aceºti oameni, entitatea a oferit mult ajutor ºi
multã speranþã; ºi chiar ºi în zilele noastre se mai pot gãsi unele scrieri
printre oamenii din acea zonã, despre felul în care s-a aplicat libertatea,
despre bisericã ºi despre idealurile pe care le susþineau fraþii ºi pentru care
fiinþa ºi-a jertfit tinereþea.
În acea viaþã fiinþa a câºtigat prin participarea sa intensã, ºi a manifes-
tat acele calitãþi înnãscute, cum ar fi capacitatea de a vorbi ºi de a se expri-
ma bine pe sine în acele lucruri care þin de a aduce o influenþã plinã de aju-
tor sau speranþã în vieþile celorlalþi...
Existã anumite lucruri, aºa cum am indicat, la care aceastã entitate se
pricepe ºi care astfel aduc dezvoltarea sinelui; pregãtirea, scrierea, dictarea
sau prezentarea poveºtilor pentru copii, astfel încât ele sã poatã fi folosite
la învãþãturã, pentru ca ei sã dobândeascã o pregãtire ºi dezvoltare cores-
punzãtoare a vieþii lor spirituale. În acest domeniu de activitate fiinþa nu
numai cã îºi gãseºte mulþumirea, ci ºi dezvoltarea ca suflet; folosind în mod
practic cele învãþate din vieþile avute în Galileea, Iudeea, Capernaum;
precum ºi ceea ce a eliberat minþile oamenilor în diferite perioade de înlã-
turare a opresiunii ºi le-a dat libertatea gândirii, libertatea de a se exprima
ºi de a acþiona în spiritul iubirii faþã de Dumnezeu sau Forþele Creatoare.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 6
61
10
0-
-1
1
(Î) Vã rog sã mã sfãtuiþi ºi sã-mi oferiþi acea ghidare de care am nevoie
pentru a-mi proteja investiþiile din acest moment, ºi sã mã avertizaþi
pentru a preveni posibile erori pe care le-aº putea face în viitor.
(R) Vom oferi din nou acele lucruri de bazã care pot fi date ca avertis-
ment, care spune ce anume va avea succes ºi ce anume va da greº.
Domnul întotdeauna dãruieºte belºugul. Pentru cã, atunci când
scopurile vieþii ºi dorinþele inimii, ºi mintea, sufletul ºi trupul sunt puse în
acord, „toate acestea vi se vor da vouã în plus”. Ce anume a spus altfel
Abraham? Cã Domnul Dumnezeul tãu este Unul singur? Nu, cãci Domnul
Dumnezeul tãu este una cu tine! Atunci când mintea ta, sufletul tãu ºi
corpul tãu au acelaºi scop, aceeaºi dorinþã, acelaºi þel, El te va conduce pe
cãile pe care El însuºi le va deschide pentru tine – fãcându-te una cu cerul,
turnând în tine cunoaºterea care va aduce dezvoltarea sufletului tãu. Nu te
încrede în lucrurile pãmânteºti, ci în promisiunile sigure, cãci El dãruieºte
cele de trebuinþã în fiecare zi; iar referitor la întrebarea dacã ar fi mai bine
sã vinzi sau sã investeºti, dacã sã vinzi sau sã cumperi din ce în ce mai
mult, aceasta îþi va fi arãtat – pentru cã tu eºti o fiinþã sensibilã! Aceste
semnale le-ai primit ca fiind mai degrabã intuiþii, dar „ceea ce veþi face
celor mai mici dintre voi, mie îmi veþi face”. Iar El îþi va arãta calea.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 6
61
19
9-
-5
5
Influenþele lui Mercur, cuplate cu cele ale lui Jupiter ºi Uranus, dau
aceste capacitãþi mentale înalte sau eficienþa mentalã. De acea atunci când
fiinþa se ambaleazã uneori, aproape imediat este ca ºi cum un eu mai
profund ar spune: „hai sã judecãm împreunã”. Nu înseamnã cã fiinþa nu ar
avea toane, sau cã nu ar exista astfel de ieºiri, dar totuºi în urma evoluþiei
sufletului prin numeroasele încarnãri, fiinþa a dobândit una din cele ºapte
virtuþi, care se spune cã stã pe acelaºi loc, sau chiar în fruntea celorlalte –
îngãduinþa ºi rãbdarea! Nu cã nu ar exista ºi alte sentimente mai tumul-
toase, care, de altfel, se ºi manifestã liber; dar acestea, în urma celorlalte
sejururi pe Pãmânt, ajung sã devinã mai degrabã emoþii. Dar atunci când
sinele cel mai profund sau adevãratul nivel de evoluþie al entitãþii, ajunge
sã se manifeste, atunci, aºa cum au spus mulþi dintre bãtrâni, se poate conta
pe toleranþa ºi rãbdarea fiinþei pentru ca ea sã se manifeste plinã de justeþe
în acest corp fizic...
Înaintea acestei încarnãri, vedem cã entitatea nu a trãit în locul unde
s-a nãscut în aceastã viaþã, ci în locul în care trãieºte acum. Pentru cã se va
vedea adesea cã modul de manifestare ºi activitãþile din aceastã viaþã sunt
cele desfãºurate de la o existenþã la alta, în vederea evoluþiei fiinþei ºi
pentru o manifestare mai amplã a calitãþilor înnãscute pe care le exprimã în
acest plan fizic.
Aºadar, în acea încarnare vedem cã fiinþa se afla în locul care se cheamã
acum Dearborn sau Fort Dearborn ºi în þinutul din jurul acestuia; în timpul
acelor adunãri ale oamenilor care locuiau în ceea ce se numea atunci
Lorraine, ºi care erau francezi sau imigranþi – dar având aceeaºi credinþã ca
ºi acum.
În acea perioadã activitãþile fiinþei erau legate de schimburile comer-
ciale cu bãºtinaºii din þinuturile de nord ºi vest; ºi obiectul acestor
schimburi nu era doar pieile ºi blãnurile animalelor, ci ºi roadele de pe
pãmânturile folosite de acei oameni care trãiau în jurul lacurilor sau în jurul
forturilor stabilite în apropierea oraºului numit acum Cleveland. Printre
aceºtia ºi-a desfãºurat entitatea activitatea, în anii sãi cei mai activi,
obþinând o dezvoltare, o creºtere, fãcând cunoscut numele Samuel
Goldestenblenut.
În acea viaþã, fiinþa a avut de câºtigat; pentru cã schimburile cu
bãºtinaºii erau fãcute pentru stabilirea unor relaþii mai bune cu ei, chiar ºi
atunci când au existat acele tulburãri între englezi ºi francezi, în perioada
când entitatea îºi desfãºura cel mai intens activitãþile comerciale.
Totuºi, unii au judecat greºit principiile ºi acþiunile acestei entitãþi,

ºi acest lucru i-a adus o perioadã de neplãceri. Cu toate acestea,
atunci când s-au reluat activitãþile care au dus la un progres mai mare
ºi când au început sã avanseze cei care au fãcut ca acest teritoriu sã
creascã în populaþie ºi comerþ, fiinþa a ajuns sã fie o persoanã cu influ-
enþã. ªi astfel, a dobândit mai multe ajutând la stabilirea bunelor relaþii
dintre bãºtinaºi ºi cei care au pãtruns tot mai mult în teritoriu în acea
perioadã.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 6
64
40
0-
-1
1
Chiar dacã în aceastã viaþã entitatea poate atinge vârsta de nouãzeci de
ani, aceºtia nu reprezintã decât o clipã în faþa eternitãþii. Ce bine ar fi dacã
fiinþa ar cumpãni adesea lucrurile din viaþa sa, pentru a le înþelege! ºi
pentru a-ºi da seama cã existã cineva cãruia îi pasã; pentru cã El, Domnul
luminii, calea, adevãrul, luceafãrul strãlucitor de dimineaþã, crinul din vale,
trandafirul din Sharon, El aºteaptã – ºi le-a dat sarcini precise îngerilor sãi
în ceea ce te priveºte, pentru ca tu sã mergi în luminã. Ai rãbdare; pentru
cã fiind rãbdãtor, aºteptându-l pe Dumnezeu, fiind blând ºi bun, vei deveni
conºtient de prezenþa Lui pe acest Pãmânt. Nu fi înfumurat, ci bucurã-te
înfãptuind slujba care va face din tine – prin tentaþii ºi încercãri – cel care
va fi luceafãrul strãlucitor al dimineþii, o speranþã pentru semenii tãi, un
reazem pentru cei care ºovãie ºi cad, un refugiu pentru cei tulburaþi în
mintea ºi trupul lor.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 6
69
94
4-
-2
2
Aici vedem nu numai influenþa conjuncturilor astrologice, ci ºi a
mediului fizic în care s-a aflat entitatea, în condiþiile date de mediile
precedente în care fiinþa s-a încarnat în alte vieþi; mai vedem ºi influ-
enþa activitãþilor desfãºurate în alte încarnãri, care au dat naºtere
acelor semne prevestitoare, care adesea sunt numite superstiþii ale
oamenilor de pretutindeni. De aceea, considerãm cã urmãtoarele
lucruri ar trebui purtate aproape de corp, nu ca talismane, deºi mulþi ar
putea sã le numeascã în felul acesta; dar pentru cã ele provin din acele
activitãþi ºi încarnãri ale fiinþei care vor aduce schimbãri în vibraþia
fiinþei, de aici aducând mai multã armonie în experienþa din aceastã
viaþã a entitãþii; aceste obiecte sunt: pietrele foarte roºii; cum ar fi
coralul, mai ales specia culeasã de la mare adâncime din mare; atunci
când acesta este purtat la gât sau în jurul taliei - sau pe braþ - este bine
sã fie pus direct pe piele, pentru cã va aduce liniºte corpului. Este bine
ca veºmintele care vin în contact direct cu pielea sã fie întotdeauna
albastre, zi ºi noapte, - ºi mai ales la culcare, pentru cã vor avea influ-
enþe liniºtitoare, prin vibraþiile pe care le emanã. Iar în ceea ce priveºte
numerele, este bine ca întotdeauna sã fie alese numerele trei, ºase ºi
nouã, în toate activitãþile, fie ele materiale, sociale, sau de orice fel ar
fi ele; pentru cã aceste numere poartã cu ele vibraþii foarte apropiate de
forþele emoþiilor umane. Iar fiinþa va descoperi cã aceste stãri zgomo-
toase ºi tumultoase se vor putea transforma în capacitatea de a emana
armonie. Iar dacã mintea fizicã ºi mintea sufletului vor avea
înþelegerea necesarã, atunci ele vor dãrui tot ce vor avea. Pentru cã cei
care au viaþã, iubire, speranþã, credinþã, iubire de aproape, bunãtate,
blândeþe, milã, trebuie sã arate aceste lucruri tuturor celor pe care îi
întâlnesc. Îndrãzniþi sã vorbiþi cu blândeþe, chiar ºi atunci când sunteþi
supãrat. Îndrãzniþi sã vorbiþi cu blândeþe chiar ºi atunci când sunteþi
ocãrât de cei de la care, în sens fizic, aveþi tot dreptul sã aºteptaþi sau
chiar sã cereþi onoare ºi speranþã ºi credinþã. Chiar dacã ei vi se
împotrivesc, atunci când veþi avea asupra voastrã lucrurile menþionate
mai sus, vã veþi descurca foarte bine; aceste obiecte nu vor fi atunci
talismane aducãtoare de noroc, ci vor contribui la propria dezvoltare.
Pentru cã sufletul v-a fost încercat prin foc de-a lungul numeroaselor
încarnãri pe Pãmânt. Cu toate acestea, existã anumite lucruri care aduc
armonie în relaþiile care existã între diferitele planuri; cum ar fi
agitaþia Mamei-Pãmânt care dã la ivealã acele mici creaturi care la
începuturi au dus la crearea multora din lucrurile care constituie baza
materialitãþii. De aceea coralul de un roºu profund, pus pe piele, va
aduce pacea în acele tulburãri din interiorul fiinþei; la fel cum pig-
menþii albaºtri îi vor aduce fiinþei aerul, parfumul iubirii, compasiunii,
adevãrului ºi dreptãþii care se aflã în fiinþã.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 6
69
96
6-
-3
3
(Î) Întrucât sunt convins de faptul cã menirea mea în aceastã viaþã este
sã scriu ºi scrisul meu sã ofere inspiraþie, doresc sã ºtiu ce cale ar trebui
sã apuc în viaþã, pentru a dobândi mai multã experienþã, care sã-mi ofere
o înþelegere mai profundã a nevoilor semenilor mei.
(R) Aºa cum se vede în ceea ce s-a mai spus înainte, puterea vine atunci
când se manifestã liber eul interior, sufletul, renunþând din ce în ce mai
mult la dorinþele proprii, lãsând ca voinþa Lui sã fie cea care conduce. Aºa
cum El s-a dãruit pe Sine însuºi, tot astfel ºi-a dãruit puterea, însuºirile ºi
experienþa Sa, pentru cã El este, a fost ºi va fi întotdeauna expresia
concretã a iubirii în minþile ºi inimile oamenilor.
Apoi, lãrgeºte-þi câmpul de activitate. Nu te teme sã citeºti ceea ce
este scris în coloanele ziarelor; cum ar fi Christian Herald sau
Christian Advocate sau Sunday School Times. Deoarece, cu cât sunt
mai mulþi cei care se roagã ºi aduc mulþumiri pentru speranþa pe care
le-o trezeºti în suflete, cu atât mai mare va fi experienþa trãitã ºi
capacitatea de expresie. Pentru cã legea este aºa cum a dat-o El; cine-
va poate sã strige ºi sã plângã mult ºi bine pentru el însuºi, ºi totuºi sã
nu fie niciodatã auzit, dar acolo unde se adunã doi sau trei în numele
Sãu, acolo este ºi El cu ei. Aºadar, puterea pe care o dãruieºti, aceea
va fi primitã. Sã nu crezi cã dacã intri în cãmãruþa ta, nu te poþi
întâlni acolo cu Mântuitorul tãu, dar – aºa cum s-a spus – atunci când
plângi de unul singur pentru tine, tu închizi poarta ºi stai precum o
umbrã dinaintea altarului zeitãþii din tine.
Aºadar, dãruieºte prin tot soiul de activitãþi, prin orice mijloc pe care îl
pot descoperi cei care cautã, cei care rãtãcesc, cei care au slãbiciuni ale
trupului, ale minþi, care ºovãie în modul lor de manifestare, care sunt orbi
la frumuseþile din propria lor curte, din propria lor inimã, din propria lor
minte. Pe aceºtia tu poþi sã îi trezeºti prin tot cea ce faci. ªi fãcând aceas-
ta, mare va fi viziunea ta – iar El te va cãlãuzi, pentru cã El a dat sarcini
clare îngerilor sãi în ceea ce îi priveºte pe cei care cautã sã fie un canal de
manifestare a binecuvântãrilor, pentru semenii lor; care îºi curãþã inimile ºi
corpurile de orice motiv egoist, dându-i în schimb, acest loc doar lui
Hristos – cel crucificat, cel glorios.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 7
75
52
2-
-1
1
Pentru cã entitatea nu ºi-a dobândit aceste virtuþi – rãbdarea ºi toleranþa
– doar din încarnãrile pe Pãmânt, ci ºi din influenþele existente în mediul
din jurul Pãmântului. Dacã acestea sunt menþinute prin aceeaºi atitudine pe
care a avut-o fiinþa pânã acum, când a acþionat în tot cea ce a dobândit
respectând Forþele Creatoare din planul material ºi mental, ele vor aduce
fericirea ºi bucuria chiar în aceste activitãþi, care vor izola ºi vor îndepãrta
toatã tristeþea ºi regretele din viaþa fiinþei. Pentru cã, aºa cum s-a spus, cel
care îºi iubeºte aproapele, poate într-adevãr, cu rãbdare, sã ajungã sã îºi
cunoascã sufletul ºi activitatea acestuia, chiar din lucrurile materiale.
Pentru ca fiinþa care a fost creatã chiar la începuturi sã ajungã sã cunoascã,

aºa cum a lãsat chiar El.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 7
79
92
2-
-2
2
[Având ca fond o lecturã asupra dezvoltãrii paranormale]
(Î) Vã rog sã sugeraþi tipul de experimente care pot fi realizate cu cel
mai mare succes de cãtre acest grup.
(R) Ei bine, ar trebui sã luaþi fiecare individ în parte – pentru a
putea spune care poate fi cel mai plin de succes! Pentru cã existã
anumite grade, anumite diferenþe. În acest grup existã, aºa cum s-a mai
precizat, curiozitate, înþelepciune, nebunie, precum ºi acele lucruri
care creeazã adevãrata dezvoltare spiritualã. Prin urmare fiecare dintre
acestea implicã în primul rând autoanalizã! Ce anume îl îndeamnã pe
fiecare dintre participanþi sã caute, sã ia parte sau sã doreascã sã se
alãture în asemenea experimente? Cât de departe se poate merge, la ce
se poate ajunge – nu existã limitã! Existã vreun capãt al infinitului?
Cãci atunci acesta este acordul care se realizeazã – la Infinit!
Fiecare va descoperi o schimbare, în conformitate cu acþiunile ºi
capacitãþile fiecãruia de a deveni din ce în ce mai puþin controlat de
personalitate, ºi din ce în ce mai izolat de conºtiinþa materialã – sau
acea parte a minþii care þine de material, care presupune existenþa ºi
creºte prin cele cinci simþuri. Cu cât cineva devine mai impulsionat de
ceea ce este intuitiv, sau cu cât se bazeazã mai mult pe forþa interioarã
a sufletului, cu atât mai mari, cu bãtaie mai lungã, mai profunde, mai
ample ºi mai constructive vor fi rezultatele.
Aºadar, apelaþi la aceste experimente, care nu sunt numai folositoare,
dar care dau ºi speranþe celorlalþi, ºi care orienteazã cãtre activitatea
fructelor spiritului.
Grãbiþi-vã încet.
Puneþi-vã în slujba Domnului; nu faceþi din asta un spectacol, o
activitate prin care sã vã proslãviþi ºi preamãriþi pe voi înºivã, ci
mai degrabã cãutaþi a face ceea ce este de folos, mai ales pentru
ceilalþi.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 8
85
58
8-
-1
1
Vedem cã în viaþa de dinaintea acesteia fiinþa s-a încarnat în acele
perioade de început ale þãrii în care se aflã acum, în acele zone (ºi în
jurul lor) care erau numite „frãþia”, sau în ceea ce este cunoscut acum
sub numele de „oraºul iubirii frãþeºti” sau Philadelphia.
Vedem cã acolo ea fãcea parte din primele fiinþe care au venit pe
acel pãmânt; ea avea atunci numele de Edith Connell ºi era foarte
modestã, foarte sfioasã, dobândind multe prin acele experienþe care au
fost lecþii despre rãbdare. Deºi în prima parte a tinereþii sale ca femeie
fiinþa s-a rãzvrãtit adesea, ea a ajutat la ceea ce ulterior va deveni în
aceastã þarã, în aceastã lume nouã, scrisul, gravura, confecþionarea
semnelor de carte, tipãrirea cãrþilor. Activitãþile fiinþei erau în legãturã
cu tipãrirea, aºa cum era aceasta în acea vreme. Fiind de asemenea
supusã de relaþiile cu sexul opus, fiinþa s-a orientat cãtre meºteºugurile
zilei; ºi în acele activitãþi ºi-a gãsit o ocupaþie, care a dus ulterior la
acele asocieri în care se poate spune cã fiinþa a avut într-adevãr o expe-
rienþã demnã de un suflet mãreþ. Cãci, chiar dacã au apãrut tulburãri ºi
conflicte în viaþa celor din preajma ei, blândeþea i-a oferit fiinþei o
mulþumire ºi o armonie care nu au fost înþelese de mulþi.
Acestea au dus la prieteniile pe care le are aceastã fiinþã în prezent,
în care fiinþa alege ea însãºi, în loc sã fie aleasã de alþii.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 9
90
00
0-
-1
16
6
(Î) Explicaþi diferitele planuri ale eternitãþii, în ordinea dezvoltãrii
lor, sau mai degrabã explicaþi-ne etapele prin care sufletul trebuie sã
treacã pentru a urca înapoi în braþele Domnului cel preaiubit.
(R) Acestea, vedem, trebuie sã fie manifestate doar ca mintea finitã
în carne. La fel ca ºi în cazul forþelor spirituale, dezvoltarea apare în
urma multor schimbãri, care au loc în evoluþia omului.
Dezvoltarea în tãrâmul eternitãþii, este caracterizatã de faptul cã o
forþã finitã, cum este creaþia manifestatã, poate deveni una cu
Creatorul, aºa cum o unitate, atom sau vibraþie, devine una cu forþele
universale. Atunci când fiecare entitate spiritualã ºi fiecare entitate
pãmânteascã care este contrapartea entitãþii spirituale sunt separate,
aºa cum fiecare era la început, având la dispoziþie o mulþime de trans-
formãri posibile în forþele materiale, atunci apare dezvoltarea, prin
faptul cã ele pot deveni una cu Creatorul, la fel precum este, de
exemplu, dezvoltarea omului prin intermediul corpului din carne, care
este creat cu totul desãvârºit ºi care, cu toate cã are trup, totuºi este
fãrã patã sau cusur, niciodatã condamnând, niciodatã gãsind vinã,
niciodatã aducând acuzaþii împotriva cuiva, fãcând ca voia sa sã fie
una cu a Tatãlui, aºa cum era la început. Pentru cã, fãrã sã fi trecut prin
absolut toate stadiile de dezvoltare, nu va avea vibraþia corectã pentru
a deveni una cu Creatorul, începând cu prima vibraþie, asemãnãtoare
celei a spiritului însufleþind trupul, ºi astfel manifestându-se în lumea
materialã (planul fizic, pãmântesc).
Apoi urmeazã multe stadii de dezvoltare, prin întreg ansamblul sau
marele sistem al forþelor universale, ºi fiecare stadiu de dezvoltare este
manifestat prin carne, aceasta fiind partea prin care se testeazã vibraþia
universalã. Aºadar, în acest mod ºi pentru acest scop, totul este mani-
festat în corp fizic ºi se dezvoltã, de-a lungul eonilor de timp, spaþiu,
numit eternitate.
(Î) Oferiþi acum acestei persoane [900], acea informaþie care îl va con-
duce, atunci când se aflã în comuniune cu Dumnezeu, sau când are viziuni
în timpul somnului, cãtre cunoaºterea motivului pentru care sufletul a fost
predestinat sã treacã prin toate aceste experienþe, care au scopul de a-l
face sã-ºi dezvolte propria dorinþã de perfecþionare, ºi apoi de a se
întoarce la Dumnezeu, atunci când Dumnezeu a creat sufletele perfecte.
Oare lucrurile au fost aranjate astfel pentru ca spiritul sã fie forþat sã
aleagã cu propria sa voinþã calea cea dreaptã cãtre Dumnezeu, în ciuda
oricãror circumstanþe ºi condiþii? Sau pentru ca sã se poatã vedea dacã
ceea ce a fost creat perfect cândva, va redeveni perfect? Explicaþi ºi
ilustraþi.
(R) Aceste lucruri au fost astfel hotãrâte ºi s-au manifestat chiar ºi în
viaþa umilului Nazarinean. Aºa cum a fost dat, omul a fost fãcut ceva mai
prejos de îngeri, dar a fost înzestrat cu acea putere de a deveni una cu
Dumnezeu, în timp ce îngerii rãmân îngeri.
Apoi, în viaþa lui Isus vedem cum a fost manifestatã unicitatea, prin
capacitatea de a învinge toate tentaþiile ºi dorinþele cãrnii, prin
supunerea voinþei proprii în faþa voinþei Tatãlui Ceresc. Pentru cã am
vãzut cã El a dat adesea urmãtoarea poruncã celor din jurul Lui: „Cei
care m-au vãzut pe Mine, L-au vãzut pe Tatãl”, iar ca om, El, Fiul
Omului, a devenit una cu Tatãl. Tot astfel ºi omul, urmând aceeaºi
cale, poate atinge perfecþiunea, poate ajunge chiar mai presus de
îngeri, deºi Îl însoþeºte pe Dumnezeu.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 9
90
03
3-
-2
23
3
Sã ne întoarcem pentru o clipã cãtre ceea ce se numeºte Înregistrare
Akashicã, sau ceea ce se spune cã este destinul sufletului, înainte ca
acesta sã intre în plan material. Cãci, amintiþi-vã, apa care se miºcã -

sau materia care se deplaseazã – devine forþa motrice pe care o
cunoaºtem ca fiind influenþa evolutivã din lumea materialã. O entitate
sau un suflet este o parte a Cauzei Primordiale, sau Dumnezeu, sau
Energia Creatoare, indiferent de numele care se dau acelei miºcãri care
aduce materia la viaþã. Rezultã deci, cã sufletele, în diferitele lor vieþi
– fie cele din planul fizic, pãmântesc, fie în diferitele sfere de mani-
festare din jurul Pãmântului (numite sejururi astrale sau influenþe, în
care au existat fructele spiritului sub formã de forþe motrice care
creeazã legãtura) – sunt din nou ºi din nou atrase laolaltã de legea
naturalã a forþelor de atracþie, cu scopul de a orienta activitatea cãtre
ce? Cãtre dezvoltarea sufletului cu acel unic scop, acea cauzã unicã –
sã se alãture Cauzei Primordiale!
ªi atunci când entitatea îi contacteazã în planul fizic pe cei care sunt
asemenea ei, având aceeaºi condiþie, aceasta duce la dezvoltarea fiecãruia
din cei care participã la aceastã asociere, mergând cãtre Cauza Primordialã.
În ceea ce priveºte copiii, vedem cã aceºtia s-au ghidat unul pe celãlalt
ºi pe sine, pe parcursul acestor activitãþi.
(Î) Deci fiinþa înþelege corect cã a mai fost cândva împreunã cu copiii
sãi de acum?
(R) Nu pentru propriul lor suflet ºi dezvoltare spiritualã. Material
vorbind, da; ei au venit cãtre aceastã fiinþã în acele activitãþi care au dat
naºtere materialitãþii. Dar dezvoltarea sufletului lor are loc în aceastã viaþã,
înþelegeþi?
Aºadar, folosiþi aceastã ocazie ca, prin intermediul Forþelor Creatoare,
ca ºi din influenþele astrologice, sufletul sã poatã evolua dincolo de planul
material care influenþeazã fiinþa în prezent, plãtind pentru faptele care au
dus la aceastã conºtientizare; cãci forþa spiritualã (sau Dumnezeu) este cea
care influenþeazã sufletul în mod constructiv – iar ceea ce duce la separarea
acestuia, slãbeºte sufletul ºi îl seacã de putere.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 9
90
09
9-
-1
1
Nu te gândi niciodatã cã ai ratat toate ocaziile; întotdeauna existã în
faþa ta posibilitatea de a alege, ºi s-a spus cã: „Astãzi este ziua potrivitã
pentru Dumnezeu!” Niciodatã nu este prea târziu sã începi, chiar în aceastã
viaþã; deoarece viaþa ca experienþã este un permanent efort, care se
continuã de la o încarnare la alta, de a face ºi de a începe acele asocieri care
sã conducã la acel drum prin care omul sã se poatã justifica în faþa Tronului
Graþiei, chiar în lumea fizicã: „Ceea ce vei face pentru cel din urmã dintre
aceºtia, pentru Mine vei face.”
Aºadar, atunci când existã acea activitate, care face ca tot mai multe
lucruri sã fie cunoscute în minþile, inimile ºi vieþile tuturor celor care au
fost chemaþi cu un scop în aceastã manifestare fizicã, apare ºi creºte din ce
în ce mai mult posibilitatea ºi capacitatea de a evolua.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 9
93
34
4-
-6
6
(Î) Dacã mã ocup de vânzarea în stand, câºtigul va fi material sau
spiritual?
(R) Nici un câºtig material care nu este ºi mental ºi spiritual, nu poate
fi cu adevãrat un câºtig. El poate deveni un câºtig numai dacã mai întâi se
stabileºte standardul spiritual ºi mental, ºi apoi scopul material al acelei
activitãþi.
Pentru cã s-a spus limpede: sãmânþa pe care o semeni, trebuie sã
rodeascã; ºi ceea ce semeni, aceea vei culege. Dar îndeplineºte lucrurile cu
modestie, cu credinþã, cu hotãrârea de a face binele de dragul binelui, în
plan mental ºi spiritual; iar câºtigul material va fi direct proporþional cu
credinþa ºi munca depuse.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 9
95
51
1-
-4
4
În acea viaþã entitatea a avut de câºtigat de pe urma acelor perioade în
care activitãþile sale urmãreau sã-i determine pe oameni, mai ales pe cei
tineri, sã se pregãteascã – atât fizic, precum ºi ca educaþie mentalã – sã de-
vinã oameni de conducere.
Astfel, vedem cã entitatea a acþionat nu atât în asistenþã socialã, nici ca
profesor de ºcoalã, ci mai degrabã ca cineva care a servit de însoþitor, în
slujba nevoilor oamenilor din comunitatea respectivã.
Drept urmare, în actuala încarnare, vedem cã existã capacitatea atât de
a întemeia un aºezãmânt, - cât ºi de a instrui pe ceilalþi – pentru dezvoltarea
fizicã, prin relaxare, ca ºi pentru dezvoltarea echilibrului, manierelor ºi
vorbirii; iar aceste activitãþi sunt în aceastã viaþã un fel de refulare pentru
entitate.
Întotdeauna menþineþi cu fermitate ceea ce este creator, constructiv ºi de
naturã spiritualã.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 9
95
54
4-
-4
4
Studiaþi atât defectele, greºelile, slãbiciunile, cât ºi virtuþile ºi pãrþile bune.
Deoarece în viaþa fiecãrei fiinþe existã atât de mult bine, încât cei care
gãsesc greºelile ºi le scot în evidenþã ca pe un simbol, fac ca acestea sã
devinã pietre de încercare pentru ei.
Aceasta nu înseamnã cã se impune ca cineva sã ducã doar o viaþã
pasivã, ci mai degrabã o viaþã pozitivã – în realizarea sinelui! Cãci nu
conteazã ceea ce ºtie cineva, ci mai degrabã, ceea ce face cu ceea ce ºtie!
Cãci totul merge pas cu pas, precept dupã precept. Pentru cã creºteþi în
cunoaºtere ºi graþie ºi înþelegere pe mãsurã ce aplicaþi aceste lucruri în viaþa
voastrã, fãcând ca drumul vostru sã fie drept, menþinându-vã pe calea care
aduce creºterea.
Le
L ec
ct
tu
ur
ra
a 1
11
10
00
0-
-3
31
1
Referitor la asocierea fiinþei cu diferiþi indivizi sau grupuri de indi-
vizi, - atunci când luãm în considerare aceste etape din dezvoltarea
cuiva, este bine sã se înþeleagã aºa cum trebuie legile referitoare la
timp, spaþiu ºi modul în care indivizii sunt atraºi în mod natural cãtre
activitãþi de grup. ªi indiferent de planul de manifestare, fie el
material sau nu, se pot întâlni aceste etape de viaþã în care a existat o
activitate a fiinþei, fie sub formã de acþiune individualã, fie ca fazã a
activitãþilor grupului.
Deºi problemele care apar nu sunt întotdeauna la fel pentru toate
fiinþele, ele sunt rezolvate în funcþie de variatele lor posibilitãþi,
conform nevoilor sau influenþelor care impulsioneazã fiinþa în acea
viaþã.
În continuare vom oferi fiinþei o ilustrare a acestor asocieri –
precum ºi a legilor universale care aduc laolaltã legãturile relativ
asemãnãtoare, în diferite circumstanþe.
Ceea ce fiinþa seamãnã, aceea culege. În raport cu ce? Cu ceea ce
fiinþa ºi-a ales ca ideal în acea viaþã ºi cu legãtura care existã între o
asemenea cunoaºtere sau un asemenea ideal ºi Cauza Primordialã – sau
Dumnezeu; în funcþie de cât de sincer sau cât de bine se strãduieºte
cineva sã îºi pãstreze acele idealuri.
Fiecare entitate trebuie sã dea socotealã de propriile sale alegeri, ca
ºi pentru cei pe care ea, ca fiinþã, i-a convins sau îndrumat cãtre
anumite direcþii.
Deoarece este adevãrat – fizic, mental, ºi spiritual – cã dacã orbul

conduce pe alt orb, vor cãdea amândoi în ºanþ.
Din întâlnirile cu anumiþi indivizi sau grupuri, pe care entitatea le-a
avut datoritã contactelor sau legãturilor din aceastã viaþã, au apãrut
anumite nevoi emoþionale, mentale ºi spirituale, în urma încarnãrilor
pe Pãmânt; iar acestea au fãcut parte din experienþa fiinþei, datoritã
asocierii cu diferite alte fiinþe; indiferent cã aceste asocieri erau pur
materiale, mentale sau spirituale.
Doar spiritul singur ne menþine în viaþã. Materialul, ceea ce este
pãmântesc, trece odatã cu pãmântul, lãsându-ºi totuºi urma asupra
entitãþii individuale, mai degrabã decât asupra unui grup; cu toate
acestea, indivizii se grupeazã ca ºi tovarãºi din nou, datoritã unei
nevoi complexe, naturale de a fi împreunã, sau datoritã unei nevoi
universale.
De aici rezultã necesitatea de a alege un ideal spiritual, în legãturã
cu Forþele Creatoare – Cauza Primordialã sau Dumnezeu.
Apoi, în lumina acestuia, fiinþa poate studia, înþelege ºi cuprinde,
pe mãsurã ce întâlneºte sau se asociazã cu diverºi indivizi.
De exemplu, asocierea cu actualul tovarãº de viaþã. Nu gândiþi la
fel unul cu celãlalt, dar fiecare îl completeazã pe celãlalt în ceea ce
priveºte aspiraþiile ºi dorinþele materiale, mentale ºi spirituale; nu sun-
teþi pe deplin asemãnãtori, ci complementari.
Ca urmare, din punct de vedere material, asocierea devine idealã.
Comparând experienþele fiecãruia de-a lungul încarnãrilor pe Pãmânt,
se pot vedea perioade de apropiere, în sens material, în care au existat
etape de înaintare ºi dezvoltare, dacã este sã comparãm atributele
spirituale, mentale ºi fizice ale celor doi.
Astfel, rezultã unitatea, pusã în evidenþã de asocierile din prezent.
Dacã folosim aceasta drept criteriu, ºi ca unitate de mãsurã, atunci
– prin comparaþie - pot fi înþelese diversele asociaþii de scopuri ºi
idealuri ale indivizilor, prin raportare la sine. Analizând relaþia cu
partenerul, se poate înþelege în ce perioadã de timp a existat acea legã-
turã sau acea atracþie materialã, mentalã sau spiritualã care a dat
naºtere legãturii din actuala încarnare.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
11
15
50
0-
-1
1
Întotdeauna amintiþi-vã cã atunci când au existat sau existã lipsuri în
viaþã, cei înþelepþi le folosesc ca puncte de sprijin pentru o dezvoltare realã;
cãci cu cât este mai scãzutã influenþa egoului, cu atât mai mult pot fi
folosite corpul ºi mintea pentru a aduce slavã Tatãlui care este pretutindeni
în manifestare.
Acestea ar fi bine - ºi trebuie - sã fie scopurile, þelurile, dorinþele fiecãrui
suflet, dacã vrea sã împlineascã ceea ce l-a fãcut sã vinã aici pe Pãmânt.
Pãmântul a fost dat ca ºi ºcoalã pentru cei care la începuturi au pãcãtuit
printr-o prea mare îngãduinþã faþã de sine, preamãrindu-se ºi ridicându-se
pe sine în slãvi, ºi este prin urmare o experienþã plinã de compasiune, chiar
pentru cei care se confruntã cu tulburãri, certuri, duºmãnie ºi forþe pertur-
batoare în viaþa lor. Dacã ei ar reuºi sã se goleascã pe ei înºiºi de ei înºiºi,
ar putea deveni canale prin care Tatãl, glorificat prin Fiul, sã se poatã
manifesta în ºi printre oameni.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
11
17
75
5-
-1
1
(Î) Cum aº putea sã îmi dezvolt o conºtiinþã spiritualã, astfel încât sã
cred cu tãrie cã cei aºa-zis morþi sunt în viaþã; cã cei iubiþi îmi sunt
aproape, iubindu-mã ºi fiind gata sã mã ajute?
(R) Aºa cum s-a spus, trebuie sã îþi cunoºti idealul, lucrurile în care tu
ai crezut; iar apoi sã acþionezi în acest fel, în slujba celorlalþi. Pentru cã
iubirea desãvârºitã alungã teama, iar teama poate sã vinã doar din lucrurile
materiale, care în curând trebuie sã piarã.
Prin urmare, pãstreazã în minte ideea de eternitate, pentru cã viaþa este
o experienþã continuã. Cât despre cei dragi, cei pe care i-ai iubit...Pentru ce
te apropii de ceilalþi? Ca sã faci o faptã bunã, sã rosteºti o vorbã bunã celor
nefericiþi, celor care suferã. Pentru cã atunci se creeazã o legãturã de suflet,
o legãturã de iubire care întrece orice bucurie de naturã pãmânteascã.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
12
24
42
2-
-6
6
(Î) Mai aveþi vreun sfat pentru aceastã fiinþã, fie în ceea ce priveºte
fizicul, fie spiritualul?
(R) Un lucru e sigur, cã trebuie sã se menþinã o atitudine construc-
tivã ºi plinã de speranþã, atât în ceea ce priveºte bunãstarea sa fizicã ºi
materialã, cât ºi în ceea ce priveºte acþiunile ºi atitudinile spirituale.
Pentru cã fiecare suflet ar trebui sã înþeleagã cã indiferent prin ce trece,
dacã nu existã resentimente, dacã nu existã ceartã ºi jignire, atunci

sufletul poate construi în conºtiinþa sufletului ceea ce va aduce o
înþelegere mai amplã a aspectelor spirituale care sunt cuprinse în cor-
pul fizic.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
13
30
00
0-
-1
1
Aceste experienþe care au nãruit speranþele, care au adus dezamãgiri ºi
perioade în care pãrea cã viaþa materialã nu mai are nimic sau prea puþine
de oferit, - dacã sunt folosite ca mijloace de a evolua, în loc sã aducã resen-
timente, acuzaþii asupra celorlalþi sau nemulþumire, - pot deveni experienþe
folositoare care pot ghida fiinþa ºi influenþele fizice, cãtre un paradis plin
de pace ºi liniºte.
De aici rezultã cât de mult are nevoie fiinþa sã-ºi pãstreze speranþa
ºi credinþa în scânteia divinã din interiorul ei, - aceasta fiind cea care
modeleazã destinul individual astfel încât ºansele ce apar în viaþa
fiecãruia sã contribuie, dacã sunt folosite, la o mai mare dezvoltare a
sufletului.
Prin urmare, nu regreta acele perioade de glorie din trecut, ci mai
degrabã priveºte speranþele pe care le aduce viitorul din aceastã viaþã,
în care o casã poate fi un ideal în miniaturã, dacã reproduce acea pace
cereascã de care are parte orice suflet ce priveºte doar cãtre luminã; ºi
nu se uitã în urmã la umbrele îndoielii sau fricii, care adesea aduc atât
de multã descurajare – care face ca cineva sã nu mai înþeleagã cã existã
într-adevãr un Prieten cãruia îi pasã de fiecare gând, fiecare faptã a
unui suflet. Iar El nu a dorit ca sufletele sã fie copleºite de lacrimile
disperãrii, ci cu fiecare ispitã, cu fiecare îndoialã ºi fiecare temere, a
pregãtit o cale de scãpare; pentru cã cei care rãmân credincioºi vor
ajunge sã cunoascã calea într-un mod mult mai glorios.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
14
46
63
3-
-2
2
(Î) Este probabil sau corect ca eu sã primesc bani de la el în aceastã viaþã?
(R) Corect ºi probabil – foarte probabil.
Iar folosirea lor ajunge sã fie doar o expresie a aprecierii ºi iubirii. Nu-i
folosiþi pentru altceva decât pentru a dãrui celorlalþi frumuseþea capacitãþii
de a contempla priveliºtea piscurilor pline de bucurie ºi o viaþã pusã în
slujba celorlalþi, chiar dacã asta poate sã însemne un sacrificiu din punctul
de vedere ale acelor lucruri care par a fi o parte a vieþii materiale.
Dar viaþa este cinstitã, viaþa este adevãratã – ºi fiecare suflet trece prin
experienþele care îi sunt necesare, dacã sunt folosite cum trebuie, fãrã a fi
considerate ca piedici ºi corvezi.
Cel pe care îl iubeºte Domnul, este protejat de El, cel pe care îl iubeºte
Domnul este pedepsit aspru, dar cel pe care îl iubeºte Domnul primeºte
multe ºanse.
Dacã v-aþi dovedit a fi ºi vã arãtaþi în continuare, merituoºi, veþi ajunge
chiar una cu Fiul pe care l-aþi vãzut ºi adorat, - chiar dacã veþi fi fiii ºi
fiicele Domnului cel Viu, veþi învãþa – la fel ca restul lumii, ca restul
universului – supunerea prin suferinþã.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
14
47
72
2-
-3
3
Deoarece evoluþia experienþelor omului are ca scop sã-l obiº-
nuiascã pe acesta cu acele activitãþi legate de semenii sãi, ca o ilus-
trare, ca o manifestare a Iubirii Divine – aºa cum ne-a fost arãtatã de
Fiul omului, Iisus; pentru cã fiecare suflet trebuie sã devinã,
trebuie sã fie, mântuitorul altui suflet! sã înþeleagã scopul venirii
Fiului pe Pãmânt – ºi anume, pentru ca omul sã poatã sã se apropie de
inima Domnului cel viu!
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
15
58
81
1-
-2
2
(Î) Pe care dintre asociaþii mei sã-i evit ºi pe care sã-i cultiv,
pentru ca sã mã ajute în propria mea avansare?
(R) Aºa cum s-a recomandat în mai multe rânduri în acest caz ºi dupã
cum s-a vãzut din viaþa pe care a dus-o fiinþa în acea încarnare când a
existat o perioadã de mare progres în evoluþia ei, niciun asociat nu va putea
deveni vreodatã o parte a experienþei tale, cu atât mai puþin sã devinã o
ºansã pentru dezvoltarea a ceea ce tu þi-ai ales ca ideal.
Este evident cã totul ar putea fi mult mai simplu dacã ai alege calea mai
uºoarã – pe mãsurã ce dobândeºti experienþã în manifestarea de sine. Dar
mai degrabã trãieºte-þi viaþa ºi foloseºte orice ocazie, orice asociat, ca pe
un mijloc de a-þi exprima idealul.
ªi atunci roadele acþiunilor tale – chiar ºi cele legate de El – vor cimen-
ta acele prietenii, astfel încât sã aducã mai multe binecuvântãri în viaþa ta,
ca ºi în a celor cu care vii în contact.
Niciodatã nu ai prea mulþi prieteni, ºi niciodatã nu ai atât de mulþi încât
sã-þi permiþi sã pierzi unul dintre ei.
Asta nu înseamnã – sã ne înþelegem – cã toþi trebuie sã fie prieteni

intimi, cum era înainte, ci mai degrabã cã nu trebuie sã pierzi nicio ocazie
– fie cã este vorba de cineva cunoscut, fie cã e vorba de cineva întâlnit
întâmplãtor – de a le arãta care este idealul tãu.
Cultivã prezenþa celor care te întãresc în idealul tãu, nu pe cei care te
fac sã fii mai slab sau sã greºeºti. Pe aceºtia îi vei recunoaºte tu însuþi, pe
mãsurã ce îi vei întâlni.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
16
64
41
1-
-1
1
Scopul încarnãrii fiecãrui suflet în planul fizic este de a se dezvolta,
astfel încât sã fie un tovarãº al Forþelor Creatoare. Acesta este motivul
pentru care aceastã fiinþã, acest suflet – la fel ca ºi celelalte – a venit în
manifestare: pentru a fi un creator, alãturi de Dumnezeu.
Carnea ºi sângele, dupã cum se cunoaºte, nu vor moºteni forþele eterne.
De aici rezultã cã sufletul ºi mintea trebuie sã fie cele care construiesc, ºi
aceasta în aºa fel încât fiinþa sã se poatã bucura sau fie liniºtitã în prezenþa
a ceea ce a ales ºi alege ca forþã directoare, care sã o ghideze.
Aºadar aflã care sunt crezurile tale – în ce ai crezut ºi în ce mai crezi
încã; ºi înþelege cã trebuie sã fii capabil sã þi le pãstrezi indiferent de expe-
rienþele prin care treci, de asocierile sau conjuncturile în care te afli
împreunã cu semenii tãi, de activitãþile tale, indiferent de domeniu; fie cã
este vorba de cel material, de cel mental sau de cel spiritual.
Atunci, aºa cum vei înþelege, vei auzi, vei fi experimentat – ai un
Avocat, o pildã, o cale ºi o modalitate care se aflã în faþa ta! care þi-au
fost oferite, un mijloc prin care poþi aborda toate etapele activitãþii tale;
fie cã este vorba de planul mental, fizic sau spiritual.
Pentru cã numai sufletul continuã sã trãiascã. Ceea ce are un
început, are ºi un sfârºit. Sufletul tãu este o parte a începutului ºi a
sfârºitului, ºi prin urmare este una cu Forþele creatoare sau Dumnezeu
– dacã vei acþiona în acest fel în raport cu scopurile ºi dorinþele tale,
încât sã faci ca trupul (cu care este înveºmântat sufletul) sã poatã sã fie
un tovarãº pentru El.
Acestea sunt scopurile, acestea sunt intenþiile cu care vine fiecare
suflet în aceste activitãþi ºi experienþe din planul fizic.
Pentru cã El nu a dorit niciodatã distrugerea vreunui suflet, ci, cu
fiecare ispitã, a pregãtit o cale prin care sã te poþi cunoaºte pe tine însuþi ºi
sã cunoºti care este legãtura ta cu Forþele Creatoare – pentru ca ºi tu sã te
poþi manifesta la fel faþã de aproapele tãu.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
19
98
81
1-
-1
1
Aflã cã nimeni nu se încarneazã la întâmplare; ci ca urmare a com-
binãrii unor minþi care vor crea canalul pentru manifestarea sufletului,
iar sufletul cautã acelaºi lucru pentru ca dorinþele celor doi devenind
una, atrag astfel ocazia cea mai bunã.
Aºadar, acele medii se pot schimba; ºi activitãþile individului pot fi
schimbate de cãtre acele influenþe care par sã nu aibã niciun scop, nimic
de a face cu acþiunile omului. Dar toate acestea sunt adesea vãzute de
cãtre suflet înainte de a se naºte, ºi toate acestea pot apãrea uneori
pentru a calma sufletul.
Pentru cã, aminteºte-þi cã El nu a dorit niciodatã distrugerea
sufletelor, ci cu fiecare ispitã, cu fiecare încercare, a oferit o cale, o
alegere prin care sufletul sã creascã, ºi i se aratã cã alegerea îl duce din
ce în ce mai aproape de scopul pentru care s-a manifestat în planul fizic;
la fel cum El, care este calea, viaþa, adevãrul, a venit pe Pãmânt pentru
ca noi sã avem în El un mijlocitor la Tatãl, ºi astfel sã gãsim în El
rãspunsul la orice problemã de viaþã.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
20
05
56
6-
-2
2
(Î) Referitor la legãtura lui cu ... din perspectiva a ceea ce pare a
fi deja pregãtit, ce ar trebui sã facã aceastã fiinþã relativ la asocierea
lui cu aceastã companie?
(R) Sã întrerupã legãtura cu orice situaþie în care nu se menþin
condiþiile de dezvoltare optimã a sa sau a celorlalþi. Sã nu doreascã
niciodatã sã facã ceva rãu sau plin de viclenie din care individul sau
grupurile ar dobândi câºtiguri materiale. Mai degrabã sã ducã o viaþã
vrednicã de tot ce este mai bun, în slujba celorlalþi – pentru cã munci-
torul este demn de plata sa, iar Domnul a spus ºi a hotãrât cã: „Cel care
a mers pe calea cea dreaptã va primi bunãtãþile pãmântului”. Fie ca
Dumnezeu sã fie Domnul tãu, iar nu poziþia socialã, puterea sau faima
– pentru ca servindu-L pe El inima sã-ºi gãseascã acea bucurie care
vine dintr-o viaþã trãitã cu folos; nu acþiona astfel încât sã faci loc
vinovãþiei în adâncul sufletului tãu.
(Î) Daþi fiinþei un alt sfat care sã o ajute sã continue ceea ce i-ar fi
de cel mai mare folos în evoluþia sa.
(R) Pãstreazã-þi faþa îndreptatã cãtre luminã, iar umbrele nu te vor
înfricoºa - pentru cã teama este începutul distrugerii. Continuã sã cânþi
în inima ta, iar Domnul te va înãlþa pentru a îndeplini promisiunile pe

care El Le-a fãcut oamenilor, servindu-i pe semenii tãi, pentru cã cel
care se lasã în voia Domnului, face provizii într-un loc în care hoþii nu
pot sã pãtrundã ca sã-l prade. Pãstreazã-þi deschise cãile, deasupra
criticilor, ºi nu te condamna niciodatã.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
26
67
72
2-
-2
2
În viaþa de dinaintea acesteia vedem cã entitatea a fost împreunã cu
cei care au venit la început ca pionieri în þinutul numit acum
Pennsylvania. Fiinþa a fãcut parte din secta religioasã condusã de
Penn. Având atunci numele de Dunden, entitatea a avut de câºtigat în
acea perioadã fiind profesorul locuitorilor ºi al celor care au venit
sã se aºeze acolo, dãruindu-se foarte mult pe sine, aºa cum trebuie, ºi
cum ar trebui sã facã cei care se încarneazã pe Pãmânt. Se vede cã i-a
plãcut foarte mult viaþa în aer liber, printre flori ºi tufe, în naturã, ca
prisãcar.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
28
81
13
3-
-1
1
Entitatea ar trebui sã ºtie cã are un corp ºi o minte, ºi sperã cã are ºi un
suflet. Pentru cã adânc ascunsã în fiinþa sa se aflã aceastã dorinþã, acea
speranþã cã ar exista un fel de conºtiinþã dupã moarte.
Înþelege cã dacã existã posibilitatea de a fi o conºtiinþã dupã moarte,
înseamnã cã a mai existat o alta, înaintea acesteia. Pentru cã tot ceea ce a
existat vreodatã ºi tot ceea ce existã acum, a mai existat ºi înainte; iar
Dumnezeu cere tot ce-i mai bun din partea tuturor sufletelor.
Pentru cã încarnãrile sufletului pe Pãmânt sunt ocazii de a deveni
conºtient, prin folosirea acelor însuºiri prin care tu manifeºti divinul din
tine, în relaþiile cu semenii tãi.
Astfel poate sã gândeascã fiinþa, ºi fãcând aceasta sã acþioneze astfel
încât sã devinã conºtientã de întreaga mãsurã a legãturii sale cu Creatorul
– acþionând conform cu acele principii prin care te încrezi cu totul în El, în
relaþiile tale de azi cu semenii tãi.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
37
74
44
4-
-3
3
[Având ca fond o serie de lecturi asupra fenomenelor paranormale]
(Î) Este adevãrat cã planetele influenþeazã viaþa fiecãrui individ
care se naºte?
(R) Este adevãrat. La fel cum forþele Pãmântului au fost puse în
miºcare ºi odatã cu ele acele forþe elementare care guverneazã ele-
mentele, tot astfel, atunci când cineva vine în planul fizic, supunân-
du-se influenþei acelor condiþii, aceastã influenþã se aplicã omului fãrã
a lua în seamã voinþa individualã, care constituie factorul evolutiv în
om ºi prin care s-a manifestat suflul creator al lui Dumnezeu; atunci
când fiinþa trece dintr-un plan al existenþei în altul, ea se aflã sub influ-
enþa sferei pe care o traverseazã atunci.
Vedem cã fiinþa este alungatã de colo - colo în sfera multor dintre
planetele aceluiaºi sistem solar, în anumite condiþii de dezvoltare, ºi se
întoarce din nou ºi din nou ºi din nou, trecând de la una la alta pânã,
când este gata sã se întâlneascã cu Creatorul întregului nostru univers,
din care sistemul nostru solar este doar o micã parte.
Nu dispera. Dumnezeu nu poate fi luat în râs. „Omul culege ceea ce
a semãnat.”
Prin urmare, el trebuie sã treacã prin diferite sfere de manifestare,
pentru a dobândi ceea ce-l va face demn sã intre ºi sã devinã o parte a
Creatorului, la fel cum fiecare individ este acum o parte din creaþie. În
acest fel vedem cã se exercitã influenþa planetelor asupra unui individ,
cãreia toþi trebuie sã i se supunã, chiar dacã unii pot trece dintr-un plan
în altul fãrã a parcurge toate etapele acelei condiþii; deoarece doar pe
Pãmânt, acum, vedem cã omul este alcãtuit din carne ºi sânge, dar în
alte planuri el are forma pe care ºi-o alege pentru propria sa dez-
voltare.
Aºa cum s-a spus, „Cerurile mãrturisesc mãreþia lui Dumnezeu, iar
firmamentul aratã lucrul mâinilor Sale. Zilele vorbesc, iar nopþile aratã
învãþãtura Sa.” Aºa a fost la începuturi, ºi aºa va fi pânã la sfârºit.
În acest fel i se aratã omului mijlocul prin care poate sã scape de
sãgeþile aprinse ale Celui Rãu, pentru cã el ºi rãutatea lui sunt cele care
condamnã sufletul sã îndure una din acele pedepse care aduc schim-
barea în cei care fac cu bunã ºtiinþã rãul. Omul nu greºeºte acþionând,
ci mai degrabã ceea ce lasã nefãcut, acea indiferenþã faþã de ceilalþi,
sunt cele care îl pierd pe om. Aºadar, sã ne ridicãm ºi sã punem mâna
la treabã. „Fiþi cei care lucreazã; nu cei care doar ascultã.”
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 5
50
03
30
0-
-1
1
Lucrul de care are cea mai mare nevoie entitatea în aceastã viaþã
este sã se studieze pe sine. Care îþi sunt idealurile? Care este
Dumnezeul tãu? Ce anume te conduce? De exemplu, atunci când
dormi, ce anume face ca inima ta sã continue sã batã? Este adevãrat
cã în El, Pãrintele Luminii, Dumnezeu, tu trãieºti ºi te miºti ºi exiºti?
Sau este un fenomen pur fizic? Este Dumnezeu Creatorul cerului ºi
al Pãmântului ºi a tot ce se aflã pe acesta, sau ele au apãrut de la
sine? Descoperã care sunt lucrurile în care crezi ºi cine este autorul
convingerilor tale; nu înseamnã cã trebuie sã crezi în ceva doar pen-
tru cã aºa ai fost învãþat sau pentru cã aºa þi-a spus cineva. Pentru cã
ei nu pot sã aducã în plus minþii tale decât ceea ce ea deja cunoaºte,
ºi toate acele influenþe pot sã adauge sau sã ia cunoaºtere, în funcþie
de spiritul sau adevãrul pe care îl menþii. Cãci adevãrul nu te face sã
te temi. Adevãrul este la fel pretutindeni, în orice situaþie. El este
creator. Pentru cã lumina, Iisus Hristos, este adevãrul ºi calea
desãvârºitã. Cei care pretind altceva sunt hoþi care îºi furã singuri
binele.
Le
L ec
ct
tu
ur
ra
a 5
57
74
49
9-
-1
14
4
[Având ca fond o lecturare asupra capitolului filozofic din cartea
Existã un râu]
(Î) Cea de-a patra chestiune se referã la locuinþa omului pe Pãmânt.
Aºa s-a dorit de la început, ca sufletul sã fie lipsit de formã pãmânteascã,
sau rasele au apãrut ca o necesitate ce a decurs din eroare?
(R) Pãmântul ºi manifestãrile de pe suprafaþa sa au fost doar
expresia lui Dumnezeu, ºi nu neapãrat ca o locuinþã pentru sufletele
oamenilor, pânã când omul a fost creat – pentru a satisface nevoile
condiþiilor existente.
(Î) Cea de-a cincea chestiune se referã la explicaþia lecturilor
despre viaþã. Dintr-un studiu al acestora pare sã rezulte cã existã o
tendinþã descendentã, începând cu încarnãrile timpurii, spre o
amplificare a materialitãþii ºi o scãdere a aspectelor mentale. Apoi
apare o întoarcere ascendentã, însoþitã de suferinþã, rãbdare ºi
înþelegere. Acesta este modelul obiºnuit, care are ca rezultat virtutea
ºi uniunea cu Dumnezeu, obþinutã prin exercitarea liberului arbitru
ºi al propriului mental?
(R) Corect. Acesta este modelul pe care L-a hotãrât chiar El.
(Î) Care este gradul de realizare a aºteptãrilor sufletului, mai mare
sau mai mic de 50 %?
(R) Vorbim despre o creºtere continuã, deci este mai mult decât
50%.
5
•
Mai întâi descoperã-te pe tine
Lectura 452-3
(Î) De ce îmi este aºa de greu sã hotãrãsc ce voi face cu viaþa mea?
(R) Pentru cã ceea ce ai ales pânã acum s-a dovedit a aduce deza-
mãgire sinelui. Problema se aflã în fiinþã, mai degrabã decât în ceea ce
a fost sau ar putea fi ales. Descoperã-te mai întâi pe tine însuþi, care este
obiectul adoraþiei tale. Propria fiinþã sau Dumnezeu? Propria fiinþã sau
aproapele tãu? Sinele divin sau acele lucruri care participã la forþele
carnale ce acþioneazã pe acest pãmânt? Pentru cã ceea ce manifestã
fiinþa oglindeºte idealul sãu.
Lectura 826-11
Mintea este cea care construieºte, ºi are o dublã naturã, atât spiritua-
lã, cât ºi materialã; iar omul devine conºtient de ea doar prin interme-
diul simþurilor sale fizice.
Prin urmare, rezultã cã simþurile au funcþia de a putea fi orientate
atât cãtre acea conºtiinþã a sinelui spiritual, cât ºi cãtre plãcerile fizice,
cãtre poftele sau activitãþile care ajung sã constituie partea naturii
egoiste a fiinþei.
Prin urmare, prima datorie a entitãþii este de a-ºi cunoaºte, stabili,
imagina, ºi deveni conºtientã de idealurile sale.
Nu doar ceea ce þine de condiþia idealã a fiinþei în raport cu dorinþele
ºi acþiunile sale – ºi chiar ºi cu funcþiile sale - ºi nici de capacitatea
minþii de a fi orientatã în planul fizic astfel încât sã împlineascã dorin-
þele trupului. Dar de asemenea, sau, mai ales, ceea ce pune stãpânire pe
85
86 Suflet ºi spirit
lucrurile care sunt eterne nu doar în conºtiinþa lor, nu doar în acþiunea

lor, dar ºi în trupul, mintea ºi faptele lor!
Pentru cã, la fel ca ºi conºtiinþa existenþei mentalului, Spiritul lui
Dumnezeu – sau al Binelui – nu poate niciodatã sã fie zãrit de cãtre
omul orientat doar cãtre materialitate; doar efectele ºi acþiunile acelor
factori din experienþa individului sunt scoase în evidenþã prin ceea ce
este adus în conºtiinþã de cãtre simþurile fizice, prin conºtiinþa sinelui
mental ºi spiritual.
Dacã acest lucru este pãstrat ca o parte a dezvoltãrii, creºterii ºi
întregii activitãþi a fiinþei, ca întreg, atunci ea devine o unitate bine
echilibratã: o entitate care este conºtientã de influenþa exercitatã de
forþele infinitului prin intermediul forþelor finite, care poate fi descrisã
prin ceea ce s-a spus mai demult: „ Ceea ce vei face celui mai mic
dintre fraþii tãi, Mie îmi vei face”.
Atunci cum poate o fiinþã sã devinã conºtientã de influenþele exerci-
tate de aceastã forþã ºi putere infinitã, aceastã inteligenþã care
guverneazã viaþa idealã pe care o poate avea aceastã entitate în aceastã
încarnare?
Atunci când mentalul se relaxeazã în liniºtea acelor perioade în care
fiinþa ia cunoºtinþã despre existenþa influenþelor exercitate asupra sa,
vedem mentalul asemenea unui abur sau gaz (el nu este niciuna dintre
acestea, aceasta este doar o comparaþie pe care o folosim) ce se
relaxeazã prin deschiderea acelor centri ai fiinþei care trezesc conºtiinþa
mentalului cãtre existenþa în fiinþã a acelei pãrþi spirituale, care este
acoperitã de corpul fizic. Iar aceastã energie, aceastã influenþã -
asemãnãtoare aburului sau gazului – se înalþã în aceastã conºtiinþã
interioarã, cãtre templul forþelor care pun în miºcare corpul fizic.
Aceastã energie cautã atunci – conform legilor naturii – ceva cu care
sã aibã o afinitate. ªi gãseºte atunci aceastã afinitate în ideal.
Dacã sinele mental, acea parte a Spiritului, se aflã în armonie cu
voinþa divinã, - prin aplicarea cunoºtinþelor sale în relaþiile cu semenii
sãi, în modul ºi cu scopul indicat mai înainte – atunci apare acea
înþelegere, acea conºtientizare cã Spiritul Lui este într-adevãr martor
spiritului tãu.
ªi într-adevãr, atunci vei putea gãsi acea intrare, acea conºtientizare
a prezenþei Sale continue în tine, astfel încât tu sã poþi sã continui, sã
poþi sã împlineºti, sã poþi pãstra nealterate promisiunile pe care tu le-ai
fãcut Creatorului tãu; ºi pe care El þi le-a fãcut þie!
Mai întâi descoperã-te pe tine 87
Aceasta se poate face prin tine însuþi. Pentru cã trupul tãu este
într-adevãr templul Domnului cel viu, este templul conºtiinþei tale; este
templul mersului tãu conºtient alãturi de El.
Prin urmare, aplicarea celor primite aici în conºtiinþa fizicã, în
mintea fizicã – la relaþiile cu cei pe care îi întâlneºti zi de zi – va face
sã aparã creºterea.
Lectura 2072-10
(Î) Care este nota gamei muzicale la care vibrez eu?
(R) Aºa cum am mai spus, Ah. Acestea sunt sunetele. Cele la care
rãspund centrii corpului, deschizându-se pentru ca forþa kundalini sã se
poatã ridica ºi deveni activã în acele pãrþi ale corpului. Pronunþã-le ºi
le vei regãsi în tine. Ele sunt modalitãþi de cãutare.
Pentru cã, aºa cum ai putut sã înþelegi dacã ai citit ceea ce a spus El
ºi discuþiile Sale cu prietenii ºi discipolii sãi, în ceea ce-l priveºte pe
Ioan – Ioan a fost o entitate foarte mare, mai mare ca oricare alta. Cu
toate acestea, cel mai mic din împãrãþia cerurilor era mai mare decât el.
Ce înseamnã aceste vorbe?
Cei care au înþelepciune sunt mari, cei care înþeleg cum sã
foloseascã aceastã înþelepciune spre bine lor ºi al celorlalþi – nu
doar pentru ei înºiºi, pe seama celorlalþi – se aflã în împãrãþia
cerurilor.
Prin urmare, în ceea ce priveºte nota la care vibreazã corpul tãu –
oare el rãspunde întotdeauna doar la o singurã notã? Da. Aºa cum am
spus adesea, pentru aceastã fiinþã, la fel ca pentru altele, existã anumite
note la care existã un rãspuns, dar este acesta mereu acelaºi? Acesta nu
reprezintã decât toanele sau tendinþele tale, dacã nu ai reuºit sã înþelegi
acordul perfect.
Pot fi dizarmonioase sunetele scoase de aceeaºi miºcare repetatã,
atunci când o vioarã sau orice instrument muzical sunt acordate? Scot
ele acelaºi sunet?
La fel stau lucrurile ºi cu corpul tãu, cu mintea ta ºi cu sufletul tãu.
Depinde la ce sunt acordate – la infinit sau la sine însuºi sau la înþelep-
ciunea lumeascã. Pentru cã, fii sigur, aceste lucruri ajung sã fie mistere
ale vieþii pentru unii – misterele punerii în rezonanþã. Ce anume cauþi?
Pe El, pe tine sau ce? El este în tine ºi este martor.
Cât despre notã – o vei gãsi în tine însuþi, când vei atinge
iluminarea. A da o notã ca Do sau Ah-aum – ar însemna mult prea
puþin; dacã nu existã acea înþelegere a lucrului cu care încerci sã te pui

în rezonanþã – din punct de vedere spiritual, mental ºi material.
Existã muzicã ºi în jazz, dar existã oare în el o armonie perfectã?
Existã armonie într-o simfonie, ca ºi în vocile care sunt în armonie cu
infinitul – un spirit ºi un corp care se revarsã în ajutorul ºi în cãutarea
sufletului.
Nu existã nimic mai mãreþ decât ceea ce a fost exprimat în: „O, fiule
Absalom, o fiule, o fiule! mã va lãsa Dumnezeu sã mor pentru tine, o
Absalom fiul meu!”
Aºadar, cu ce te pui în rezonanþã? Cu ce notã?
Cu realizarea acelei stãri de lipsã de pregãtire a minþii fiului pe calea
Domnului, mai degrabã decât cu acea cunoaºtere care îi controleazã pe
oameni.
Aºadar, aceasta este adevãrata cale a armoniei, calea esenþei, calea
armonizãrii ºi cel mai perfect sunet este dat de ceea ce trezeºte ea în
tine atunci când apare.
Lectura 2487-2
(Î) Îmi puteþi da alte sfaturi acum?
(R) Aºa cum am mai spus altã datã – mai întâi de toate cunoaºte-te
pe tine însuþi ºi idealurile tale – spirituale, mentale, materiale. Nu
insista asupra unuia în defavoarea celorlalte; cãci o idee lipsitã de
spirit sau care nu e bazatã pe idealuri spirituale, este deja moartã – sau
lipsitã de viaþã, ºi nu poate fi decât o reacþie automatã.
Lectura 2438-1
Înainte de a trece la fapte, analizeazã-te mai întâi pe tine însuþi.
Noteazã, fã o listã cu ceea ce îþi doreºti cel mai mult. ªi pe mãsurã ce
descoperi cã un lucru din lista ta ar duce doar la satisfacerea sau mulþu-
mirea eului tãu, înlocuieºte-l cu dorinþa exprimatã prin cuvintele aces-
tea: „Doamne, foloseºte-mã doar aºa cum vrei Tu!” În felul acesta
lucrurile care þin doar de ego vor fi eliminate treptat, iar în locul lor se
va produce acea trezire din interior.
Pentru cã trebuie sã ºtii cã rãspunsul la orice problemã, la orice
întrebare, se aflã în tine însuþi. Pentru cã El a promis cã se va întâlni cu
tine în fiinþa ta.
Lectura 830-3
Aºa cum s-a mai spus, cunoaºte-te pe tine însuþi, aflã care sunt
lucrurile în care crezi! Nu cele pãmânteºti, nu cele materiale, ci cele
mentale ºi spirituale – ºi de ce crezi în ele! ªi þinând un caiet de însem-
nãri - nu ca un jurnal, ci un caiet în care sã îþi notezi scopurile,
gândurile, dorinþele pe care le-ai avut, faptele bune pe care le-ai fãcut –
aceasta va aduce unele reacþii fizice ºi mentale care vor ajuta la
menþinerea scopului pentru care se încarneazã orice suflet.
Lectura 3106-1
Deºi existã unele impulsuri latente sau manifestate în viaþa fiinþei,
niciunul dintre ele nu poate sã depãºeascã dreptul pe care îl capãtã la
naºtere fiecare suflet. Pentru cã entitatea se încarneazã pentru a-ºi putea
arãta preþuirea faþã de Forþele Creatoare, pentru a putea arãta mãreþia
lui Dumnezeu pe pãmânt. Acesta ar trebui sã constituie scopul, þelul ºi
dorinþa sa.
Atunci când se manifestã dorinþa – aºa cum existã tendinþa la
aceastã entitate – de a arãta auto-indulgenþã de orice fel faþã de propriul
ego, aceasta este ca ºi cum fiinþa ar pune altceva mai presus de scopul
pentru care a venit în aceastã viaþã. Iar acest lucru ar putea deveni o
piedicã în calea experienþelor materiale aici pe Pãmânt.
Pentru cã acestea sunt legi imuabile, care nu se pot schimba. În
lumea materialã acestea se numesc adesea cauzã ºi efect sau influenþe
karmice. Totuºi, odatã ce idealul este ferm stabilit, niciuna dintre
acestea nu ar trebui sã separe fiinþa de conºtiinþa faptului cã Forþele
Creatoare acþioneazã în viaþa sa
În ceea ce priveºte influenþele înnãscute, sau aºa numitele influ-
enþele astrologice, cele ale lui Mercur, Saturn, Jupiter, Marte ºi Venus
sunt cele mai evidente. Acestea, în diferitele aspecte pe care le fac, dau
naºtere nevoilor latente – sau sensibilitãþii conºtiinþei la sinele interior
al fiinþei. Dar folosirea acestora depinde de idealul pe care ºi l-a ales
fiinþa, ºi cât de perseverent acþioneazã în conformitate cu acesta în viaþa
de zi cu zi.
Din conjuncturile astrologice vedem cã existã înalte capacitãþi
mentale, conºtiinþa universalã, iar din poziþia lui Saturn rezultã acele
slãbiciuni ºi dorinþe, acele tendinþe de a folosi puterea sau poziþia
socialã pentru a-ºi satisface propriul ego. Fiinþa ar trebui sã dizolve
aceste lucruri în acea conºtiinþã universalã a întregului.
Apoi, ar fi bine dacã fiinþa însãºi ºi-ar alege propriile idealuri –

spirituale, mentale ºi materiale, ºi s-ar folosi de acestea pentru a se
descoperi pe sine.
Aºa cum aratã Mercur ºi Marte, fiinþa nu numai cã are o minte supe-
rioarã, dar este capabilã sã vadã ºi latura întunecatã a lucrurilor care îi
pot aduce foloase. Aceasta se poate aplica la nivel material deocam-
datã, dar propria ta conºtiinþa te va induce în eroare.
În domeniile de activitate care þin de reacþiile ºtiinþifice, aºa cum s-a
vãzut din modelul de pe Pãmânt, cele legate de bani ºi cele personale,
ca ºi proprietãþile în general, fiinþa poate sã dobândeascã atât succesul
material, cât ºi cel mental ºi spiritual – dacã fiinþa se orienteazã în
anumite direcþii specifice, bine definite, care reies din sejururile petre-
cute de fiinþã în sferele de influenþã ale lui Mercur, Marte, Jupiter ºi
chiar ºi Saturn.
Dar toate acestea nu sunt decât indicatoarele de pe marginea drumului.
Prin urmare, studiazã-te pe tine însuþi; înþelegând ce ºi în cine crezi;
fãrã sã judeci, pentru cã, cu ce mãsurã mãsori, cu aceea þi se va mãsura
ºi þie. Ceea ce vei face pentru ultimul dintre fraþii tãi, vei face
Creatorului tãu.
Astfel, fiecãrui suflet i s-a insuflat conºtiinþa legãturii cu ceilalþi ºi
gradul în care se poate implica, nu pentru a se mulþumi pe sine, ci
pentru a oferi ºanse celor care ºi-au pierdut calea.
Prin urmare, fiinþa a acþionat ca învãþãtor, profesor, ca cineva care
aplicã atât mijloacele mecanice, cât ºi cele medicale, pentru a obþine
propria sa bunãstare, cât ºi a celorlalþi din jurul ei. Aceasta indicã orien-
tarea gândirii acelei fiinþe...
Înaintea acestei încarnãri, fiinþa a trãit în þinutul Egiptului, printre
cei care au condus triburile care se revãrsau în urma acþiunii lui Uranus,
realizând ºi aplicarea de tratamente.
Cu toate acestea, vedem cã fiinþa a fost adesea tulburatã, punându-ºi
întrebãri referitoare la factorii care controlau evenimentele.
Aceasta îi conferã acum fiinþei interesul pentru ceea ce este nou, sau
pentru a aplica modelele vechi de gândire la noi idealuri, ºi nu numai.
În vremea aceea fiinþa se numãra printre copiii Legii celui Unic, deºi
acele atribuþii au fost depãºite de cãtre proprii adepþi, ca ºi studiul
acelor lucruri care se referã la dezvoltare, din momentul concepþiei
pânã în amurgul vieþii, precum ºi la modul în care trebuie sã acþioneze
fiinþa în timpul vieþii. Acestea au ajuns sã constituie probleme pentru
fiinþã în aceastã încarnare. Acolo unde acþioneazã cauza ºi efectul în

atributele spirituale ale corpului, acolo existã acele influenþe ale cauzei
ºi efectului în viaþa celor care se dedicã fie artelor, fie cultivãrii pãmân-
tului sau studiilor celor neobiºnuite. Toate acestea le aduc mirarea, ºi
folosite în acele direcþii, pot aduce fiinþei activitãþile pe care le cautã,
precum ºi acele experienþe mai ample prin care poate învãþa cum sã
devinã mai conºtientã de Dumnezeu, devenind un muncitor care nu se
ruºineazã de poziþia sa ºi care înþelege totuºi aºa cum trebuie cuvintele
de avertizare.
Domeniile în care fiinþa poate servi ca ajutor pentru cei care au
probleme ale trupului, minþii sau sufletului, ca ºi pentru cei cu
probleme fizice – acestea sunt domeniile în care ar trebui sã munceascã
fiinþa; deoarece acestea aratã o aplicare concretã a principiilor care
aduc armonia în viaþã.
Sunt gata de întrebãri.
(Î) Aveþi vreo sugestie despre cum aº putea pune analiza carac-
terului pe o bazã ºtiinþificã, înaintea profesiei de medic?
(R) În încarnarea sa în Atlantida, ca ºi în cea din Egipt, fiinþa a
ajutat indivizii sã se pregãteascã pentru activitãþile profesionale, ºi de
aici tendinþa de a analiza situaþiile, amintindu-ºi de aspectele spirituale,
mentale ºi materiale. Deºi ele sunt una la nivelul individului, în
manifestarea lor pe Pãmânt ele devin domenii de muncã ce conduc la
dezvoltarea ºi evoluþia sufletului, sau modalitãþi prin care sufletul
nedezvoltat cautã sã se exprime. De aceea, vedem cã fiinþa are aptitu-
dini de psihoanalist, fiind capabilã sã pãstreze informaþii.
(Î Aº putea ajuta mai mulþi oameni renunþând la practica medicalã
ºi începând sã lucrez în domeniul analizei profesionale sau psiholo-
gice?
(R) Atunci când te apuci de analizã psihologicã sau de ghidare
profesionalã, trebuie aplicate aceleaºi principii. Cât despre opiniile
conducerii actuale, acestea trebuie lãsate la o parte – dacã fiinþa vrea sã
experimenteze ceva mai important.
Aflã ce ºi în cine crezi. Aflã cine este autorul acestor convingeri, ºi
înþelege cã totul este posibil cu Dumnezeu. În ceea ce priveºte entitatea,
ea poate sã ajungã ceea ce mulþi ar numi binecuvântatã, atunci când
entitatea aplicã în propria ei viaþã adevãrurile luminii – nu lumina
soarelui, ci lumina Fiului. Pentru cã El este calea, adevãrul ºi viaþa.
(Î) Atunci mã sfãtuiþi sã-mi continui practica medicalã?

(R) Ar fi de preferat analiza psihologicã sau ghidarea profesionalã,
practicii medicale, deºi folosesc aceleaºi principii.
(Î) Sugeraþi-mi cea mai bunã cale de abordare.
(R) Întâi descoperã-te pe tine, ºi cunoaºte-þi idealul. Apoi pune-l în
practicã. Trãieºte astfel încât niciodatã sã nu ceri altcuiva sã facã ceea
ce tu n-ai face dacã ai fi în locul lui.
Lectura 3175-1
Da, viseazã ºi þine minte acele sfaturi, acele indicaþii pe care le
primeºti în vis, dar în acelaºi timp rãmâi cu picioarele pe pãmânt.
Nu te lãsa dus în eroare de confuzia pe care o poate aduce un
anumit moment sau anumitã conjuncturã. Aflã în ce ºi în cine crezi, ºi
cine este autorul convingerilor tale. Apoi aplicã acele principii care
sunt adevãrate.
Pentru cã existã o cale care pare a fi cea dreaptã, dar sfârºeºte în
îndoialã; dar în El, care este lumina, nu existã nicio îndoialã. Pentru cã
El este calea, adevãrul ºi lumina; El a promis sã te întâlneascã în
templul propriului tãu corp. Aºa cum s-a spus: „Eu bat, ºi dacã tu vei
deschide, Eu voi intra.”
Lectura 3132-1
Aflã care sunt convingerile tale ºi cine este autorul lor, atât spiritual,
cât ºi mental ºi material. Apoi fii dispus sã trãieºti, sã faci ºi sã lupþi
pentru acele lucruri în care crezi, aºa cum ºtii cã este bine; ghideazã-te
dupã spiritul adevãrului, dupã modul universal în care oamenii se spri-
jinã unul de celãlalt, spre gloria Tatãlui în întreaga manifestare. Pentru
cã în El noi trãim, ne miºcãm ºi existãm.
Iar scopul încarnãrii tale pe pãmânt este ca, cu fiecare ocazie, cu
fiecare acþiune pe care o întreprinzi cu ºi pentru ceilalþi, sã faci dovada
iubirii faþã de El, pânã când El va reveni pe pãmânt. Pentru cã, sã nu
uiþi niciodatã cã: „Cele ce le vei face pentru semenii tãi, pentru Mine le
vei face.”
6
•
Fii de folos
Lectura 270-33
(Î) Vã rog sã mã ghidaþi cu informaþii care sã-mi îngãduie sã îi ajut
mai mult pe semenii mei.
(R) Nimic nu e mai bun decât ceea ce am spus deja, ºi care poate
ajunge în conºtiinþa entitãþii prin folosirea în practicã a acelor forþe
meditative ce apar atunci când fiinþa îºi dedicã zilnic un anumit
timp, o anumitã perioadã din zi pentru purificarea corpului, ºi care
sã ajute entitatea sã se consacre cu toate eforturile, cu toate
calitãþile, pentru a intra în Sfânta Sfintelor din interiorul fiinþei, pen-
tru a discuta cu scânteia divinã din sine. Aceste eforturi pe care le
depune un suflet vor aduce în schimb acele lucruri care aduc o feri-
cire ºi o pace mult mai mare, precum ºi capacitatea de a face faþã
necesitãþilor de tot felul care pot sã aparã în corpul fizic ºi mental al
unei fiinþe. Pentru cã atunci forþele divine care sunt energiile
creatoare ale sufletului ºi minþii, vor deveni forþele conducãtoare
din viaþa ºi activitãþile fiinþei; dând naºtere acelor calitãþi prin inter-
mediul cãrora fiecare suflet, fiecare fiinþã, poate fi de mai mare
ajutor, fãcând mai multe lucruri în asocierile sale cu semenii sãi. Nu
conteazã cât de multe ºtie cineva, ci cât de bine foloseºte ceea ce
ºtie; prin ceea ce este, face, gândeºte, atrage atenþia asupra sa prin
acea încredere constantã, continuã, efectivã, în forþele creatoare
care au promis întotdeauna sã vinã în sprijinul oricui, atunci când
sunt chemate. ªi astfel va apãrea ceea ce va duce la o mai mare
dezvoltare a forþelor sufletului ale celui care cautã.
93
Lectura 270-46
(Î) Mi-aþi putea spune de ce nu am reuºit sã fac progrese mai mari
în slujba mea de la Western Union ºi ce calificãri îmi lipsesc ºi mi-ar
permite sã fiu de mai mare folos companiei ºi asociaþilor mei?
(R) Aºa cum am spus, animozitãþile personale care existã între indi-
vizi. Fii sigur cã acest lucru nu ar trebui sã existe – dar existã perso-
nalitãþi, iar asemenea condiþii sunt o parte a experienþei fiecãrui individ.
Acestea are trebui rezolvate de o asemenea manierã încât sã se respecte
idealul pe care entitatea ºi l-a stabilit în ceea ce priveºte relaþiile
angajat – angajator.
Lectura 316-1
(Î) Este împãcarea cea mai bunã soluþie, care sã culmineze cu
cãsãtoria?
(R) Da, dat fiindcã o asemenea împãcare se aflã în acord sau în
armonie cu idealurile personale în ceea ce priveºte relaþiile personale,
idealuri care s-au conturat de-a lungul vieþii.
(Î) Mai existã ºi altceva în afarã de propriile mele sentimente ºi
convingeri, care mã fac sã cred cã lui încã îi mai pasã de mine? sau
este doar ceea ce inima mea ar vrea sã creadã cã este?
(R) Este limpede, din ceea ce se vede, cã în inima fiecãruia dintre
cei doi existã convingerea cã pot apãrea legãturi mai bune, în folosul
ambilor parteneri, prin eforturile lor conjugate din aceastã viaþã. Cu
toate acestea, sacrificarea idealurilor personale în favoarea mofturilor ºi
fanteziilor unui bãrbat nu va aduce dezvoltarea fiinþei!
(Î) De ce mã simt responsabilã pentru întreaga relaþie ºi pentru
viitor?
(R) Deoarece au existat multe resentimente create prin implicare, de
cãtre bãrbat. De aici apar aceste perioade în care, atunci când entitatea
se gândeºte sau mediteazã la trecut, resentimentul se întoarce împotri-
va sa!
Nu te condamna pe tine însãþi! Mai degrabã fã ca viaþa ta sã fie pusã
în slujba unui ideal ºi lasã totul în mâinile Forþelor Creatoare care con-
duc destinele fiecãrui suflet!
Pune-te tot mai mult în armonie cu ceea ce þine de cãile Sale – cãile
Stãpânului, ºi lasã restul în mâinile Lui.
Pentru cã în El – doar în El – noi trãim ºi ne miºcãm ºi existãm!
Fii de folos 95
Lectura 410-2
Analizând aceastã încarnare, se pot spune foarte multe despre
scopul din aceastã viaþã al sufletului, ºi despre hotãrârile care au fost
luate. ªi deºi au fost acele perioade din viaþa sa, în care aparent au
existat toate lucrurile necesare care ar fi putut da naºtere impulsului de
a continua, în aceastã viaþã, împlinirea tuturor acelor dorinþe - din care
unele au fost negate chiar din prima legãturã stabilitã - atunci, din
punctul de vedere al forþelor exterioare fiinþei, a rãmas destul de puþin
la care sã adauge fiinþa ºi sufletul. Totuºi, aceste lucruri, aceste expe-
rienþe, în loc sã dea naºtere neînþelegerilor, ar trebui sã facã fiinþa sã
înþeleagã cã aceste bucurii, aceste lucruri pe care le doreºte, pot fi mai
bine pregãtite chiar de cãtre despãrþiri. Pentru cã acolo unde este inima,
se alãturã ºi mintea. Deoarece comoara inimii este dorinþa
sincerã de a fi folositã drept canal pentru o manifestare mai mãreaþã a
ceea ce este ales ca ideal în sinele mental ºi spiritual. Înþelege, aºadar,
cã El face bine toate lucrurile.
Lectura 452-7
Aºa cum s-a spus, trebuie sã vinã – sau cel puþin, aºa ar putea sã fie,
din dezvoltarea forþelor sufleteºti ale entitãþii – acele perioade în care
entitatea va avea unele îndoieli ºi întrebãri, atât în ceea ce o priveºte pe
ea, cât ºi pe ceilalþi ºi scopurile, þelurile ºi dorinþele lor. Deºi s-a spus
cã toleranþa faþã de toate fiinþele este un lucru de dorit, cu mult mai
mare este a cunoaºte acea dragoste pe care a oferit-o El, Cel care s-a dat
pe Sine ca sacrificiu, ca exemplu, ca un mediator, ca o influenþã în viaþa
fiecãrui suflet. A ºti cã în fiinþã sãlãºluieºte spiritul iubirii Domnului,
care a fãcut fiecare suflet sã cunoascã ceea ce este necesar sã facã
pentru ca el sã creascã. Deoarece Evanghelia lui Isus Cristos l-a adus
pe om acolo unde se aflã, fãcându-l conºtient de legãtura care existã
între suflete ºi spiritul care dã viaþã fiecãrui om.
De aceea, prin aceste meditaþii, prin aceste activitãþi, poate apãrea
ceea ce va permite acestui suflet, acestei minþi, sã devinã active în acel
domeniu în care ele vor dobândi nu numai pace ºi bucurie ºi fericire în
aceastã viaþã, dar în care sufletul va evolua chiar prin acþiunile pe care
le înfãptuieºte.
Aºadar, fii dispus sã faci cunoscute nu numai ideile personale, ci ºi
idealurile proprii; ºi îndrãzneºte sã trãieºti aºa cum îþi dicteazã
conºtiinþa, dar fii - mai presus de toate - sincer cu tine însuþi, cu
sufletul tãu ºi cu idealul tãu. Pentru cã El este idealul care trebuie ales
ºi care nu trebuie sã fie zdruncinat.
Lectura 949-2
Entitatea are de câºtigat în prezent dacã îºi stabileºte ºi respectã
idealurile, plasându-le în domeniul Forþelor Creatoare – care sunt
legate de viaþa omului pe Pãmânt ºi de relaþiile dintre oameni, care fac
sã aparã acea dezvoltare prin curgerea continuã a forþei vieþii prin
aceºtia. Entitatea poate sã ofere celor care vin muzicã sau cântece, ºi de
asemenea îi poate ajuta într-un mod care sã pãstreze propriul ideal, mai
presus de toate, pentru sine, fãrã a încerca sã influenþeze sau sã forþeze
pe alþii sã aibã aceeaºi viziune. Pãstreazã-te pe calea ce dreaptã. Fii
sincer faþã de tine însuþi ºi atunci nu vei fi fals faþã de nimeni. Þine
minte, Forþele Creatoare fac sã aparã continua dezvoltare în forþele
materiale ºi spirituale.
Lectura 1742-2
(Î) Ce pot face pentru a-mi folosi viaþa pentru ceilalþi?
(R) Renunþã; ceea ce ai primit, dãruieºte celorlalþi.
(Î) Încã mai trebuie sã devin într-un fel anume înainte de a-i ajuta
pe ceilalþi într-un mod specific?
(R) Vei deveni ceea ce trebuie ajutându-i pe ceilalþi ºi dãruindu-le
lor; nu prin acele lucruri despre care se va vorbi de rãu, ci prin micile
fapte de bunãtate, micile cuvinte spuse ici ºi colo, pentru cã încetul cu
încetul, pas cu pas, fiinþa creºte în sine însãºi ºi îi ajutã ºi pe alþii sã
creascã.
Lectura 1786-2
Vedem, aºa cum am spus, cã entitatea are nevoie sã înveþe ceea cea
fost accentuat pentru ea ºi sã urmãreascã sã punã în practicã aceste
lucruri, în relaþiile de zi cu zi pe care le are cu ceilalþi.
Nu se va oferi fiinþei nicio informaþie care sã-i permitã sã se mute
dintr-un loc sau în altul. Trebuie sã existe o dezvoltare interioarã!
Aºa cum s-a subliniat, cunoaºte-te pe tine însuþi mai întâi. Ce anume
îþi doreºti? Este aceastã dorinþã egoistã, este doar pentru sine; este doar
pentru a-þi satisface o emoþie, o poftã, o dorinþã fizicã? Nu existã nimic
care sã fie mai durabil, o dorinþã care sã fie de folos ºi altcuiva?
Fii de folos 97
Existã într-adevãr dorinþa de a cunoaºte iubirea, sau de a cunoaºte

experienþa cuiva care are o emoþie ce depãºeºte egoul? Existã dorinþa
de a fi folosit în acþiuni care sã fie de ajutor sau constructive? Aceasta
se poate face, dar implicã abandonarea egoului în slujba celorlalþi...
(Î) Sã continui sã trãiesc singur?
(R) Pare acest lucru sã fie bun - sau chiar este? sau de fapt te cauþi
pe tine însuþi! Fã ceva pentru alþii! Fã-le viaþa fericitã, fã ca viaþa lor sã
merite trãitã ºi atunci este posibil sã aparã ºi acele experienþe! Dar
trebuie sã ajungi sã înþelegi cã dacã vei avea o viaþã dacã vei avea
prieteni, dacã vei avea iubire, aceste lucruri trebuie folosite. Cãci numai
ceea ce dãruieºti rãmâne al tãu.
Lectura 1800-28
[Având ca fond o lecturã oferitã companiei ce fabricã Remedii
Pentru Sãnãtatea Casei, la solicitarea lui Hugh Lynn Cayce]
Lucraþi în condiþii de care nu sunteþi mulþumiþi, dar dacã nu vã
strãduiþi în aceste condiþii, nu vã veþi strãdui nici în condiþiile ideale
pentru voi! ºi nu vã amãgiþi singuri cã aþi face-o! Pentru cã cel care
spune cã ar da de pomanã sãracului dacã ar avea un milion, ºi nu dã
când are doar zece cenþi, nu va da nimic nici dacã ar avea un milion!
Acelaºi lucru este valabil în pregãtirea acelor lucruri care reprezintã
idealuri ºi principii ºi scopuri. Cã nu sunteþi perfecþi, ci cã veþi deveni!
Lectura 1877-1
Entitatea are înclinaþia, datoritã acþiunii forþelor care au fost arãtate,
sã devinã mult prea uºor dependentã de ceilalþi.
Mai degrabã trebuie sã înveþe acea lecþie pe care a dat-o El, cã cel
care doreºte sã devinã cel mai mare dintre voi, dintre fraþii sãi, dintre
semenii sãi, va trebui sã îi slujeascã mai mult – în loc sã trãiascã pe
seama lor. ªi aflã cã puterea Lui te va susþine întotdeauna, dacã vei
rãmâne cu El, ºi El te va susþine în acele vremuri de tulburare sau
suferinþã.
Pentru cã trebuie sã înþelegi ceea ce a spus El, cã atâta timp cât te
afli în planul fizic, având doar conºtiinþa dorinþelor carnale, aceste
supãrãri trebuie într-adevãr sã aparã. Fã doar astfel încât nimeni sã nu
fie supãrat de neglijenþa ta, de intenþionata ta lipsã de grijã, de dorinþa
ta de putere sau poziþii sociale.
Mai degrabã fã loc umilinþei, pentru ca sã poþi strãluci mai mãreþ

înaintea Domnului ºi Dumnezeului tãu.
Aºadar, cine este idealul tãu? Trãieºte conform lui – nu-l afiºa doar,
ci trãieºte fiind faþã de ceilalþi aºa cum þi-ar plãcea sã fie ºi ei faþã de
tine. Sfãtuieºte-i pe ceilalþi în acele domenii de activitate ºi ajutor în
care ai vrea sã te îndrume ºi ei pe tine.
Pentru cã atunci când fiinþa se înconjoarã cu prezenþa Lui, apare ºi
capacitatea de a sfãtui pe oricine, în orice etapã din viaþa omului în
acest plan.
Din influenþa lui Uranus constatãm cã existã interesul pentru forþele
mistice sau oculte, ca parte a experienþei fiinþei. Pentru cã puterea este
mânuitã în funcþie de modul în care mintea a dat ºi dã forþã tuturor
acelor influenþe la care a luat parte.
Pentru cã, aºa cum a spus El, ceea ce gândeºti în inima ta, aceea
devii; tot aºa cum ceea ce asimileazã corpul tãu devine o parte a
sângelui tãu dãtãtor de viaþã.
Prin urmare, în viaþa ta mentalã ºi spiritualã rãmâi pe acele cãi care
îþi aduc din ce în ce mai multã înþelegerea faptului cã El nu stã la uºa
ta, ci merge ºi vorbeºte cu tine! ºi cã grãdina ta de iubire ºi luminã este
plinã de prezenþa Lui; ºi oglindeºte aceste lucruri în modul în care
gândeºti, în care discuþi ºi în care interacþionezi cu semenii tãi.
În ceea ce priveºte aspectele pãmânteºti ºi activitãþile pe care
acestea le produc în calitate de forþe impulsionante sau influenþe din
actuala încarnare - vedem cã acestea, aºa cum s-a spus, au fost dimi-
nuate sau mult schimbate prin faptul cã fiinþa a acþionat conform
legilor, regulilor ºi ordinelor activitãþilor individuale în raport cu
Forþele Creatoare.
Atunci, ce este Forþa Creatoare – o influenþã în problemele indivi-
duale?
Binele, deoarece vine în diferite forme, este creator, este construc-
tiv; ºi astfel, atunci când cineva face un bine – fãrã sã se gândeascã la
sine însuºi, ci pentru ca ceilalþi sã cunoascã pacea ºi armonia în viaþa
lor – acesta aduce o asemenea trezire cum este cea pe care ai trãit-o
adesea atunci când ai cãutat sã percepi vibraþiile prin corpul tãu, sau
când ai cãutat sã simþi, sã auzi ºi sã cunoºti prin lumina pe care o aruncã
conºtiinþa ta asupra problemelor ºi gândurilor celorlalþi – aducând acel
sentiment plin de bucurie al apropierii de Energia Creatoare.
Fii de folos 99
Lectura 1957-1
(Î) Cu ce firmã sau organizaþie ar fi cel mai bine pentru mine sã
lucrez?
(R) Acest lucru trebuie hotãrât de sine însuºi, conform cu idealul
propriu. Apoi, indiferent de organizaþie, aflã care este politica lor. Dacã
se aflã pe aceeaºi direcþie cu acele lucruri care þi-au fost recomandate
drept scop, atunci intrã în legãturã cu aceastã organizaþie.
(Î) Existã vreo legãturã de valoare între mine ºi opera lui
[1849]...N.Y.C.?
(R) Aceasta depinde de etapa pe care entitatea o alege ca domeniu
sau arie de manifestare pentru activitãþile sale. Desigur cã meritã sã fie
luatã în seamã – pentru cã oferã un domeniu în care poate sã fie de
ajutor – dar dãruieºte – dãruieºte – dãruieºte - dacã vrei sã ai!
(Î) Ce oportunitãþi mi-ar oferi afacerea cu H.R. – N.Y.?
(R) Din nou, fiinþa este cea care trebuie sã aleagã în funcþie de
propria sa politicã, propriile scopuri, propriile idealuri. Doresc ei
aceleaºi lucruri ca ºi tine, rãspund ei nevoilor tale, poþi lucra ºi folosi
politica lor fãrã a renunþa la a ta? Ei bine, cu greu ai putea crede acest
lucru, dar aceste lucruri trebuie analizate în tine însuþi! Pentru cã
domeniul nu trebuie ales doar din perspectiva banilor, ci amintindu-þi
idealul tãu – trup, minte ºi suflet! Aºa cum s-a spus, nu te teme sã te
abandonezi slujind – dacã idealul ales este cel corect. Dacã o faci din
motive egoiste, pentru a te preamãri, pentru a obþine puterea pe care o
vei folosi în scopuri necinstite, pãzeºte-te! Dacã este pentru ca sã se
manifeste slava adevãrului, dãruieºte totul – fie cã este vorba de tine,
de mintea ta, de trupul tãu sau de mijloace materiale – în construirea
sau în crearea acelei lumi.
Lectura 1998-1
Mai întâi cunoaºte-þi idealul – spiritual, mental, material. Nu te con-
centra aºa de mult asupra a cum ai vrea sã fie ceilalþi, ci mai degrabã
asupra relaþiilor tale ideale cu ceilalþi! Pentru cã acela care este cel mai
mare, îi slujeºte pe toþi – conform legii cauzei ºi efectului. În unele
cazuri, cel mai necesar lucru pentru a influenþa este tocmai o rezistenþã
minimã. În altele, este nevoie de cea mai mare hotãrâre în manifestarea
forþei ºi puterii.
Lectura 2030-1
Prin urmare, idealul tãu nu este ceea ce poþi dobândi prin atitudinea
„dã-mi! – dã-mi! – dã-mi!”, ci: „Ce pot sã fac, ce pot sã ofer, în rela-
þiile cu ceilalþi pentru ca sã fac ca aceastã asociere sã fie o experienþã
frumoasã?” dupã care ai dus întotdeauna dorul!
Aºadar, idealul tãu este: „Ce pot sã fac sau sã fiu pentru ceilalþi, ast-
fel încât ei sã fie mai buni, sã aibã un concept mai larg despre scopurile
vieþii, chiar ºi numai din simpla întâlnire sau cunoºtinþã cu mine?”
Acesta ar trebui sã fie idealul tãu, în aceastã încarnare.
Fiinþa nu este alcãtuitã doar din carne, nici din poziþia sa socialã,
nici din activitãþile sale sociale, nici din jocurile sau munca sa – ci toate
acestea fac parte din experienþa ei. Atunci când corpul mental ºi cel
spiritual acþioneazã, au nevoie sau se bazeazã pe atributele corespunzã-
toare tuturor etapelor evolutive, tot astfel este nevoie ca sã existe un
ideal spiritual în relaþiile materiale. Iar acestea trebuie, la fel cu ceea ce
este în minte, sã fie concepute la nivel spiritual – dacã este sã creºti în
graþie, în cunoaºtere, în înþelegere.
Mai departe, lucrurile stau aºa: dacã vrei sã ai prieteni, dovedeºte-te
prietenul celorlalþi. Dacã vrei sã ai dragoste în viaþa ta, este necesar sã
fii plin de iubire faþã de ceilalþi. Dacã vrei ca în viaþa ta sã-þi satisfaci
nevoile corpului, sã îþi satisfaci plãcerile sau sã ai lucrurile pe care le
doreºti, atunci acþioneazã în aºa fel încât ceilalþi sã se simtã inspiraþi de
felul în care te porþi.
Nu trebuie sã te comporþi ca cineva care se teme – nici ca cineva
cãruia nu îi pasã de nevoile trupeºti sau de avantajele sale. Nu abuza de
ºansele tale, dacã vrei sã fii un câºtigãtor în aceastã viaþã.
Lectura 2056-2
(Î) Referitor la legãtura lui cu ... din perspectiva a ceea ce pare a fi
deja pregãtit, ce ar trebui sã facã aceastã fiinþã relativ la asocierea lui
cu aceastã companie?
(R) Sã întrerupã legãtura cu orice situaþie în care nu se menþin
condiþiile de dezvoltare optimã a sa sau a celorlalþi. Sã nu doreascã
niciodatã sã facã ceva rãu sau plin de viclenie din care individul sau
grupurile ar dobândi câºtiguri materiale. Mai degrabã sã ducã o viaþã
vrednicã de tot ce este mai bun, în slujba celorlalþi – pentru cã munci-
torul este demn de plata sa, iar Domnul a spus ºi a hotãrât cã: „Cel care
a mers pe calea cea dreaptã va primi bunãtãþile pãmântului”. Fie ca
Fii de folos 101
Dumnezeu sã fie Domnul tãu, iar nu poziþia socialã, puterea sau faima
– pentru ca servindu-L pe El inima sã-ºi gãseascã acea bucurie care
vine dintr-o viaþã trãitã cu folos; nu acþiona astfel încât sã faci loc
vinovãþiei în adâncul sufletului tãu.
(Î) Daþi fiinþei un alt sfat care sã o ajute sã continue ceea ce i-ar fi
de cel mai mare folos în evoluþia sa.
(R) Pãstreazã-þi faþa îndreptatã cãtre luminã, iar umbrele nu te vor
înfricoºa - pentru cã teama este începutul distrugerii. Continuã sã cânþi
în inima ta, iar Domnul te va înãlþa pentru a îndeplini promisiunile pe
care El Le-a fãcut oamenilor, servindu-i pe semenii tãi, pentru cã cel
care se lasã în voia Domnului, face provizii într-un loc în care hoþii nu
pot sã pãtrundã ca sã-l prade. Pãstreazã-þi deschise cãile, deasupra criti-
cilor, ºi nu te condamna niciodatã.
Lectura 2901-1
Aºadar, în ceea ce priveºte aplicarea adevãrurilor în experienþele
fiinþei din aceastã încarnare, observãm cã entitatea va avea ocazia de a
câºtiga ºi de a conduce, ºi de a folosi bunurile pãmânteºti. Atunci aplicã
acele lucruri care sunt la îndemânã, spre a-L servi pe Creator, pentru cã
servindu-l pe om realizezi cea mai înaltã formã de slujire a Creatorului,
pentru cã omul este acea parte a creatorului care poate fi slujitã fizic.
Aºadar pãstreazã calea dreaptã, mergând pe drumul care duce la o mai
mare comuniune cu Dãtãtorul de viaþã ºi luminã.
Lectura 2959-1
Pãstreazã acea atitudine mentalã, de a nu fi doar bun, ci ºi bun la
ceva. Fã astfel ca scopul tãu sã nu fie doar împlinirea propriilor plãceri,
ci de a-i ajuta ºi pe alþii, pe cât mai mulþi, uneori în fiecare zi.
Gândeºte-te la ceilalþi, pentru cã atunci când îi ajuþi pe ceilalþi te ajuþi
pe tine însuþi.
Lectura 2954-1
În ceea ce priveºte calitãþile din aceastã viaþã ale fiinþei, ceea ce
poate ea obþine ºi cum:
Aºa cum s-a spus, mai întâi cunoaºte-te pe tine însuþi, care îþi sunt
idealurile, atributele mentale, slãbiciunile fizice ºi ce anume îþi dã tãria
fizicã. Este important sã reuºeºti sã te familiarizezi cu aceste aspecte.
Existã mai multe ocazii în acele slujbe în care existã un mai mare
respect faþã de cei din jurul fiinþei, chiar dacã ele pot fi îndeplinite de
cei de sexul opus – deoarece ºi ei pot fi înzestraþi de la naturã cu spiri-
tul de a-i ajuta pe ceilalþi, la fel ca ºi tine.
Dar pãstreazã-te sub umbrela destinului, ºi vei vedea cã poþi merge
mai departe într-un mod care sã Îi fie pe plac Lui.
Dacã aceste calitãþi se transformã în mijloace de automulþumire, de
proslãvire a propriei fiinþe, ele vor aduce în viaþa fiinþei niºte influenþe
destul de îndoielnice.
Atunci când este pãstratã credinþa, va exista o mai mare încredere în
sine, ca ºi în ceea ce se manifestã prin ceilalþi.
Lectura 3005-1
(Î) Cum aº putea sã-mi schimb modul de viaþã astfel încât sã devin
mai puternic ºi sã-mi pot ajuta mai mult familia?
(R) Deoarece dezordinea ºi tulburãrile au produs cea mai mare parte
a schimbãrilor din prezent, considerãm cã atunci când condiþiile se vor
îmbunãtãþi, ºi când vor apãrea ocaziile, fiinþa se va putea orienta cãtre
acele direcþii care apar din când în când.
Deoarece fiecare fiinþã ar trebui sã devinã un canal prin care ceilalþi
sã fie binecuvântaþi ºi ajutaþi.
S-a spus puþin aici referitor la atitudine, datoritã faptului cã
atitudinea mentalã a fiinþei este cea bunã. Pentru cã idealul ei este de
a-i ajuta pe ceilalþi. Continuã tot aºa. Nu acþiona niciodatã pentru fala
ta, ci pentru slava Fiului în Tatã, ºi pentru a-þi onora scânteia divinã din
tine.
Lectura 3034-2
(Î) În ce zi, lunã ºi an ar fi cel mai bine sã-mi deschid biroul ºi sã
încep sã practic în California?
(R) Aceasta depinde foarte mult de numeroase alte condiþii. Dacã
vei începe aici, vei continua pe timp nelimitat. ªi apoi, la ceva timp
dupã ce vei termina cursurile postuniversitare, poþi sã începi sã lucrezi
în folosul celorlalþi. Dar atunci când acþionezi, nu încerca sã trãieºti pe
seama celorlalþi, ci pentru aceºtia. Dacã vei trãi pe seama celorlalþi, vei
deveni un ratat. Dacã vei trãi pentru ceilalþi, vei putea deveni un om de
succes.
Fii de folos 103
(Î) Alte sfaturi?

(R) Aºa cum s-a spus, cautã idealul! Cel care va avea cel mai mare
succes nu va fi ºeful sau comandantul celorlalþi, ci îi va servi pe toþi,
lucrând cu ºi pentru ceilalþi.
Lectura 3059-1
Atitudinea mentalã ar trebui sã fie creatoare; sã nu existe doar
idealuri pasive, ci idealuri active în relaþiile fiinþei cu cei pe care îi
întâlneºte. Asocierile cu oamenii înseamnã foarte mult pentru aceastã
entitate.
Nu-i plictisi pe ceilalþi, dar dacã ai de oferit vreo învãþãturã spiri-
tualã fãrã a-i stânjeni pe ceilalþi, fã-o; dãruieºte asemenea Celui care
este calea ºi viaþa, cãci El a dãruit permanent ceea ce era nevoie.
Dãruieºte în permanenþã ceea ce este necesar, ºi care întãreºte credinþa
din inima fiinþei; gândeºte-te la ceilalþi aºa cum te gândeºti la tine
însuþi. Pentru cã mãsura cu care mãsori pentru semenii tãi, este mãsura
cu care tu îþi slujeºti Creatorul.
Lectura 3575-2
În ceea ce priveºte calitãþile din aceastã viaþã ale entitãþii, ceea ce
poate ea obþine ºi cum: pãstreazã pacea în inima ta, fãrã a înlãtura ceea
ce îþi semnaleazã conºtiinþa, ºi înþelege cã Domnul a trãit aici pe
Pãmânt ºi El îþi cere sã foloseºti cu înþelepciune ceea ce þi-a împrumu-
tat, aºa cum s-a arãtat în parabola talanþilor. Pentru cã þi s-a dat mult,
iar Dumnezeu îl iubeºte pe cel care dãruieºte cu inima uºoarã, nu numai
pe sine însuºi, nu numai celorlalþi. Ajutã-i pe ceilalþi sã se ajute pe ei
înºiºi, în loc sã le dai ceea ce i-ar face cu adevãrat sãraci.
Lectura 3659-1
(Î) Cum aº putea sã-mi dezvolt o personalitate mai plãcutã?
(R) Aºa cum am spus atunci când am arãtat cum ar trebui sã
acþioneze cineva, lucrul acesta trebuie fãcut nu cu curiozitate, ci cu do-
rinþa de a fi de ajutor altcuiva. ªi lasã ca bucuria acestui fapt sã-þi aducã
propria sa recompensã sub formã de pace ºi armonie, ºi o personalitate
plãcutã. Fã astfel încât individualitatea sã fie feritã de minciunã, iar
personalitatea va strãluci atunci prin aceastã individualitate.
Lectura 3478-2
Vedem cã poziþia lui Venus conferã fiinþei apreciere pentru casã, de
care totuºi nu se preocupã ºi nu se îngrijeºte prea mult – aºa cum se va
preocupa de sine, simþind interior cã are o scuzã bunã – dar nu folosi
acest lucru ca pe o scuzã! Mai degrabã fã astfel încât scopul tãu sã fie
acela de a contribui la bunãstarea celorlalþi, dar fã-o mai întâi realizând
pentru tine însuþi o practicã spiritualã. Aceasta nu înseamnã cã fiinþa nu
are o gândire elevatã, pentru cã am spus deja cã este, dar are nevoie de
practicã! Vei fi capabil ca, conducându-i fizic sau mental pe ceilalþi,
sã-i influenþezi mult mai puternic ºi cu bãtaie mult mai lungã, pe ei ca
ºi pe tine, dãruindu-le oamenilor ceva pentru care sã merite sã trãiascã,
în ei ca ºi în afara lor! Pentru cã cel care se preocupã numai de propria
sa bunãstare, descoperã în curând cã nu are prea mult de lucru. Cel care
se preocupã numai de bunãstarea celorlalþi descoperã în curând cã este
absorbit de ceilalþi, ºi ºi-a pierdut aprecierea pentru sine ºi pentru
idealurile sale.
Lectura 3665-1
Entitatea trebuie mai întâi de toate sã se analizeze pe sine în raport
cu idealurile sale; dar nu într-un mod superficial, ci descoperind care
dintre idealuri au crescut ºi au dat roade, care dintre idealuri au atras
binecuvântãrile Domnului asupra tuturor, fiind astfel creatoare în
esenþa ºi activitatea lor. În acest fel trebuie fãcutã analiza.
Apoi, atunci când aceste idealuri au fost gãsite, foloseºte-le în tot
ceea ce faci, în munca ta concretã, la fel ca ºi în menþinerea ordinii, a
pãcii, a încrederii în acele grupuri în care existã o mare diversitate de
credinþe, talente.
Lectura 288-4
(Î) Fiinþa aceasta îºi urmeazã adevãrata sa vocaþie?
(R) Da, pentru cã, prin intermediul ei spiritul ºi sufletul (prin forþele
mentale ºi fizice) se trezesc cãtre acele energii care se manifestã în
prezent prin forþele mentale; prin intermediul ei fiinþa atinge acea
dezvoltare necesarã pentru a putea sã dea celorlalþi tot ce-i mai bun în
ea. ªi mai este ceva: noi toþi (întreaga umanitate), bãrbat sau femeie, ar
trebui sã înþelegem acest lucru, cã nu putem dãrui nimic direct
Creatorului, ºi cã prin aceste acte de bunãtate, lipsite de egoism, prin
aceastã dãruire cãtre creaturile Sale, noi Îi dãm de fapt Domnului.
Fii de folos 105
Lectura 3752-1
(Î) Ce aþi sugera acestei entitãþi pentru ca pacea minþii sale sã
creascã?
(R) Ceea ce am mai spus deja. Cã în ceea ce priveºte viaþa sa spiri-
tualã, fiinþa ºi-a pierdut idealul ºi acesta i se pare acum de neatins.
Fiinþa ar trebui sã se dãruiascã foarte mult necesitãþii de a atinge în mod
continuu acest ideal ºi dobândirii lui fãrã a-l folosi pentru a impune în
viaþa ºi mintea celorlalþi aceeaºi viziune pe care o are fiinþa. Fiinþa
trebuie sã acþioneze nu ca cineva care cautã câºtigul în ºi pentru sine,
ci ca cineva care îºi foloseºte înzestrãrile pentru a face ca viaþa
celorlalþi sã merite mult mai mult sã fie trãitã; pentru cã cineva poate
dobândi viziunea celor promise pentru sine ºi în relaþie cu Forþele
Creatoare doar ajutându-ºi semenii.
7
•
Stabilirea idealurilor ºi urmarea lor
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
24
4-
-4
4
Adesea am fost întrebat, ce anume este un ideal? Idealul nu este
ceva fãcut de mâinile omului, ci este ceva etern. Menþineþi-vã acordaþi
ºi în armonie cu aceste forþe care se pot manifesta prin fiinþã într-un
mod mental ºi spiritual – iar aceasta vã va menþine pe aceeaºi direcþie
cu idealul stabilit. Atunci când fiinþa este sincerã faþã de ea însãºi,
aceasta o va împiedica sã mintã faþã de ceilalþi. Nu fiþi prea reþinuþi în
exprimarea gândurilor, pentru cã dezvoltarea vine din folosirea forþei
gândurilor pe care le aveþi ºi le cunoaºteþi. Aflaþi în cine aþi crezut,
ºtiind cã El poate sã-ºi þinã orice promisiune fãcutã vouã, în ciuda
oricãror fapte. Pãstraþi-vã nepãtaþi, dar nu faceþi aceasta cu o faþã
posacã.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
25
56
6-
-2
2
Un ideal este acel lucru cãtre care fiinþa însãºi îºi poate înãlþa ade-
sea privirile, ºtiind cã devine gradat o parte, dar niciodatã nu poate
deveni întregul. Ceva la care sã priveºti, sau pe care sã încerci sã-l
atingi; nu o idee, cum cã aº putea face un lucru sau altul, cã aº putea
dobândi aceasta sau cealaltã acþionând într-un anume fel! pentru cã
atunci fiinþa îºi atinge scopul! Idealul este ceva care este cãutat ºi cãtre
care fiinþa se dezvoltã astfel încât sã fie în armonie cu el, sã devinã o
parte a acestuia, dar niciodatã întregul.
106
Stabilirea idealurilor ºi urmarea lor 107
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
27
70
0-
-3
31
1
(Î) Vreþi sã mai oferiþi unele lãmuriri care sã ajute la îndeplinirea
acestei dorinþe?
(R) Baza oricãrei activitãþi a fiinþei ar trebui sã fie un ideal în jurul
cãruia sã se orienteze toate experienþele sale. Nu un idol, nu o idee, nu
o poziþie care sã poatã fi dobânditã în viaþa pãmânteascã prin activitãþi
pãmânteºti; pentru cã a atinge ceea ce este dorit cu totul la nivelul
mental al fiinþei înseamnã a deveni demodat ºi centrat asupra sa însãºi.
De aici decurge în mod firesc, regresul fiinþei.
Prin urmare, a depinde în întregime, în toate acþiunile mentale ºi
spirituale, de voinþa lui Dumnezeu, sau Forþelor Creatoare ce se pot
manifesta prin fiecare acþiune a fiinþei, înseamnã a atinge acel lucru
care duce la o mai bunã ºi mai mare dezvoltare, în aceastã încarnare
terestrã; aceasta implicã atunci ca fiinþa sã devinã zilnic un canal de
manifestare pentru ceea ce a fost stabilit ca ºi ideal al sufletului, nu al
minþii raþionale.
Aceasta nu înseamnã cã fiinþa devine lipsitã de eficienþã sau de simþ
practic sau simþ etic, nici cu o faþã tristã, nici rece sau complãcându-se
în criticarea celor care nu gândesc ºi nu acþioneazã la fel ca ea. Ci aceas-
ta implicã a vedea în individul pe care fiinþa îl urãºte (sau antipatizeazã,
datoritã acþiunilor sale), acel chip al lui Dumnezeu pe care ea îl adorã.
Pentru cã fiecare fiinþã este o manifestare a forþelor care emanã din
universul sau din conºtiinþa Domnului cel viu! Acþiunile omului,
bazându-se pe aceste forþe, pot avea ca rezultat iadul sau raiul!
Aºadar, fiecare suflet ar trebui sã priveascã din ce în ce mai con-
structiv cele mai distructive forþe care sunt într-o activitate!
Cel care nu reuºeºte aceasta, pierde sau se condamnã singur la dis-
trugere!
Pentru cã nici chiar El, care era Fiul, nu s-a gândit cã furtul este
divin, nici nu s-a pus în situaþia de a nu putea împlini Legea ºi de a arãta
calea; ºi, deºi a suferit în trup ºi minte, fiind dispreþuit, scuipat ºi urât,
el a spus: „Tatã, iartã-i, cã nu ºtiu ce fac”.
Acest lucru ar trebui sã fie un impuls în atitudinea oricãrei fiinþe care
cautã sã rãmânã în prezenþa lui Dumnezeu.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
28
82
2-
-6
6
(Î) Care sunt cele mai înalte idealuri dupã care ar trebui sã se ghideze
aceastã fiinþã, cu mintea ºi trupul, în afacerile sale?
(R) „Fã celorlalþi ceea ce ai vrea sã îþi facã ei þie.” Iubeºte-l pe

Dumnezeu, cu trupul, mintea ºi sufletul; pãstreazã-te nepãtat de cele
lumeºti; ocoleºte rãul; iubeºte-þi aproapele, fratele tãu, ca pe tine însuþi
Aceasta este întreaga lege. Acesta este idealul pe care l-a dat El,
Stãpânul. ªi atunci când cineva merge, vorbeºte, gândeºte ºi acþioneazã
în acest fel, El îºi þine promisiunea fãcutã: „Nu te voi lãsã nemângâiat,
ci prezenþa mea, conºtiinþa mea vor rãmâne cu tine, spunându-þi ce
trebuie sã gândeºti ºi sã rosteºti de fiecare datã.” Încrede-te în El.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
35
57
7-
-1
13
3
Mintea îºi foloseºte idealurile spirituale ca bazã pe care sã constru-
iascã. ªi mintea foloseºte, de asemenea, dorinþele materiale ca ºi
mijloace distructive, pentru cã amestecul dorinþelor materiale este cel
care împiedicã corpul ºi mintea sã rãmânã într-o perfectã armonie cu
idealul sãu.
Astfel, chiar ºi în plan material, aceste lucruri se rãzboiesc unul cu
celãlalt. Condiþiile fizice sau cazurile de urgenþã sunt adesea folosite
drept scuze sau justificãri pentru alegerile pe care le face fiinþa. Oare
aºa trebuie sã fie aceste lucruri, potrivit idealului tãu?
Rezultã deci cã este mai important, sau poate cel mai important
lucru din viaþa oricãrei fiinþe este de a-ºi cunoaºte mai întâi care este
idealul sãu spiritual.
Cine ºi care este modelul tãu?
De-a lungul existenþei omului în plan material, au apãrut în diferite
perioade, învãþãtori sau aºa-ziºi învãþãtori, care au elaborat diferite
teorii referitor la mijloacele prin care individul ar trebui sã-ºi controleze
poftele trupeºti sau ale minþii, astfel încât sã ajungã la anumite faze de
evoluþie.
De asemenea, a apãrut ºi un Învãþãtor care a fost destul de îndrãzneþ
încât sã se declare pe El însuºi Fiul Domnului cel viu. El nu a stabilit
reguli pentru poftele omului. El nu a stabilit nicio altã regulã eticã
decât: „Fã celorlalþi ceea ce ai vrea sã îþi facã ei þie” ºi arãtând cã „Ceea
ce vei face pentru cel din urmã dintre aceºtia, care sunt fraþii tãi, vei
face pentru Creatorul tãu.” El a declarat cã împãrãþia cerurilor se aflã ºi
poate fi atinsã ºi conºtientizatã în conºtiinþa fiecãrui individ, dacã se
mediteazã asupra faptului cã Dumnezeu este Tatãl tuturor sufletelor.
Iisus, cel care este Hristos, este intermediarul ºi în El ºi în studierea
exemplului pe care l-a dat aici pe Pãmânt, se aflã viaþa –iar El a venit
aici pentru a demonstra, a manifesta, a da viaþã ºi luminã tuturor, astfel

încât voi sã aveþi mai multã viaþã.
Iatã deci, cã aici gãsiþi un prieten, un frate, un tovarãº. Cãci aºa a
spus ºi El: „Eu nu vã numesc pe voi slujitori, ci fraþi.” Cãci celor care
cred, El le dã puterea de a deveni copiii lui Dumnezeu Tatãl, pãrtaºi
împreunã cu Iisus Hristos la cunoaºterea ºi conºtiinþa acestei prezenþe
care rãmâne de-a pururi cu cei care ºi-au stabilit acest ideal.
Care este, aºadar, acest ideal?
În ceea ce-i priveºte pe semenii tãi, El a spus: „Ceea ce vrei ca
ceilalþi sã îþi facã þie, fã-le tu lor.” Nu sta pe gânduri, nu îþi fã griji, nu
te neliniºti prea mult în legãturã cu trupul tãu. Pentru cã El ºtie ceea ce
ai tu nevoie. În locul ºi situaþia în care tu eºti, se aflã ceea ce tu ai
nevoie astãzi, acum, pentru cea mai bunã, cea mai mare ºi mai minu-
natã dezvoltare a ta. Ascultã dar, chiar astãzi, vocea Lui: „Veniþi la
Mine toþi cei obosiþi sau împovãraþi, iar Eu vã voi elibera de griji ºi
neliniºti, vã voi da odihna ºi pacea.” Pentru cã Domnul îi iubeºte pe cei
care se încred cu totul în El.
Prin urmare, aceasta este acea atitudine a minþii care îndepãrteazã
ura, rãutatea, neliniºtea, invidia, ºi creeazã în mod durabil, la nivelul
minþii, fructele spiritului: iubirea, rãbdarea, compasiunea, îndurarea,
bunãtatea, blândeþea. ªi împotriva acestora nu existã lege. Ele înlãturã
orice obstacol, aduc pacea ºi armonia, ele aduc acea privire îngã-
duitoare care nu condamnã pe cineva pentru cã a uitat ceva, pentru cã
a judecat ceva în mod greºit sau pentru cã a fost egoist astãzi. Puteþi
trece cu vederea aceste lucruri, pentru cã ºi El a fãcut-o. Dacã ºi El ar
fi fost dezamãgit ºi nu i-ar fi iertat pe cei pe care i-a ales din rândul
lumii ca discipoli ai sãi, ºi care L-au lãsat la bunul plac al unui înalt
preot indignat, al unui avocat hotãrât ºi unui conducãtor nedrept, atunci
care ar fi fost speranþa ºi promisiunea voastrã astãzi?
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 9
98
87
7-
-4
4
Atunci pune-þi aceastã întrebare – ºi cautã-i rãspunsul mai întâi în
conºtiinþa ta fizicã:
„Care este idealul meu de viaþã spiritualã?”
Apoi, când ai gãsit rãspunsul – cãci el a fost deja dat de Cel care este
Viaþa – cã împãrãþia lui Dumnezeu, împãrãþia cerurilor se aflã în tine
însuþi; ºi cã noi vedem împãrãþia Tatãlui în afarã, datoritã acþiunii
acestor lucruri care þin de spiritul adevãrului. Odatã ce acestea ºi-au
gãsit rãspunsul, îþi vei întreba din nou conºtiinþa interioarã: „Sunt eu
credincios idealului meu?”
Aºa vor fi atunci rãspunsurile tale: acesta ºi acela ºi celãlalt; nicio-
datã pentru sau contra. Pentru cã creºterea în spirit urmeazã ceea ce a
spus El: vei creºte în graþie, în cunoaºtere, în înþelegere.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
10
08
82
2-
-3
3
Interpretãrile pe care le dãm, ca urmare a acþiunilor pe care le
vedem aici, sunt: Idealul nu este ceva material, ºi nici doar o experienþã
mentalã, ci el þine de toate planurile: mental, material ºi spiritual.
Deoarece viaþa este manifestarea Domnului cãruia ne închinãm.
Rezultã deci cã fiecare entitate-suflet este o parte a acestuia, care are
dreptul ca în încarnãrile sale pe pãmânt sã manifeste un ideal ºi astfel
sã creascã în graþie, în cunoaºtere, în credinþã, speranþã, iubire; idealul
fiecãrui suflet ar trebui sã fie acela cã entitatea, sufletul, poate deveni
una cu Forþele Creatoare.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
17
75
55
5-
-3
3
Aflã mai întâi care este idealul tãu. Nu te concentra asupra a ceea
ce pot face ceilalþi pentru tine, ci cautã care este modul ideal de a trãi
al indivizilor unii cu ceilalþi? Ce crezi tu referitor la aceste lucruri ce þin
de relaþia dintre sine, ca individ ºi Forþele Creatoare sau Dumnezeu?
Cum ar trebui sã se manifeste cineva în raport cu acestea? Iar apoi
trãieºte ºi acþioneazã în acest fel în mijlocul celorlalþi, astfel încât sã fii
un exemplu viu al idealului în care crezi.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
34
48
81
1-
-2
2
Am dori, mai degrabã, sã-i oferim entitãþii maniera idealã de a-ºi
folosi calitãþile, astfel încât entitatea sã poatã alege singurã.
ªtii cã te afli într-o lume materialã. Este adevãrat, tu eºti alcãtuit
din trup, minte ºi spirit, dar nu te aºtepta sã se petreacã lucruri spi-
rituale în manifestarea fizicã, decât dacã aceasta ar fi o experienþã
folositoare pentru ea, pentru ca sã o ajute ºi sã o încurajeze, ºi nu te
aºtepta ca lucrurile acestea sã se materializeze, decât dacã acest lucru
este absolut necesar. Pentru ca Învãþãtorul nu ºi-a hrãnit ucenicii prin
miracol, atunci când se putea cumpãra hrana ca de obicei. A scos El
bani din gura peºtilor pentru a cumpãra haine, cãlãtorii sau plãceri
pentru El însuºi sau pentru discipolii Sãi? sau pentru a acoperi nece-
sitãþile?
Tu, ca majoritatea oamenilor, respecþi foarte puþin aceste lucruri, ºi
totuºi ai vrea ca ceilalþi sã creadã altceva. Prin urmare, la modul
concret, aflã care sunt convingerile tale spirituale ºi cine este autorul
idealului tãu. Þine minte cã nu existã autori, nu existã plural, deoarece
Domnul Dumnezeu tãu este unul singur. Nu uita asta! El nu este
multiplu; da, existã cei care ajutã, dar fiecare suflet în parte are menirea
de a ajuta.
Îþi îndeplineºti munca cum trebuie sau laºi pe altul sã o facã în locul
tãu? Nimeni nu poate s-o facã în locul tãu! Fiecare suflet este aseme-
nea fiecãrui atom sau corpuscul. Pentru cã þine minte, voi sunteþi
corpusculi din corpul lui Dumnezeu, fiecare cu datoria sa, fiecare cu
funcþia pe care trebuie sã o îndeplineascã, ºi anume ca lumea sã devinã
un loc mai bun pentru cã el a trãit în ea – ºi acesta este scopul tãu pe
pãmânt.
Aºadar, aflã în cine ºi ce anume crezi tu, din punct de vedere
spiritual; apoi aflã care este ideea ta ºi idealul tãu mental. Pentru cã
mintea este cea care construieºte ºi ea þine atât de materialitate, cât ºi
de spiritualitate ºi de ceea este veºnic. Înþelege aceste lucruri, pentru cã
ele sunt adevãrate. Atunci când vei fi încredinþat de aceasta, rezultatele
în plan material vor fi mai întâi plãcute în faþa lui Dumnezeu ºi armo-
nioase în propria ta viaþã.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 4
48
86
66
6-
-2
2
(Î) Referitor la rãspunsul 3 din a doua lecturare pentru mine, la ce ar
trebui sã se închine aceastã fiinþã?
(R) Asta e ca ºi cum ai spune, care ar trebui sã fie idealul acestei
fiinþe; sã fie faima, poziþia socialã, politica, banii sau sã fie o viaþã
echilibratã, cunoscând acele atribute care au fost sunt necesare ºi care
au fost date pentru o mai bunã dezvoltare, care vor aduce mulþumirea
ºi satisfacþia în planul mental ºi material. Cu toate acestea, aceastã sa-
tisfacþie nu va fi niciodatã deplinã, pentru cã atunci când cineva devine
prea satisfãcut, începe sã decadã. Mulþumirea este cea care trebuie cãu-
tatã de oricine, pentru cã aduce cea mai mare fericire, cele mai multe
speranþe, cel mai optimist mod de a privi activitãþile desfãºurate. Acesta
ar trebui sã fie idealul, dacã este sã rãspundem întrebãrii referitoare la
ce anume ar trebui sã adore aceastã fiinþã.
(Î) Care este idealul fiinþei?

(R) Este ceva ce fiinþa trebuie sã-ºi aleagã singurã; pentru cã aceas-
ta reprezintã voinþa ei. Fiinþa ºtie în interiorul ei care este criteriul de
dezvoltare pentru fiecare încarnare, pentru cã acesta este idealul ei. Mai
apoi, oricare ar fi idealul ales, fiinþa trebuie sã îl urmeze, iar rezultatele
obþinute vor fi în conformitate cu acþiunile sale. Este dat ca atunci când
fiinþa alege ca idealul sãu sã fie atingerea succesului material, nu se
poate aºtepta ca acesta sã-i aducã mulþumire, ºi nici fericire. Dacã
idealul ales este ceea ce este corect, din punctul de vedere sau atunci
când îl mãsoarã conform criteriilor sale, atunci acesta va duce la
dezvoltare. Acest lucrul trebuie stabilit de cãtre sine însuºi. Ce anume
îºi alege fiinþa ca ideal spiritual, ca ideal moral, ca ideal în condiþiile
sociale, politice sau economice date? Sunt acestea în acord cu Cel care
acordã tot ceea ce este bun ºi perfect, sau sunt ele creatore prin ele
însele? La aceasta fiinþa trebuie sã rãspundã singurã.
Idealuri ºi idei
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
16
65
5-
-2
24
4
Care este primul lucru? Sinele! ºi dorinþa de a se dãrui; dorinþa de a
se exprima prin idei, în mediul fizic, suferind pentru un ideal! Acest
ideal nu este doar ceva abstract, ci el necesitã în primul rând curaj;
îndrãzneala de a face imposibilul. Pentru cã nimic nu îi este imposibil
lui Dumnezeu ºi individului care se dãruieºte pe sine ca sã fie un canal
de manifestare a influenþelor benefice, pentru ca ceilalþi sã fie cu
adevãrat ghidaþi ºi sã li se arate calea. Pentru cã influenþele de aceastã
naturã sunt cele pe care le cautã toþi oamenii, ºi dupã care toatã lumea
plânge în ziua de azi pe Pãmânt – iar momentul prezent este timpul
potrivit pentru asta!
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
17
72
2-
-3
3
Fiinþa este un iubitor al muzicii ºi artei muzicale; critic, mai degrabã
decât interpret, preferând vocea umanã sau sunetele naturii, celor
instrumentale. Mai degrabã în grupuri sau mase plicticoase de oameni
care variazã în armonie ºi schimbãri, pentru cã din când în când fiinþa
doreºte sã aibã armonie. Atunci sunt necesare contrastele pentru ca
fiinþa sã înþeleagã condiþiile din care se pot face comparaþiile. Rezultã
în mod automat cã din fiecare element fie cã este vorba de chestiuni ce
þin de inimã, de viaþã, de poziþie socialã, de circumstanþe ale vieþii,

fiinþa poate face comparaþii. Prin urmare atunci, entitatea va atinge
pentru sine un ideal, în loc de simple idei. Inspirându-se din influenþele
înnãscute pe care le are, în ceea ce priveºte misterele vieþii, mai ales
misterele vieþii de dincolo – în care ea pãtrunde adesea, fiinþa poate
avea experienþe care sã-i aducã o mai mare împlinire. Pentru aceastã
fiinþã, a trãi înseamnã a înþelege.
Le
L ec
ct
tu
ur
ra
a 2
25
57
7-
-1
18
81
1
(Î) Având în vedere situaþiile de mai sus care aºteaptã o rezolvare,
poate [257] fi sigur cã va scãpa de aceastã depresie ºi de datorii,
restabilindu-se din nou?
(R) Da, dacã idealul - ºi nu doar o simplã idee – este îndeplinit; ºi
cã acest ideal nu este deteriorat de auto-indulgenþã, ridicarea în slãvi
sau mândria asociaþilor ºi a lui [257] însuºi. Nu te lãuda cu ziua de ieri
sau cu cea de azi, decât dacã conºtiinþa ta este limpede în faþa celui care
a putut fi cel mai rãu duºman al propriei tale minþi. Cãci Dumnezeul la
care te închini este ºi Dumnezeul duºmanului tãu!
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
27
79
9-
-1
15
5
(Î) Am dreptate sã fiu de partea lui [2107] ºi asociaþilor sã, în
atitudinea ºi acþiunile lor referitoare la Pittsburgh Chemical?
(R) Din nou spun, cã aceasta trebuie sã fie opinia sau hotãrârea pe
care entitatea trebuie s-o ia singurã, în loc sã îi fie indicatã de alþii;
pentru cã fiecare entitate este un univers în sine, cu propriile sale
idealuri ºi idei care s-au construit în fiinþã ºi care spune care sunt
asocierile ºi relaþiile pe care fiinþa ar fi bine sã le aibã, iar atunci când
existã diferenþe de opinie sau de activitãþi cu alte fiinþe sau grupuri cu
care fiinþa s-ar putea asocia sau la care ar putea subscrie, atunci trebuie
sã intervinã criteriile personale ale fiinþei, care sã ducã la acele hotãrâri
în care sau prin care, îºi hotãrãsc sorþii. Ceea ce poate ajuta poate fi la
fel cu ajutorul oferit demult lui Lot. În ceea ce priveºte separarea de
cutare sau cutare, acestea sunt decizii care au fost lãsate în seama
entitãþii, constituind voinþa sa, ºi fiecare acþioneazã acordând atenþie
tuturor lucrurilor care urmeazã sã creeze diferenþe într-un grup, sau în
activitãþile individuale orientate cãtre asocierea cu un agent sau ofiþer
sau orice grup sau corporaþie la care cineva se poate alãtura.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
17
73
39
9-
-6
6
Dacã acele idei orientative se menþin pe aceeaºi direcþie cu
idealurile, urmaþi-le. Este important sã aveþi idealuri, nu idei! Ideile
por fi asemenea gândurilor, înfãptuind miracole sau crime. Fiþi siguri
cã idealul ales este cel corect ºi urmaþi-l indiferent de influenþele
exterioare. Gãsiþi-vã calea cea bunã ºi mergeþi tot înainte. Trãiþi fiecare
zi astfel încât sã puteþi privi în faþã orice om ºi sã-i puteþi spune sã se
ducã naibii dacã nu-i place.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
27
71
16
6-
-1
1
Acesta este aproape de cuspidele sau liniile în care se schimbã
semnele zodiacale. De aici rezultã cã persoana are perioade în care
existã unele influenþe ce-i produc confuzie; se poate spune cã existã
izbucniri temperamentale, dar acestea sunt cauzate de confuzia din
interiorul fiinþei. Existã dorinþa ca ceilalþi sã dea glas pãrerilor lor, dar
în mod natural, fiinþa îºi formeazã propriile opinii, chiar pornind de la
cele ale celorlalþi. Acest lucru este foarte bun, dacã fiinþa are idealuri ºi
nu doar idei. Idealurile îºi au principiul de bazã în planul spiritual. Deºi
mintea este cea care construieºte, ideile sunt cele care atrag egoul sau
egoismul, nu idealurile.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
27
79
98
8-
-1
1
Astfel fiinþa poate descoperi în actuala sa încarnare aceleaºi legi ale
cauzei ºi efectului, ale acþiunii de a da ºi de a primi, ale acelui ciclu prin
care te pregãteºti – cu mintea ºi corpul – pentru a putea construi în
aceastã viaþã. De aceea este bine sã te sacrifici pe tine ºi ideile tale, dar
nu idealurile tale. Pentru cã existã Unul singur, El, care este calea,
adevãrul ºi lumina. Iar El a binecuvântat copiii, ºi tu poþi face acelaºi
lucru atunci când îi conduci, pentru cã în ei se aflã speranþa lumii.
Aºadar, aici þi se oferã ºansa de a folosi tot ce ai ºi de a acþiona astfel
încât corpurile pe care le vei „construi” sã fie adevãrate temple ale
Domnului cel viu; iar minþile sã fie pe deplin potrivite în faþa Lui. În
felul acesta vei putea ajuta ca sã vinã mai curând ziua lui Dumnezeu.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
32
21
11
1-
-2
2
Iatã pe cineva dãruit acelor lucruri care þin de conºtiinþa universalã.
Astfel, oricare ar fi direcþia în care fiinþa va alege sã fie activã sau
argumentativã, ea va putea sã gãseascã acele capacitãþi materiale,

mentale sau spirituale, pentru a justifica poziþia adoptatã. Este posibil
ca acestea sã nu fie toate coordonate. Fiinþa trebuie într-adevãr sã înþe-
leagã aceastã rostire: „Aflã, o, Israel, cã Domnul Dumnezeul tãu este
singurul Dumnezeu.” Prin urmare, la fel stau lucrurile ºi cu trupul,
mintea ºi sufletul. Spiritul, mentalitatea ºi condiþia fizicã – acestea toate
se întrepãtrund. Ele cresc sau se deterioreazã conform modului în care
aceste activitãþi, idei, concepte mentale sau precepte sunt coordonate.
Pentru cã, aºa cum s-a spus, trupul, mintea ºi sufletul sunt expresii
finite ale Tatãlui, Fiului ºi Duhului Sfânt; sau timpului, spaþiului ºi
rãbdãrii. Toate acestea sunt una atunci când activitatea lor este bine
coordonatã. Atunci când nu este, ele constituie influenþe contradictorii.
Pe acestea le folosesc atunci oamenii drept idei; niciodatã ca idealuri,
ci doar ca idei. [Ideile] ºi [idealurile] sunt diferite unele de celelalte,
cele dintâi iau naºtere din ceea ce este infinit, iar celelalte apar din ceea
ce este finit.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 5
55
50
02
2-
-2
2
Deoarece ideea ºi idealul sunt douã lucruri distincte – un ideal este
ceea ce trebuie urmat, în timp ce o idee te poate bãga în încurcãturi.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
18
86
63
3-
-1
1
Fãrã a fi prea îndrãzneþ, pot spune cã existã idei ºi existã idealuri.
Idealurile sunt de naturã spiritualã ºi pe ele se bazeazã toate scopurile
activitãþilor spirituale – altfel spus, sãmânþa care a fost sãditã va rodi la
timpul potrivit. Aceasta trebuie sã fie, la o analizã profundã, baza
tuturor activitãþilor.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
32
24
45
5-
-1
1
Poziþia lui Saturn indicã schimbãri, poziþia lui Mercur aratã înaltele
capacitãþi mentale ale fiinþei, iar Jupiter aduce orientarea bunãvoinþei
fiinþei, care va fi întotdeauna îndreptatã cãtre cel aflat în minoritate,
chiar dacã minoritatea greºeºte. Fiinþa trebuie sã se supravegheze, ca sã
se asigure cã nu primeºte cu prea mare entuziasm orice idee, fãrã a
analiza dacã este necesar ca ea sã devinã un ideal, nu ca ceva idealist,
ci ca un model dupã care sã trãieºti ºi pentru care sã-þi dai viaþa.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 5
52
25
55
5-
-1
1
Existã multe acþiuni demne de laudã; existã de asemenea ºi acþiuni
îndoielnice. Atunci când fiinþa este foarte sigurã de ea însãºi, în ceea ce
priveºte ideile sale, poate apãrea întrebarea: sunt idealurile adevãrate,
în ce mãsurã activitãþile care se leagã de ceilalþi urmeazã în întregime
ceea ce se susþine a fi idealul fiinþei?
Ai analizat vreodatã diferenþa dintre idei ºi idealuri? Idealurile iau
naºtere din scopurile spirituale, din aspiraþiile spirituale, din dorinþele
spirituale ºi existã un model reprezentat de El, care este Calea, adevãrul
ºi lumina, iar atunci când modelul este ales conform cu asemenea
judecãþi, vom vedea cã nu existã niciodatã condamnarea celorlalþi. Nu
îi judeca pe ceilalþi pentru cã nu sunt de acord cu tine. Pentru cã aºa
cum judeci, vei fi ºi tu judecat. Acestea sunt problemele pe care le
consideri a fi cele mai mari în prezent, în relaþiile cu ceilalþi. Prin
urmare, analizeazã-te mai întâi pe tine ºi idealurile tale, nu doar
spunând: „Da, cred asta” sau „Da, cred aceea”, ci notându-le pe hârtie.
Care este idealul tãu spiritual? Care este autorul lui? Aplici acest
ideal ºi în plan mental? Aºa gândeºti tu despre oameni?
Notarea idealurilor
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 8
83
30
0-
-3
3
Fiinþa trebuie sã creascã prin studiu, prin meditaþie; nu cu forþa, ci
deschizându-se pentru a recunoaºte ceea ce se petrece cu ea însãºi.
Pentru aceasta, în fiecare zi, înainte de culcare, fã un rezumat – dar nu
doar mental, ci pe hârtie – a experienþelor pe care le-ai avut de-a
lungul zilei. Fã din asta o regulã, dar nu aºa, la modul teoretic, ci o
regulã de urmat; nu una care sã fie studiatã sau oferitã celorlalþi, ci
pentru tine însuþi! ªi nu citi ce ai scris decât dupã treizeci de zile, iar
apoi observã diferenþa între ceea ce gândeºti ºi lucrurile la care te
gândeºti, ce anume îþi doreºti, ce experienþe ai!
Þine minte, nu-i condamna pe ceilalþi, ºi nu te condamna nici pe
tine, ci exprimã-þi dorinþele, exprimã-þi aspiraþiile, exprimã bunãtatea
de care ai dat dovadã, ca ºi bunãtatea pe care au arãtat-o alþii. Pentru cã
trebuie sã ºtii cã fructele spiritului aduc acestui trup schimbãtor ºi
efemer fructele spiritului în mãsura în care se exprimã prin relaþiile cu
ceilalþi. Nu încerca doar sã fii bun, ci fii bun la ceva! Aflã care este
scopul tãu ºi care este idealul tãu! ªi dacã acestea nu se întemeiazã pe

o bazã constructivã, spiritualã, ele se vor întoarce împotriva ta! Pentru
cã fiecare suflet îºi întâlneºte sinele în fiecare zi!
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
19
99
95
5-
-1
1
(Î) Cu privire la viaþa mea spiritualã, cu ce am nevoie sã mã hrãnesc,
ºi unde pot gãsi aceastã hranã spiritualã?
(R) Analizeazã-te pe tine însuþi ºi scopurile, motivele ºi influenþele
tale; ºi vezi dacã ele sunt în acord cu ceea ce constituie idealul tãu.
Care este idealul tãu fizic, mental, spiritual?
Nu ceea ce ai vrea sã facã Dumnezeu pentru tine, ci ceea ce ai putea
sã faci tu ca mulþumire pentru dragostea ce þi se aratã? Nu ceea ce ai
vrea tu sã fie, ci ceea ce ai putea tu sã oferi din punct de vedere men-
tal, care sã conducã la o gândire constructivã în viaþa celorlalþi? Iar în
planul fizic, nu doar ceea ce ai dori sã facã ceilalþi pentru tine, ci ceea
ce ai putea face tu pentru ei?
Aceasta este ceea ce se cheamã gândire constructivã, ºi atunci când
aplici aceste principii în viaþa ta, vei vedea ce anume înseamnã viaþã
spiritualã. Nu înlãturarea plãcerilor, pentru cã scopul vieþii este
plãcerea, ci ceea ce este constructiv, nu distructiv!
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
20
02
21
1-
-1
1
Prin urmare, unul dintre aspectele care trebuie rezolvate mai întâi,
este acela de a-þi cunoaºte idealurile – din punct de vedere spiritual,
mental, material. Din punct de vedere spiritual, înþelege cã idealul este
ceea ce trebuie sã fie urmat indiferent de ceea ce poate sã aparã. Din
punct de vedere mental, el trebuie sã fie întotdeauna constructiv, cre-
ator ca ºi influenþã, ca ºi acþiune. Din punct de vedere material, idealul
nu trebuie sã fie ceea ce ai vrea sã facã alþii pentru tine, ci calea ºi
modalitatea idealã prin care tu poþi sã întâmpini aceste nevoi, aceste
asocieri ºi alãturãri cu semenii tãi. Pentru cã, ceea ce tu vei face pentru
fraþii tãi, vei face pentru Creatorul tãu.
Considerãm cã aceste lucruri ar trebui studiate, analizate gând cu
gând; iar apoi, indiferent cât de mult te-ar costa acest lucru, ar trebui sã
trãieºti conform acestor principii, conform cu idealul tãu. Vedem cã
acest lucru îþi va aduce armonie, mulþumire, ºi suficiente lucruri (atât
materiale, cât ºi spirituale) din ceea ce ai nevoie pentru ca sufletul tãu
sã evolueze.
Mai departe, care va fi destinul tãu, depinde de cea ce vei face în

raport cu idealul pe care þi l-ai ales.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
25
52
24
4-
-5
5
Aºadar, începutul – atât pentru vindecarea fizicã, cât ºi pentru
aceastã lecturare – îl constituie idealurile tale. Scrie-le pe hârtie. Ia ceva
de scris în mânã ºi deseneazã. Eºti destul de bun la desen. Ai încercat
sã-þi faci vreodatã portretul? Cât de tare te avânþi dincolo de ceea ce ai
vrea sã fii, sau dincolo de ceea ce ai vrea sã creadã ceilalþi cã eºti? Cât
de departe mergi?
Prin urmare, trebuie început cu spiritualitatea. Care este idealul tãu,
din punct de vedere spiritual? Pe cine speri sã întâlneºti, unde speri cã
vei merge, atunci când vei pleca din acest loc? Aminteºte-þi, Cel care a
creat lumea a comparat viaþa omului cu un copac, prin aceea cã el cade
acolo unde s-a înãlþat. Viaþa merge mai departe, doar fiinþa rãmâne.
Corpul se întoarce la cel care l-a zidit. Vezi ce s-a întâmplat cu bogatul
ºi cu Lazãr. Datoritã rãbdãrii, tãriei ºi iubirii sale faþã de aproape, Lazãr
a ajuns pânã în profunzimile credinþei. Cu toate acestea, el nu a fost
prea departe de suferinþã, deºi îl separa de aceasta o barierã atât de
distinctã încât nu putea fi trecutã – în acel plan al conºtiinþei.
Care este idealul tãu din punct de vedere mental? Aflã cã în acest
plan fizic, mintea este cea care construieºte. Sunt consecvente ideile ºi
discuþiile tale cu asociaþii tãi? Ar trebui sã fie, pentru cã Învãþãtorul a
spus: „Perseverenþa este o adevãratã nestematã.”
Aºadar, acesta este începutul descoperirii sinelui; odatã cu aceasta
vei reuºi tot mai mult sã dobândeºti ceea ce-þi va aduce atât satisfacþii
materiale, cât ºi mentale, în activitãþile tale din planul fizic.
Prin urmare, fã astfel, ºi vei ajunge sã te cunoºti mai bine, relaþiile
cu ceilalþi îþi vor aduce mai multã satisfacþie ºi nu va mai exista
nemulþumire în tine sau referitor la tine. Pentru cã, dacã vrei ca oamenii
sã se intereseze de tine, intereseazã-te ºi tu de oameni – ºi nu cu forþa.
Îþi plac asocierile, îºi plac asemenea activitãþi. Atunci de ce sã nu faci
aceste lucruri în viaþa ta?
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
30
03
32
2-
-2
2
Astfel rezultã - atât din dispunerea planetelor, cât ºi din încarnãrile
precedente – cã trebuie sã te studiezi pe tine însuþi. Nu fã doar o simplã
analizã mentalã, ci noteazã pe hârtie:

Care sunt idealurile tale spirituale?
Unde se aflã pentru tine raiul?
Unde este Dumnezeu?
Care este legãtura dintre fiinþã ºi Forþele Creatoare? (ªi apoi evi-
denþiazã ce faci pentru aceasta!)
Ce este religia?
Ce este moralitatea?
Ce este rãbdarea?
Scrie rãspunsurile la aceste întrebãri din punctul tãu de vedere, nu al
altora.
Apoi referitor la idealul tãu mental – cum ajungi sã îl conºtientizezi?
Doar spunându-l iar ºi iar, sau trãind ºi aplicându-l în relaþiile cu
ceilalþi?
Care este pentru tine calitatea mentalã idealã? ªansa ta de a o avea
este de unu la un milion! ªi care este idealul tãu material, satisfacerea
egoului material, a unei pofte sau dorinþe trupeºti? sau îndeplinirea unui
scop spiritual ºi mental?
Noteazã toate aceste lucruri ºi apoi – pe mãsurã ce te analizezi pe
tine însuþi ºi acþionezi, lasã hârtia deoparte – iar peste trei luni, verifi-
cã-te din nou. Ai sã vezi cã meritã sã faci asta.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
30
05
51
1-
-2
2
Nici un suflet nu se încarneazã la întâmplare, ci pentru ca sã poatã
împlini ceea ce a cãutat ºi cautã ca ideal. De aici rezultã ceea ce ar putea
fi prima poruncã pentru aceastã fiinþã: nu accepta prea uºor ceea ce spun
ceilalþi, decât dacã aceasta rãspunde la ceva care se aflã adânc în fiinþa ta.
Prin urmare, nu îþi alege un ideal doar din vorbe. Noteazã-l pe
hârtie. Începe scriind aceste trei capete de coloanã: Spiritual, Mental ºi
Material, ºi apoi scrie sub fiecare, care anume este idealul tãu. Vei
vedea cã acestea pot sã se schimbe din când în când, pentru cã fiecare
suflet creºte în graþie, în cunoaºtere, în înþelegere. La fel ca ºi conºtien-
tizarea, evoluþia apare pe mãsurã ce fiinþa acþioneazã aºa cum a ales ºi
alege în fiecare zi. ªi vei vedea cã aceasta te va ajuta sã descoperi cã:
Ceea ce alegi ca ideal spiritual trebuie sã poatã facã faþã oricãrei
tulburãri, sã rãspundã oricãrei speranþe ºi dorinþe de naturã spiritualã.
Apoi, atunci când vei medita asupra lui, în minte, vei vedea cã el se
manifestã ºi în experienþele tale materiale, fie pentru a te asigura de
corectitudinea judecãþii tale, fie pentru a îþi permite sã-þi alegi activi-
tatea sau atitudinea pe care o vei avea în raport cu ceilalþi.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
30
05
51
1-
-6
6
(Î) Care este ºansa spiritualã ºi mentalã pe care o am, de a putea
demonstra cã am o vedere mai bunã în ceea ce priveºte cititul?
(R) Vedem cã în acest caz ar fi trebuit sã se intervinã spre a corec-
ta, în loc sã se îngãduie o stimulare care sã creeze probleme. Ceea ce
trebuie demonstrat este o mai bunã cooperare între corpul, mintea ºi
spiritul sau sufletul fiinþei. Pentru cã aºa este necesar: sã iei niºte
hotãrâri clare în ceea ce priveºte toate activitãþile corpului, minþii ºi
scopul sau idealurile alese. Atunci când le alegi pe acestea din urmã, nu
te încrede în memorie, nu te baza pe mintea care spune: „Cred asta”,
pentru cã mintea se schimbã adesea, ci noteazã totul: Corpul. Mintea.
Sufletul. Începe cu sufletul, care este idealul tãu? Rãspunsul trebuie sã
fie în tine ºi sã aparþinã lui Iisus Hristos, pentru cã fii sigur, acest
rãspuns este cel dintâi, cel din urmã ºi în eternitate.
Mai departe, care este idealul tãu mental? Acesta ar trebui sã rãspundã
la urmãtoarele: cât de multã meditaþie, cât de multã acþiune, cât de multã
recunoºtinþã? Aceste categorii pot fi subîmpãrþite, sau, deoarece se pot
schimba în fiecare zi, poþi sã le ºtergi ºi sã le modifici. Cum sunt mintea
ºi spiritul când ne raportãm la corpul ideal? În mintea ta, contemplã-þi
corpul ca fiind perfect, ca scop al tãu. Acesta va fi acum scopul fizicului,
nu al mentalului. Care este relaþia idealã care ar trebui sã existe între sine,
casã, prieteni, activitãþi ºi lucruri, condiþii ºi experienþe? Schimbã aceste
lucruri pe mãsurã ce avansezi în studiul propriei tale fiinþe.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
32
24
49
9-
-1
1
(Î) Ce anume greºesc?
(R) Cine ne face sã-i judecãm pe ceilalþi? Care sunt idealurile tale?
Fã o paralelã între acþiunile ºi idealurile tale, nu doar în minte, ci în
scris, astfel încât sã poþi analiza ºi învãþa în acelaºi timp.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 5
54
40
00
0-
-1
1
(Î) Îmi îndeplinesc scopurile pentru care m-am încarnat pe Pãmânt în
aceastã perioadã?
(R) Ai putea sã le realizezi. Fundalul este de aºa naturã încât acest
lucru este posibil, iar impulsurile sunt atât latente, cât ºi manifestate.
Mai întâi stabileºte-þi un ideal. Nici acest lucru nu este dintre cele mai
uºoare. Nu este de ajuns doar sã spui: „Cred acest lucru” ºi „Da, cred
acel lucru”. Pune totul pe hârtie. Trage linii. Pune capete de coloanã:
„Idealul meu spiritual”; care este acesta? „Idealul meu mental” – ºi
scrie aici cât timp vei aloca pentru recreare, pentru studiu, pentru lucru,
activitãþi sociale, diferitele activitãþi pe care trebuie sã le realizeze un
individ pentru a fi complet. Calea idealã nu este „Ei bine, nu pot face
asta”, ci idealul înseamnã sã-þi alegi o cale ºi sã o urmezi. Noteazã apoi
„Idealul meu fizic”. Ce fel de bisericã ar fi aceea în care tu ai fi singu-
rul membru? Cum ar arãta? Ce fel de viaþã casnicã ar fi aceea, dacã toþi
soþii ar fi ca tine? Care este atitudinea idealã a unui soþ, a unui tatã?
Care este atitudinea idealã a unui vecin? a unui fermier? a unui frate?
în acele activitãþi politice sau sociale? Grupeazã-le sub fiecare dintre
cele trei capete de coloanã. Vezi cum aratã. Le vei ºterge de multe ori,
pentru cã vei vedea cã ele nu se potrivesc cu idealul tãu spiritual – care
poate fi unul singur – Iisus Hristos!
8
•
Practicând fructele spiritului
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
13
39
97
7-
-2
2
Cãci cei care aratã în viaþa lor de zi cu zi seminþele spiritului
adevãrului – ºi anume rãbdarea, îndurarea, blândeþea, bunãtatea, chiar
ºi celor care folosesc aceste lucruri împotriva lor – ei pot sã ºtie cã El
va merge alãturi de ei.
Pentru cã omul poate doar sã semene, Dumnezeu este cel care face
sã creascã, sã se dezvolte, sã grãbeascã apariþia spiritului adevãrului
care poate într-adevãr sã te elibereze. Sã te elibereze de ce anume? De
tulburãrile care se ridicã din forþele perturbatoare care se pot manifesta
în vieþile unor fiinþe care cautã doar sã se preamãreascã ºi sã-ºi ampli-
fice propriile lor dorinþe egoiste.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
14
40
04
4-
-1
1
Existã multe forþe ºi multe influenþe, dar doar un singur spirit al
binelui. Existã multe entitãþi în lumea intermediarã, în þinutul de
graniþã, în þinutul umbrelor, de-a lungul cãii evolutive; dar un sin-
gur spirit al adevãrului, care dãinuie veºnic!
Pentru cã atunci când trãieºti, când acþionezi, arãþi în viaþa de zi
cu zi cine este Stãpânul care a mers împreunã cu tine. Arãþi doar
regrete, resentimente, mici ºi jalnice sentimente de urã? Aºa dupã
cum ºtii, acestea nu aparþin spiritului adevãrului; ele sunt cele care
aduc doar regrete, tristeþe, dezamãgiri, umbrele lucrurilor rele.
ªi acestea se îndepãrteazã de spiritul adevãrului.
122
Practicând fructele spiritului 123
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
14
43
35
5-
-1
1
Fiecare experienþã a fiinþei sau sufletului este asemenea unei
lecþii pentru a înþelege fructele spiritului adevãrului, pentru ca el sã
se poatã manifesta în planul material; rãbdarea, speranþa,
îndurarea, blândeþea, bunãtatea, iubirea pentru aproapele tãu. Dacã
acestea sunt manifestate în viaþa de zi cu zi, aduc drept rãsplatã o
relaþie mai apropiatã cu Forþele creatoare, cu Dumnezeu.
Pentru cã în acestea gãsim manifestarea spiritului adevãrului,
iar asocierile, circumstanþele ºi acþiunile fiinþei în raport cu
acestea, aduc o cunoaºtere practicã în viaþa fiinþei.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
14
44
40
0-
-1
1
Fructele spiritului adevãrului sunt cele care fac ca omul sã
devinã conºtient de legãtura sa cu Forþele Creatoare.
Pentru cã tot ceea ce se realizeazã cu scopul ºi cu dorinþa de a
împlini ºi de a deveni una cu idealul ales, este constructiv – dacã
idealul þine de spiritul adevãrului. Dar nu conteazã ceea ce spune
sau crede cineva, ci mai degrabã ceea ce face în viaþa sa de zi cu zi.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
14
44
48
8-
-2
2
Deoarece numai ceea ce exercitã o influenþã creatoare continuã
– aºa cum este viaþa însãºi – poate dura veºnic. Cãci ceea cea a mai
fost, este ºi va exista în veci. Doar ceea ce este material sau muri-
tor se schimbã; dar expresiile a ceea este creat de Spiritul adevãru-
lui continuã sã trãiascã.
Iar dacã fiinþa va cãuta sã descopere cât de mult acþioneazã
Spiritul în ºi prin emoþiile aproapelui sãu (nu orice Spirit, ci
Spiritul Adevãrului), aceasta nu numai cã îi va aduce pacea, spe-
ranþa ºi înþelegerea, dar îi va aduce o creºtere dincolo de orice se
poate închipui prin cuvinte.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
14
45
56
6-
-1
1
A gãsi fericirea înseamnã a descoperi cã Spiritul Adevãrului îþi
ghideazã paºii, activitãþile ºi chiar ºi gândurile, zi de zi.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
14
46
63
3-
-1
1
Dar acea voce micuþã ºi tãcutã a conºtiinþei care îi dezvãluie sufle-
tului legãturile acestuia cu Forþele creatoare sau natura, sau mani-
festãrile naturii sau ale spiritului adevãrului ºi speranþei, aceastã voce
trebuie sã fie în armonie cu dorinþele ºi scopurile, care sã creeze acea
dorinþã de a deveni ceea ce în viaþa materialã a omului reprezintã
dovezi ale manifestãrile spiritului adevãrului, cum ar fi: speranþa,
iubirea pentru semeni, rãbdarea, îndurarea, blândeþea, bunãtatea, în
orice condiþii în care acþioneazã sufletul.
(Î) Este corect din punct de vedere cosmic ca eu sã continui sã mã
întâlnesc cu aceastã fiinþã, John [...] în aceastã viaþã?
(R) Oricine poate sã fie un ajutor, un sprijin pentru altcineva. Nu
faceþi din asta o chestiune egoistã, ci urmãriþi mai degrabã sã fiþi de
folos fiecare. Daþi curs liber expresiei mai înalte a ceea ce poate face ca
fructele spiritului sã devinã o experienþã conºtientã în viaþa celorlalþi.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
14
47
70
0-
-2
2
Aºadar care este idealul tãu în aceastã privinþã? Are el ca scop
autosatisfacerea propriilor obiective, cum ar fi faima, poziþia soci-
alã, averea ºi altele asemenea? sau þi l-ai ales ºtiind din propria
experienþã cã toate acestea sunt zadarnice dacã nu sunt ghidate ºi
impulsionate de Spiritul Adevãrului!
Dacã acest ideal este însufleþit de Adevãr, indiferent care va fi
aparenþa exterioarã, certitudinea îndeplinirii scopului pentru care
fiinþa s-a încarnat în aceastã etapã de dezvoltare a conºtiinþei sale,
va aduce mulþumire, pace, armonie ºi altele la fel.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
14
47
72
2-
-3
3
Dar atunci când îi aduni pe aceºtia, nu-i condamna. Pentru cã
trebuie sã ºtii cã nu existã decât un singur spirit – acesta este
Spiritul Adevãrului care a crescut în interiorul lor! Pentru cã dacã
existã spiritul de ceartã sau spiritul oricãrei activitãþi care aduce
discordie ºi tulburare, el va lua conducerea asupra acelor pasiuni
iniþiale pe care le-ai dat de o parte atât de bine ºi care încã mai
continuã sã dea anumite impulsuri, despre care a vorbit si El – cãci
prinþul acestei lumi este un leu furios, cãutând pe cei pe care sã-i
distrugã!
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
14
49
93
3-
-1
1
Considerãm cã asemenea experienþe iau naºtere din acele influenþe
înnãscute, care sunt semne sau prevestiri sau indicaþii; prin urmare nu
au niciun alt rol decât de a arãta calea. Pentru cã deºi cineva poate fi
influenþat de asemenea semne, voinþa însãºi este cea care face alegerile
– cãci ea este în esenþã, un dar al Creatorului, pentru ca sufletul sã poatã
sã aleagã sã fie una cu ceea ce este veºnic; aceasta nu poate fi decât
ceva constructiv, nãscut din ceea ce pe drept cuvânt poate fi numit fruct
al spiritului adevãrului însuºi, cum ar fi: rãbdarea, îndurarea, bunãtatea,
iubirea pentru aproapele tãu. Nu invidia, nu cearta, niciunul din
lucrurile de care orice suflet se teme.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
15
50
06
6-
-1
1
Spiritul adevãrului, spiritul dreptãþii se aflã întotdeauna la îndemâna
acelor suflete care cautã sã facã voinþa Forþelor Creatoare (Dumnezeu)
atunci când au de-a face cu semenii lor.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
15
53
31
1-
-1
1
Pãstrarea credinþei este doar unul din lucrurile care, în relaþiile cu
ceilalþi oamenii, oglindesc fructele spiritului, mai precis fructele spiri-
tului adevãrului - blândeþea, bunãtatea, rãbdarea, îndurarea. Deoarece
acestea rodesc în inimile ºi sufletele oamenilor, aducând nu atât satis-
facþie, cât mulþumire ºi pace, lãsând în seama Spiritului Adevãrului
rezultatele care urmeazã a fi obþinute.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 1
17
74
42
2-
-4
4
(Î) Ar trebui ca însuºirile mele mentale sã fie ghidate de sinele meu
spiritual?
(R) Aºa cum s-a mai spus înainte, aceste însuºiri ar trebui sã fie
întotdeauna conduse de cãtre sinele spiritual; pentru cã atunci când
corpul mental devine conºtient de aptitudinile spirituale sau de
miºcãrile spiritului, se împlineºte promisiunea: „Eu mã voi întoarce
la Tatãl, dar vã voi trimite spiritul Meu ºi el va rãmâne cu voi în veci,
pânã la sfârºitul Pãmântului.” Prin urmare, atunci când spiritul vã
însufleþeºte, lãsaþi ca toate hotãrârile voastre sã fie conduse de el, ºi
atunci când activitãþile vor trebui sã se manifeste în lumea materialã,
ele se vor exprima prin intermediul minþii materiale, devenind
forþele ce animã acea minte care aparþine Spiritului, cãci Spiritul este
Adevãrul!
(I) Sã-mi îmbunãtãþesc mai întâi condiþia fizicã înainte de a cãuta
sã dobândesc un control mental mai ferm asupra mea?
(R) Atunci când vei cãuta sã dobândeºti un control mental mai
ferm, sau când vei cãuta sã te cunoºti pe tine însuþi ºi legãtura ta cu
Forþele Creatoare, aceasta îþi va fi de folos în obþinerea unei mai bune
coordonãri în plan fizic. Prin urmare, pentru moment vizualizeazã
spiritul vieþii aºa cum se manifestã el prin intermediul corpului fizic
(ne referim la corpul acestei fiinþe!): fiecare atom sau corpuscul al
corpului este el însuºi un întreg univers, împreunã cu toate elementele
sau sursele de viaþã care îl însoþesc. Aºadar, preocupã-te doar de tine
însuþi, cãci „nu poþi adãuga nicio fãrâmã ºi niciun cot”, totuºi gândul
este cãlãuzit de ceea ce reprezintã forþele motrice ale vieþii în
Dumnezeu, cãci „toatã puterea este datã prin El”; iar pãstrarea acestei
conºtiinþe a însuºirilor pe care le are Fiul va da viaþã la tot ceea ce
existã. Astfel putem vedea cum cei care se aflã în planul fizic îºi pot
eleva conºtiinþa astfel încât sã o coreleze cu viaþa în diferitele forme
pe care le poate lua pe pãmânt, pentru a-L preamãri ºi mai mult pe El.
De aici rezultã adesea nevoia de a adãuga la vibraþiile corpului
material pe cele ale obiectelor materiale, modificându-le sau coor-
donându-le astfel încât sã existe o mult mai bunã înþelegere între
corpul fizic ºi cel mental. Spiritul vrea, dar carnea este adesea slabã;
totuºi, înþelegând legile Lui, înþelegând cã ele provin dintr-o singurã
sursã, ºi cã adesea ceea ce este cel mai bine pentru unul, nu este întot-
deauna la fel de bine ºi pentru alþii; cu toate acestea adevãrul este
adevãr în tot ceea ce þine de Viaþã! Aºadar, pe mãsurã ce fiinþa se
cunoaºte tot mai mult pe sine ºi trezeºte din ce în ce mai mult aspectele
spirituale ale fiinþei, care acþioneazã prin intermediul forþelor fizice ale
corpului, aceasta va face ca vibraþiile corpului fizic sã devinã din ce în
ce mai vii. Acest lucru nu se petrece cu forþa, puteþi fi siguri; cãci nu
uitaþi cã El s-a retras adesea din mijlocul alor sãi pentru a se ruga.
Acum vedem cã aceastã fiinþã poate sã primeascã ajutor, dacã
existã – în schimbarea condiþiilor de mediu – acþiunea fructelor spiri-
tului adevãrului, care sunt ajutarea celorlalþi, blândeþea, bunãtatea,
rãbdarea.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
25
51
13
3-
-1
1
Din poziþiile lui Uranus ºi Neptun rezultã cercetarea misterelor.
Entitatea se intereseazã de toate formele de influenþã paranormalã.
Totuºi, fiinþa îºi va discredita adesea propriile experienþe. Pãstreazã-þi
ferm idealul, cãci nu prin forþã sau tãrie se realizeazã cineva spiritual,
ci prin spiritul adevãrului, ºi nu fiinþele sunt cele care fac aceasta, ci
spiritul adevãrului – ºi nu existã decât un singur adevãr!
În ceea ce priveºte încarnãrile pe Pãmânt – vedem cã au existat o
mulþime. Astfel se explicã natura înalt emoþionalã a fiinþei. Deºi nu
sunt spuse prea multe aici, deºi multe aspecte care au influenþat ºi vor
mai influenþa entitatea în aceastã viaþã nu sunt indicate în acest
moment, existã unele care sunt arãtate aici pentru a influenþa în mod
favorabil; permiþându-i astfel fiinþei sã vadã ea însãºi ºi astfel sã-ºi
îndeplineascã scopul, ºi sã devinã acel exemplu viu, acea fiinþã care
este martorã spiritului adevãrului.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
30
05
51
1-
-2
2
Gelozia, invidia, rãutatea, ura, calomnia, nu sunt fructele spiritului
adevãrului. Ceea ce aparþine de spiritul adevãrului se manifestã prin
rãbdare, iubire faþã de semeni, bunãtate. Acestea nu costã nimic, dar
aduc în schimb câºtiguri însemnate la capitolul pace.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
33
37
77
7-
-1
1
Trebuie sã micºorãm greºelile, ºi sã exagerãm virtuþile. Aceasta ar
trebui sã fie politica, scopul fiinþei în relaþiile sale cu semenii sãi, pen-
tru cã aºa s-a spus, cã omul trebuie sã concureze cu ceilalþi pe pãmânt:
„Tatã, iartã-i aºa cum îi iert ºi Eu”. Astfel cã atunci când fiinþa aplicã
acest precept în viaþa sa ºi în relaþiile cu ceilalþi, se aplicã ceea ce El a
spus adesea: „Ceea ce vei face pentru cel din urmã dintre cei mici, pen-
tru Mine vei face.” Prin urmare acestea ar trebui sã fie tendoanele ºi
muºchii spiritului cu care fiinþa va acþiona în eforturile sale de a-i ajuta
pe ceilalþi, nu cu forþa ci cu spiritul adevãrului aºa cum se poate el
manifesta printr-un cuvânt, o miºcare, un zâmbet.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
33
38
88
8-
-1
1
Nu fã operaþii. Aceasta ar însemna sã renunþi la ceva care a con-
tribuit la alcãtuirea fizicã, mentalã ºi spiritualã a forþelor corpului. Dacã
lucrurile continuã, ar putea sã aparã un anumit disconfort în zona

inferioarã a traiectului alimentar, dar un beneficiu mai mare se poate
obþine menþinând atitudinea corectã. Aceasta nu înseamnã cã neg
situaþia existentã, ci fiinþa ar trebui sã recunoascã în permanenþã, sã se
bazeze ºi sã devinã conºtientã de capacitatea ºi puterea Conºtiinþei
Christice de a crea întregul. Dacã acest lucru este înþeles ºi aplicat în
viaþã în relaþiile cu ceilalþi, ar putea sã aparã ºi ajutorul; fiinþa nu
trebuie sã se laude, nu trebuie sã nege, ci mai degrabã sfãtuindu-i pe toþi
cei cu care vine în contact, ºi apoi trãind zi de zi prin acele lucruri ºi
astfel încât spiritul sau sãmânþa spiritului adevãrului sã se poatã mani-
festa.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
33
39
95
5-
-3
3
Entitatea va descoperi cã, prin aplicarea principiilor ºi adevãrurilor
pe care le oferã celorlalþi, tot ceea ce obþii, tot ceea ce dobândeºti prin
spirit este rezultatul acþiunii principiilor spiritului adevãrului. Totul
depinde de spiritul, de scopul, de þelul ºi dorinþa cu care acþionezi!
Aºa cum a aflat ºi fiinþa: anumite foi, anumite broºuri par sã aibã o
putere destul de redusã, pentru cã entitatea care a subscris la acestea a
fãcut-o cu scopul de a obþine un câºtig personal mai degrabã decât cu
scopul de a oferi dragoste celor cãrora pe care i-ar putea atrage aceste
lucruri. Prin scopul sau spiritul cu care au fost dãruite, acestea ºi-au
pierdut farmecul.
Le
L ec
ct
tu
ur
ra
a 5
57
74
49
9-
-1
13
3
Creºteþi fructele spiritului adevãrului în viaþa de zi cu zi, pentru ca
ele sã preia controlul ºi sã realizeze toate activitãþile din viaþa voastrã;
ºtiind cã ceea ce veþi face celui mai mic dintre fraþii voºtri, veþi face
pentru Creatorul vostru.
9
•
Spiritul Christic
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 9
99
91
1-
-1
1
Hristos nu este om! Iisus a fost omul; Hristos este mesagerul; Hristos a
existat dintotdeauna.
Le
L ec
ct
tu
ur
ra
a 2
26
62
2-
-1
10
03
3
Nu a existat un timp în care Hristos sã nu fie ca entitate.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
26
62
2-
-2
29
9
(Î) Te rog explicã pe larg ºi în detaliu ideea cã Spiritul Christic, iar nu
omul, ar trebui sã fie uºa, adevãrul, calea.
(R) Ceea ce s-a spus pânã acum poate fi folosit pentru a ilustra diferenþa
ce poate fi simþitã de cãtre sufletul care a devenit conºtient de sine însuºi,
aºa cum Hristos, sau Iisus omul a devenit conºtient de Spiritul Tatãlui prin
acele experienþe umane în care a „umblat fãcând binele” ºi în acele
perioade în care a primit recunoaºterea din partea Tatãlui cã el era cel care
putea ºi care avea sã devinã, prin faptele sale, Mântuitorul oamenilor. Mai
întâi, Tatãl a spus: „iatã-l pe cel întru care am binevoit”, iar apoi „Acesta
este fiul meu, ascultaþi-l!”
Biruind, El este calea, mijlocul prin care oamenii pot deveni conºtienþi
de sufletele lor, care sunt în armonie cu cel care este una cu spiritul ade-
vãrului; pentru cã putreziciunea nu moºteneºte viaþa veºnicã. Spiritul este
adevãrata viaþã. Apoi, pe mãsurã ce oamenii devin de acea putere a Lui de
a fi calea, ei devin asemenea unei uºi, devin reprezentanþii Lui, cei care
aratã calea; iar uºa este astfel deschisã; ºi nu omului, ci spiritului din el,
129
care este martor spiritului adevãrului prin care El a învins lumea, punând-o
astfel la picioarele Sale.
Tot astfel ºi noi, în calitate de moºtenitori ai împãrãþiei, ca fraþi ai Lui,
ne putem bucura de acest privilegiu pe care El l-a dat celor care Îi ascultã
vocea ºi se înarmeazã; pentru ca noi sã putem alerga în aceastã cursã care
se întinde înaintea noastrã, contând pe El, cel care a creat ºi a dãruit lumi-
na; pentru cã în El trãim, ne miºcãm ºi existãm. Vã rãzvrãtiþi? Vã gãsiþi
greºeli unul altuia, deºi sunteþi moºtenitori ai împãrãþiei? Mai bine fiþi
smeriþi în spirit, astfel încât voinþa Lui sã se împlineascã „precum în ceruri,
aºa ºi pe pãmânt”. În felul acesta devenim copiii Tatãlui, uºa cãtre cale, ºi
pãrtaºi cu El la aceeaºi moºtenire plinã de glorie.
Fie ca atunci când spuneþi un cuvânt, cuvânt sã fie. „Alþii n-au decât sã
facã ce vor, dar eu voi sluji un Dumnezeu viu” care a arãtat în om – în toþi
oamenii, de pretutindeni – acea imagine a Creatorului, prin care sufletul
poate creºte în graþie, în cunoaºtere, în pace, armonie, înþelegere.
Fiþi dintre cei care înfãptuiesc cele scrise în scripturã, nu doar o ascultã.
Astfel veþi deveni uºa prin care poate pãtrunde Calea, Hristos, Mântuitorul;
pentru cã El este calea, adevãrul ºi lumina.
Le
L ec
ct
tu
ur
ra
a 9
90
00
0-
-2
22
27
7
(Î) Referitor la etapa filozoficã. Am fost rugat de multe ori sã explic
învierea lui Hristos aºa cum o înþeleg eu, incluzând-o în cartea pe care
o scriu pe tema Acþiunii Spiritului. Multe sunt ideile care mi se
prezintã. Printre ele, aceea cã Hristos a fost luat de pe cruce înainte
de a fi murit ºi astfel a apãrut apoi ca unul care a înviat. Explicaþi –
nu atât semnificaþia emblematicã a învierii, cât mai ales posibilitatea
Spiritului Unic, Tatãl, de a se manifesta sub forma fizicã a unui om din
carne ºi oase, chiar ºi atunci când entitatea acelui om din carne a
atins deplina perfecþiune, aºa cum a fost cazul lui Hristos, pentru ca
apoi sã ajungã la totala distrugere, aºa cum este scris în Scripturi cã
ar fi ajuns Hristos înainte de înviere. Pun aceastã întrebare pentru a
completa conceptul ºi pentru a putea rãspunde la rândul meu, celor
care mã întreabã.
(R) Iatã aici o singurã propoziþie din care fiinþa poate dobândi
întregul concept: Aºa cum prin Adam toþi oamenii mor, tot astfel prin
Hristos ei învie.
În ceea ce priveºte ideea învierii, în lumea fizicã existã multe
concepþii ale oamenilor referitor la asta, deoarece vedem cã pentru a
Spiritul Christic 131
înþelege învierea trebuie mai întâi sã înþelegem cum anume a intrat

forþa spiritului în corp ºi omul a prins viaþã; ºi pentru aceasta începem
cu urmãtoarele:
Pãmântul ºi universul, fiind legate de om, au luat fiinþã din mintea
Creatorului, ºi astfel, au cam aceeaºi structurã ca ºi forþele atomice
care se multiplicã în interiorul lor, sau, aºa cum sunt vãzute ºi create
lumile în prezent, tot astfel a devenit ºi Pãmântul un adãpost pentru
om, care s-a încarnat astfel, prin mintea Creatorului, luându-ºi un trup
de carne, care poate sã moarã, sã putrezeascã ºi sã devinã þãrânã,
revenind la o situaþie materialã. Spiritul este darul lui Dumnezeu fãcut
omului pentru ca acesta sã poatã sã devinã una cu El, dispunând de
forþe creatoare cu care poate acþiona în planul fizic. Prin Adam omul
(ca grup, nu ca individ) a intrat în lume (pentru cã a intrat în cinci
locuri simultan – toate având numele de Adam) ºi atunci când concep-
tul de om a ajuns la acel punct în care nu a mai mers pe calea
Spiritului, ci ºi-a urmat dorinþele trupeºti, a apãrut pãcatul – pentru cã
se îndepãrtase de Chipul Creatorului sãu – ºi atunci i-a fost datã
moartea spiritualã, pentru cã moartea fizicã exista de la începuturi;
cãci oamenii trebuie sã moarã pentru ca sã poatã apãrea alþii.
Prin urmare se vede din aceasta cã trupul lui Hristos, a devenit
perfect, în aceastã lume, ºi acest trup a fost rãstignit pe cruce, iar în
mormânt corpul fizic s-a deplasat prin ceea ce omul va cunoaºte ca
fiind alte dimensiuni, ºi atunci Spiritul a putut sã preia conducerea
acelei Fiinþe atunci când a revenit înapoi în trup, arãtându-se din nou
lumii ºi oamenilor din acel timp, ca ºi celor din prezent.
Le
L ec
ct
tu
ur
ra
a 9
90
00
0-
-3
31
15
5
(Î) Întrebarea mea este: „Este corectã deducþia mea cã interviul
meu pentru a fi un discipol al Maestrului a fost de fapt o întâlnirea cu
Domnul, „Mântuitorul” nostru? Sau mã amãgesc singur, pentru cã nu
ar fi pentru prima datã când conºtiinþa mea mentalã s-a înãlþat pânã
în Sfânta Sfintelor – pentru cã s-a spus cã eu sunt acela din neamul lui
Israel cãruia Dumnezeu i-a dat din nou voie sã se apropie de Tronul
sãu – am dreptate sau merg prea departe, deoarece cel care mi-a pus
întrebãri mi-a înþeles perfect nevoile mentale?
(R) Aceasta este o aplicaþie directã a acelor adevãruri care i-au fost
transmise periodic entitãþii, pentru cã oare nu înþelege fiinþa aceastã
diferenþã între cãutarea Domnului ºi cãutarea plãcerilor ºi a intereselor
care o fac sã lase o bunã impresie în lume? Atunci când se simte cã

aceastã impresie vine din interiorul fiinþei ºi când fiinþa încearcã sã
facã aceasta pornind de la înþelegerea spiritualã a faptului cã poziþia ei
socialã a ajuns la asemenea proporþii, atunci în mod asemãnãtor, acest
lucru este adevãrat; deoarece spiritul Christic cautã pretutindeni în
lume sã devinã factorul central în viaþa celor care se strãduiesc sã fie
asemenea Lui.
Le
L ec
ct
tu
ur
ra
a 9
90
00
0-
-3
35
51
1
(Î) Noaptea de 20 octombrie sau dimineaþa zilei de 21 octombrie.
S-a petrecut conform prezicerii [900-347 din data18 octombrie 1927].
Fiinþa a pãrut cã trece prin multe stadii de viaþã sau cã a experimentat
multe din elementele componente ale gândului – de exemplu, folosirea
minþii umane. Au existat: dorinþa de bani, dorinþele sexuale ºi dorinþe de
alte fel – de exemplu, fiinþa a cãutat sã-ºi satisfacã diversele dorinþe
carnale. A existat dorinþa de a cãlãtori – m-am surprins cãutând sã ne
întoarcem din cãlãtoria la Fort Wayne (facem planuri pentru Ziua
Recunoºtinþei). Apoi mama a pãrut cã-l loveºte pe fratele meu peste faþã,
lucru care l-a jignit. Mi-am pus braþul în jurul lui ºi am încercat sã fac
pace. „Vezi cum am uitat ºi am iertat eu” i-am spus eu. „Da, dar necazul
tãu a trecut ºi acum nu mai pare aºa de important” a rãspuns el. „ªtiu
cã acest lucru este adevãrat” i-am spus eu, „dar haide, fii ºi tu mare.”
Apoi am trecut printr-o pivniþã întunecoasã ºi am urcat într-o camerã
luminoasã în care am dat de doamna Berliner (de curând decedatã ºi
pentru al cãrei suflet tocmai mã rugasem în noaptea aceea), aºezatã
împreunã cu mulþi alþii. (I-am simþit prezenþa ºi ceva mai devreme în
timpul dupã amiezii în timp ce scriam, iar dupã aceea a urmat cearta).
Ea mi-a spus: „Nu vreau ceartã în casa mea. Nu vreau necazuri ºi
dizarmonie aici.” Apoi am vãzut mulþi în Zona intermediarã, ale cãror
acþiuni mentale ºi eforturi fizice din planul material puneau frânã
potenþialei lor dezvoltãri. Am întrebat: „Cine îi va aduce înapoi pe ei?”
Atunci a apãrut o schimbare. Am simþit ºi am vãzut, la fel ca altãdatã
când mintea mea s-a ridicat în Sfânta Sfintelor - chiar pânã lângã Tron.
L-am privit, ºi de data asta El avea chipul unui om tânãr. El era gol pânã
la brâu – totuºi nu puteam vedea nimic sub acest nivel. Am întrebat:
„Cine este acest tânãr?” „Acela” mi s-a rãspuns, „este Hristos”. „Cine
îi va aduce înapoi pe aceia?” am întrebat din nou. Hristos mi-a vorbit
direct, spunând doar un cuvânt: „Eu.”
(R) Aici gãsim suficient material de studiu în diferitele eforturi ale

entitãþii, în cele scrise ca ºi în experienþele mentale, fizice ºi morale ale
entitãþii, iar modul în care apar diferitele faze ale acestei viziuni cores-
punde cu acele etape de evoluþie ale fiinþei, cu adevãrurile, lecþiile,
revelaþiile sale ºi marele adevãr care este o culme a celor vãzute în
ultima parte a viziunii.
Mai întâi vedem împlinirea în timp ºi ca modalitate a lecþiilor cu
care s-a confruntat entitatea în acest mod precis, ºi toate acestea
urmeazã a fi studiate din viziunea sinelui, din interior cãtre afarã, mai
degrabã decât din afarã spre înãuntru – deºi existã argumente în
favoarea amândurora, deºi vedem cã existã la nivel fizic acele condiþii
directe sau elementare, care prezintã diverse faze ale condiþiilor aºa
cum sunt ele experimentate de cãtre minte. Aºadar, totul trebuie
mãsurat în propria sferã, ºi în diferitele faze ale studiilor pe care le-a
fãcut fiinþa, înþelegând cã totul se dobândeºte prin comparaþie, ºi cã
ceea ce este fãcut în planul subconºtient sau în cel cosmic este contra-
partea lucrurilor din planul fizic, ºi nu existã condiþie, element sau
obiect care sã nu poatã fi regãsit în planul material sau în conºtiinþa
universalã.
În aceastã viziune, în ceea ce priveºte acelea dintre lucrurile care
aduc diferitele dorinþe în trup, în fiecare caz se vede cã existã o lipsã a
voinþei care sã se manifeste în direcþia justã, sau se observã exercitarea
incorectã a voinþei în ceea ce priveºte planul material sau cel mental.
Iar forþele care acþioneazã în diferitele momente de auto-complacere,
se manifestã în acele condiþii în care, deºi iubitoare, mâinile ar alege
exact ceea ceste diametral opus condiþiilor normale. În acest fel,
fiecare devine o comparaþie în grade diferite a acelor lucruri trãite ºi
studiate în diferitele etape de dezvoltare a minþii.
În ceea ce priveºte cãlãtoriile sau comunicarea, - în diferitele condiþii
care iau naºtere – acestea pot fi contemplate în întreaga lor splendoare,
sau în întreaga întunecime, în funcþie de atitudinea individului referitoare
la comparaþia care este adusã în faþa ochilor; totuºi se poate vedea din
diferitele condiþii - fie cã este vorba de ceea ce þine de acþiunea forþelor
din planul cosmic asupra planului material, sau a materialului asupra
forþelor cosmice – cã una dintre ele trebuie stabilitã drept exemplu ca
modalitate, cale ºi forþe de exprimare pentru cealaltã, apoi mintea se
înalþã ca atitudine cãtre ceea ce va duce la o deplinã capacitate de acþiune
la voinþã care se opune, sau în modul de a crea condiþii mai bune pentru
corp atunci când acþioneazã puterea voinþei, fãcând voinþa una cu a Celui
care a dat forþelor lumii ceea ce aveau nevoie pentru a aduce totul în faþa
acelui tron al graþiei în care omul ajunge sã comunice mai îndeaproape cu
Forþele Creatoare din planul fizic sau din cel cosmic, sau forþele supra-
conºtiente din univers; ºi în aceste condiþii relative în care El, cel care s-
a oferit pe sine ca preþ al rãscumpãrãrii, poate sã-ºi þinã promisiunea faþã
de fiecare individ care se încrede în El; pentru cã El este calea ºi prin El
vine lumina, iar expresiile pe care El le-a rostit (voi merge, voi întâlni,
voi da) însufleþesc inimile oamenilor, arãtându-le cã Spiritul este tot atât
de viu în aceastã lume de azi, ca ºi în acea dimineaþã glorioasã în care El
a sfãrâmat lanþurile morþii ºi s-a ridicat în lumina dimineþii la Tatãl care
a dat totul acestei lumi, pentru ca omul, prin intermediul Lui, sã poatã
cãuta o cale de scãpare din dorinþele trupeºti care îl împresoarã în fel ºi
chip. Se vede cã entitatea, în aceastã viziune, se apropie din nou chiar de
tron ºi se aratã prin El cã a fost promis în ºi prin numele Lui, numele
Fiului, cã toþi oamenii se pot apropia de acest tron al graþiei.
Le
L ec
ct
tu
ur
ra
a 1
11
15
58
8-
-1
12
2
Ce înseamnã aceasta? Cum se poate exprima în cuvinte astfel încât
cineva sã reuºeascã sã înþeleagã ce înseamnã cã Spiritul Christic – care
s-a manifestat prin Iisus – este prezent într-un milion de locuri simul-
tan?
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
34
41
18
8-
-1
1
Analizând impulsurile latente sau manifestate aºa cum se vãd în
embleme, care par a fi strãine una de cealaltã – aceste nevoi variazã
uneori destul de mult în trupul ºi mintea entitãþii. ªi aceste simboluri
ar trebui sã-i aducã aminte fiinþei. Nu-þi fie milã de tine. Aflã cã
Dumnezeu nu respectã individualitãþile, ci are o treabã pentru tine, da,
tu ai de îndeplinit o anumitã slujbã pe pãmânt. Construieºte casa,
pregãteºte-i pe cei tineri. Ajutã-i pe cei bolnavi ºi þine minte cã totul
trebuie fãcut în spiritul lui Hristos.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 3
37
70
06
6-
-2
2
Astfel cã Legea lui Unu care se manifestã prin cale, adevãr ºi
luminã, care a existat dintotdeauna pe pãmânt, se manifestã acum ca
Mântuitor al nostru.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 5
57
74
49
9-
-5
5
Da, fraþii mei, în ignoranþa voastrã ºi în zelul vostru aþi vorbit ade-
sea despre acea influenþã care existã pe Pãmânt, cunoscutã oamenilor
sub forma mãrturiei celor care au influenþat activitãþile din viaþa reli-
gioasã sau spiritualã a indivizilor de-a lungul timpurilor, mãrturie cã
Fiul Omului a cãlcat pe acest Pãmânt. În loc de asta mai bine aþi ascul-
ta ºi medita la acele lucruri pe care le-a rostit El atunci când a fãcut
acele lucruri ºi a arãtat cum anume unii ºi-au astupat urechile ºi nu au
vrut sã audã nimic din ceea ce se petrecea în preajma lor; ºi nu L-au
cunoscut! El, Domnul ºi Stãpânul nostru a fost cel dintâi între cei care
au instaurat nemurirea, pentru ca sã existe ºansa pentru acele forþe care
au greºit în plan spiritual; ºi numai experimentând într-o manierã în
care toate lucrurile sã poatã fi vãzute din perspectiva capacitãþilor mai
înalte de manifestare, în diferite etape, forme ºi modalitãþi, pe mãsurã
ce s-au dezvoltat trecând prin ceea ce cunoaºteþi cã este materia, au
putut sã ajungã sã cunoascã cum sau de ce, sau când s-au manifestat în
toate planurile spirite bune ºi ca spirite care au greºit. Pentru cã El v-a
spus, dacã nu l-aþi fi cunoscut pe Fiul nu v-aþi fi condamnat singuri.
Deoarece condamnarea nu fãcea parte din El, ci „voi eraþi deja con-
damnaþi”. ªi atunci când ajungeþi sub influenþa celor care se deschid
pentru a înþelege, poate sã aparã o apropiere de El. El a venit în toate
timpurile prin intermediul celor care vorbesc popoarelor, atunci ca
acum, care au fost chemaþi cu scopul de a manifesta aceastã primã
idee.
Apoi El a venit în toate timpurile în care a fost necesar ca
înþelegerea sã fie concentratã asupra unei noi aplicaþii ale aceleiaºi
idei: „Dumnezeu este Spirit ºi cautã sã i te închini în spirit ºi adevãr!”
Apoi, pe mãsurã ce s-a pregãtit calea de cãtre cei care au fost ºi sunt
canale pentru intrarea în manifestare, pot sã aparã pe Pãmânt acele
influenþe care vor salva, regenera, reînvia, menþine - dacã vã place –
Pãmântul în continua sa activitate orientatã cãtre o înþelegere corectã,
ºi cãtre relaþii corespunzãtoare cu ceea ce duce la legãturi mai strânse
cu ceea ce se aflã doar în El. Aþi vãzut aceasta în Adam; aþi auzit
despre asta de la Enoh, vi s-a adus la cunoºtinþã de cãtre Melchisedek;
Isaia, Iosif, David ºi toþi cei care au pregãtit atunci calea pentru cel
care avea sã se numeascã Iisus [nota lui Glays Davis: Esenieni, ºcoalã
de profeþi întemeiatã de cãtre Ilie. Vezi Malachi 3 ºi 4]. Aþi vãzut
spiritul Lui în toþi conducãtorii din toate þinuturile unde era viaþã, de la
insulele mãrilor, la pustiu ºi munþi, sau în diferitele activitãþi ale tutu-

ror raselor, de orice culoare ar fi ele, orice activitate care a adus ºi
aduce mulþumire în minþile ºi inimile celor care trãiesc în planul fizic.
Textul lecturãrii 5749-6

Lecturare oferitã în transã de cãtre Edgar Cayce la casa familiei
Edmond în strada Pennsylvania,Va., în data de 5 aprilie 1935, ca
urmare a solicitãrii fãcute de cãtre cei prezenþi.
Participanþi
Edgar Cayce, Gertrude Cayce, Conducãtor: Gladys Davis,

Stenografã: Minnie Barrett, Esther Wynne, Hannah Miller,
Florence & Edith Edmonds, Frances Y. Morrow,
Hugh Lynn Cayce, Helen Ellington ºi Ruth LeNoir.
Margaret Wilkins, Albert White, Alice Harris, Myrtle Demaio,
Nellye Twiddy, Elizabeth Perry.
Lectura
Ora: 4:25 pânã la 5:05 P.M, Ora coastei de Est.
GC: Pe mãsurã ce ne apropiem de sãrbãtoarea Paºtelui gândurile

noastre se întorc în mod firesc la textul biblic al învierii lui Iisus
Hristos. În perioada aceasta cãutãm în aceastã sursã informaþii care fie
sã completeze datele istorice, fie sã ofere o interpretare ºi o explicaþie
asupra întregii semnificaþii a învierii, care sã ne ajute sã o înþelegem ºi
sã o apreciem mai bine.
EC: Da. Cel ce cautã gãseºte. În viaþa fiecãrui suflet care se
numeºte creºtin, acesta ar trebui sã fie un timp în care fiinþa sã se
dãruiascã din nou pe sine ca mesager al Lui printre oameni.
Astfel, cãutând sã aflaþi mai multe despre acest subiect, aºa cum fac
cei adunaþi aici, este posibil ca sã se reveleze foarte multe celor care
au simþit în fiinþa lor acea perioadã în care El, Iisus, a pãºit pe pãmânt.
Dar care este scopul pentru care vedem cã acest anotimp a dus sau
a cerut un asemenea sacrificiu pentru ca sã se poatã manifesta viaþa?
Nu atrage atenþia oare celor de aici, celor care au fost în acel þinut, cã
acest lucru s-a petrecut în acea perioadã anume în care viaþa, în toate
manifestãrile sale era demonstratã în aspectele materiale ale fiecãrui

suflet?
De ce a existat nevoia de a fi o înviere? De ce a venit El pe pãmânt
ca sã moarã, ºi încã pe cruce? A fost îndeplinitã atunci acea promi-
siune, acea lege, acea condiþie a omului? De ce altceva s-ar fi încarnat
El pe Pãmânt în forma umanã, dacã nu pentru a fi una cu Tatãl; pentru
a-i arãta omului divinitatea lui (a omului), legãtura sa cu Creatorul;
pentru a-i arãta omului cã Tatãl chiar acest lucru a vrut sã-l spunã atun-
ci când a spus: „Dacã mã chemi voi auzi, chiar dacã vei fi departe,
chiar de vei fi acoperit de pãcate, dacã vei spãlat de sângele mielului,
te vei putea întoarce.”
Aºadar, chiar dacã El era primul dintre oameni, primul dintre fii lui
Dumnezeu în spirit, în carne, a devenit necesar ca El sã realizeze aces-
te asocieri, aceste conexiuni care aveau sã ºteargã din experienþa omu-
lui ceea ce îl separã de Creatorul sãu.
Chiar dacã omul este plecat departe, chiar dacã a greºit, este stabilit
ceea ce ar duce la o mai mare apropiere de El, prin cel care a trecut
prin toate aceste tulburãri, supãrãri, dorinþe, impulsuri care sunt povara
omului aici pe Pãmânt. Cu toate acestea. El ºi-a luat trup ºi ºi-a luat un
chip umil – aºa cum fusese promis de-a lungul timpului celor care au
mers ºi vorbit cu Dumnezeu.
Aºadar, prin intermediul istoriei învierii, aºa cum a fost ea consem-
natã, cei care sunt acum aici ºi care atunci au luat parte la suferinþa Lui
- având numele de Andrew, Martha, Naomi, Loda, Elois, Phoenix,
Phoebe – pot retrãi din nou acele zile. Deºi exista teama de cei din
afarã, de puterile politice care aduceau frica în minte ºi trup, existau
amintirile pe care le lãsase El: „Distruge acest templu, ºi în trei zile îl
voi înãlþa la loc.”
ªi atunci când era rãstignit pe cruce, El i-a chemat pe cei pe care i-a iubit
ºi le-a reamintit nu numai de þelurile lor spirituale, dar ºi de vieþile lor
materiale. Pentru cã într-adevãr, suferind moartea pe cruce, El a devenit
întreg, pânã la capãt: calea, viaþa, înþelegerea, pentru ca ºi cel care crede în
El sã poatã avea viaþa veºnicã. Pentru cã El ºi-a asumat faþã de fraþii Lui nu
doar grija vieþii spirituale a omenirii, dar ºi viaþa materialã a celor care erau
carne din carnea Lui, sânge din sângele Lui. Da, atunci când El ºi-a dãruit
sângele pentru ca teama ºi îndoiala sã fie izgonite, el a învins moartea; nu
doar din corpul fizic, ci ºi din cel spiritual – pentru a putea deveni una cu El,
chiar în dimineaþa învierii – pe care voi o numiþi Duminica Paºtelui.
Aceastã ridicare din mormânt, asemenea bulbului unui copac care

se scoalã din somn, prin care s-a înãlþat Cel care a dus vindecarea prin
însãºi viaþa Lui, pentru a aduce toate etapele din viaþa omului în
Conºtiinþa Sa, aceasta a însemnat într-adevãr împlinirea legii.
În ce fel, vã întrebaþi, s-a putut întâmpla acest lucru în planul mate-
rial? Nu numai cã El a murit în trup, dar sufletul a fost ºi el separat de
trup. Pe mãsurã ce se desfãºoarã toate etapele vieþii omului pe Pãmânt,
corpul fizic, corpul mental ºi sufletul devin fiecare independente, în
funcþie de propria experienþã. Atunci nu este de mirare cã Iisus omul a
strigat: „Doamne, Dumnezeul meu, de ce m-ai pãrãsit?”
Fiecare suflet ajunge sã stea asemenea Lui înaintea tronului
Ziditorului sãu, cu faptele pe care le-a fãcut cu trupul ºi cu gândul,
arãtându-ºi corpul spiritual în faþa acelui tron al îndurãrii, înaintea
Creatorului sãu, în faþa lui Dumnezeu.
Totuºi El, Tatãl v-a spus fiecãruia dintre voi: „V-am dat în grija
îngerilor mei, iar ei vor avea grijã de voi, iar voi nu veþi cunoaºte
decãderea.” El a dovedit aceasta în viaþa Fratelui vostru, Mântuitorul
vostru, Iisus, Hristosul vostru; care va veni sã locuiascã în inimile ºi
vieþile tuturor – numai dacã Îl veþi lãsa, numai dacã Îl veþi invita,
numai dacã vã veþi deschide inima, fiecare, pentru ca El sã poatã sã
intre ºi sã locuiascã în voi.
Astfel cã atunci când aceia dintre cei iubiþi de El, ºi aceia dintre
fraþii Sãi au venit în acea dimineaþã plinã de bucurie în care au primit
veºtile, cei care stãteau de gardã au auzit un zgomot înfricoºãtor ºi au
vãzut o luminã ºi” piatra s-a dat la o parte!” Apoi ei au intrat în grã-
dinã ºi acolo Maria a fost prima care l-a vãzut pe Domnul ei care învi-
ase. Apoi au venit unii dintre fraþii Sãi împreunã cu femeile credin-
cioase, care o iubeau pe mama Lui ºi îi þineau companie în suferinþa ei,
ºi cei care fãceau pregãtiri pentru ca legea sã poatã fi respectatã ca sã
nu fie nicio profanare a pãmântului din jurul mormântului Sãu. ªi ei,
de asemenea, - prieteni, fraþi sau apropiaþi -, au vãzut îngerii.
Cum, de ce au luat aceºtia o formã? Pentru ca sã se întipãreascã în
inimile ºi sufletele celor care vedeau, cã promisiunile fuseserã îndepli-
nite.
Ce vã împiedicã sã vedeþi Slava celui care este împreunã cu voi,
adesea în atingerea unei mâini iubitoare, în vocea celor care vor aduce
mângâiere ºi încurajare? Pentru cã El, Hristos, este adesea cu voi.
Îndoialã, teamã, lipsã de credinþã; teamã cã nu sunteþi vrednici!
Deschideþi ochii ºi priviþi Slava care este chiar în Hristos, care este
prezent aici, în mijlocul vostru! aºa cum le-a apãrut acelora în ziua
învierii!
Ce ar însemna povestea lui Hristos ºi a învierii sale, a omului Iisus
care a mers prin Galileea, fãrã acea dimineaþã a învierii?
Mai nimic, poate ceva mai mult decât povestea acelui om pe care
nu daþi doi bani, care a crezut cã a atins oasele lui Eli ºi acesta a
început din nou sã umble cu oamenii!
Credeþi în înãlþarea Lui? Cum a vorbit Toma? „Eu nu voi crede pânã
nu voi vedea ºi nu voi pune mâna pe coasta lui din care a þâºnit apã ºi
sânge.”
ªi voi vã îndoiþi adesea; ºi voi vã temeþi adesea. Cu toate acestea El
este în mod sigur cu voi. ªi atunci când în aceastã sãrbãtoare a bucuriei
vã dãruiþi din nou viaþa, trupul, mintea pentru a-L sluji pe El, ºi voi veþi
putea sã înþelegeþi – aºa cum au vãzut ºi ei, cã El trãieºte – ºi se aflã la
dreapta Tatãlui, mijlocind pentru voi – dacã veþi crede; dacã veþi crede cã
El existã, îl veþi putea simþi. Pentru cã toþi aceia care fac pentru fraþii lor
faptele care le aduc acea apropiere, acea unire în scop cu El, pot simþi –
ºi voi de asemenea – în trup, în minte, cã El trãieºte astãzi, ºi va veni sã
vã primeascã la El, pentru cã ºi voi puteþi fi acolo unde se aflã El.
Nu-L rãstigniþi în mintea ºi prin faptele voastre. Nu vã lãsaþi copleºiþi
de acele lucruri pãmânteºti. Mai degrabã înveºmântaþi-vã trupul ºi mintea
cu gândurile, faptele ºi privilegiile pe care suferinþa Lui ca om vi le-a
adus vouã, pentru cã într-adevãr El este primul dintre cei care au dormit
ºi s-au încarnat care a trecut prin toate procesele de pregãtire în fizic, la
fel ca voi.
Dar dacã vã lãsaþi în mâinile Lui, trebuie sã respectaþi promisiunile
Lui ca pe ale voastre. ªi cum aþi putea sã le respectaþi dacã în propria
voastrã conºtiinþã ºi cunoaºtere nu aþi fãcut – ºi nu faceþi în fiecare zi –
ceea ce v-a spus ºi vã spune inima cã este în acord cu ceea ce a promis
El?
Pentru cã Iisus, Domnul vostru, Hristos este aproape de voi – chiar
acum!
Am terminat.
Definiþia Spiritului Christic

Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
26
62
2-
-2
299
(Î) Vã rog sã explicaþi clar care este diferenþa dintre Conºtiinþa
Christicã ºi Spiritul Christic.
(R) Este aceeaºi diferenþã care existã între ceea ce dã viaþã într-o
floare ºi floarea însãºi. Diferenþa dintre Conºtiinþa Spiritului ºi capa-
citatea de acþiona a acesteia, este diferenþa dintre Conºtiinþa Christicã
ºi Spiritul Christic.
Aºa cum s-a spus, pânã ºi diavolii cred ºi cunosc indivizii care pot
fi conºtienþi de o acþiune. Cei care au capacitatea de a atrage, de a fi
atât de lipsiþi de egoism încât sã permitã Spiritului sã acþioneze în folo-
sul lor, sunt conºtienþi de acþiunea Spiritului, în timp ce aceia care sunt
conºtienþi de un adevãr pot sã nu ºi-l însuºeascã pe deplin fãrã ceea ce
s-a spus: „Cel care vrea viaþa, trebuie sã dãruiascã viaþa”; pentru cã El
nu a considerat furtul ca fãcând parte dintre cele divine, cãci nu a fãcut
nimic de la Sine, „ci Tatãl, care a lucrat în mine, prin mine.”
Faceþi ºi voi la fel, pentru a putea cunoaºte conºtiinþa Spiritului
Christic ºi pentru a avea parte de acea mãrturie aºa cum se spune: „Spiritul
Meu e martor spiritului tãu, pentru ca Tatãl sã fie preamãrit în tine aºa cum
eu sunt slãvit în Tatãl prin voi. Dacã mã iubiþi, veþi respecta poruncile
mele, iar eu voi fi cu voi. Nu vã voi lãsa nemângâiaþi; vã voi da acea slavã
pe care eu am împãrþit-o cu Tatãl înainte ca lumea sã fie creatã.”
În felul acesta indivizii pot deveni conºtienþi de Conºtiinþa
Christicã ºi pot deveni una cu forþele prin care Spiritul Christic
acþioneazã pe întregul pãmânt; pentru cã El se va întoarce, chiar dacã
L-aþi vãzut plecând. Atunci se va manifesta în lume Spiritul Christic,
chiar dacã Conºtiinþa Christicã vã va face sã deveniþi conºtienþi de
Mângâietorul care a fost promis acestei lumi materiale.
Aºadar, Conºtiinþa Christicã este de fapt Duhul Sfânt, pe care El l-a
promis cã va rãmâne ca sã acþioneze pe Pãmânt. Duhul Sfânt este
asemenea lui Hristos care acþioneazã cu Spiritul Tatãlui.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
26
62
2-
-4
46
6
(Î) Vã rog sã explicaþi ceea ce s-a spus prin: „Dumnezeu a iubit
atât de mult lumea încât i-a dat pe singurul sãu fiu.”
(R) Tocmai a fost oferitã o lecþie minunatã, ºi o explicaþie. Aceasta
poate fi de folos mai mult celor care cautã.
Dumnezeu, Tatãl, cauza primordialã, cãutând sã se manifeste a

creat lumea prin iubire, aºa cum o putem vedea noi, ca indivizi; dân-
du-i omului, creaþia Sa, acea capacitate de a deveni una cu El. I-a dat
pe cel pe care noi l-am numit fiul omului, Spiritul Christic, ºi iubirea
care s-a manifestat materializând fiinþa în planul fizic pe care l-am
numit Pãmânt. Apoi acelui fiu i s-a arãtat calea, prin dragostea Tatãlui,
iar El a manifestat acea iubire dându-ºi viaþa Sa pãmânteascã pentru o
cauzã, ca sã serveascã de pildã, intermediar ºi legãturã între om ºi
Tatãl, mijlocind pentru om. Aºadar, în iubire, prin iubire, Dumnezeu
acþioneazã ca ºi iubire prin Conºtiinþa Christicã ºi Spiritul Christic;
fiul omului a fãcut la fel prin toate acþiunile sale de pe Pãmânt. Astfel,
aºa cum a scris discipolul sãu cel mai iubit, „Dumnezeu a iubit atât de
mult lumea încât i-a dat pe singurul sãu fiu”, pentru ca noi, prin El, sã
putem avea o viaþã mai îmbelºugatã. El, chiar dacã a fost Fiul, a învãþat
supunerea prin lucrurile pe care Le-a îndurat. Cel care alege orice altã
cale decât a acceptãrii acestor lucruri care trebuie îndeplinite în fiecare
zi, aºa cum a fãcut El, cautã pe alte cãi. Servitorul nu trebuie niciodatã
sã fie mai presus de stãpânul sãu. El a spus cã noi putem fi egali ºi una
cu El, totuºi prin El, prin manifestãrile Lui ºi în El noi trãim pe
pãmânt, ne miºcãm ºi existãm.
Le
Lec
ct
tu
ur
ra
a 2
25
54
4-
-8
83
3
(Î) Care sunt stãpânii direcþi? Este Saint Germain...
(R) (Întrerupe) Cei care sunt cãlãuziþi de Stãpânul stãpânilor,
Regele regilor, Cel care a venit pentru ca voi sã puteþi fi una cu Tatãl.
(Î) Este ºi Saint Germain printre ei? Cine este Halaliel?
(R) Aceºtia nu sunt decât mesageri ai Celui Preaînalt. Halaliel este
cel care a fost încã de la începuturi conducãtorul oastei cereºti, care l-a
înfruntat pe Ariel, care a creat acele cãi grele - dar care sunt un mijloc
de a înþelege [Isaia 29?]
(Î) Este ºi Saint Germain printre ei?
(R) Atunci când este nevoie.
(Î) Te rog dezvãluie-ne cine eºti?
(R) Cel care nu cautã sã se stãpâneascã pe sine, îºi cautã propria
osândã. Controlaþi-vã pe voi înºivã, astfel încât sã puteþi cunoaºte
adevãrata viaþã ºi luminã! pentru cã cel care va rosti acel Nume trebuie
sã devinã perfect el însuºi!
(Î) Dacã domnul Cayce este un membru ºi mesager al Marii Frãþii

Albe, cum ar dori Maeºtrii sã continue el? Nu ar trebui ca activitãþile
lui de aici înainte sã fie prezentate ca fiind Opera Lor?
(R) La fel ca ºi opera Maestrului maeºtrilor, care poate fi prezen-
tatã în aceste rânduri, aceste activitãþi se pun în armonie cu Frãþia
Albã. Dar aceasta, prieteni, nu face decât sã limiteze; în timp ce în El
se aflã întregul. V-aþi face pe voi înºivã mijloace limitate de acþiune?
Aþi cãuta voi sã vã lãsaþi împiedicaþi de acele lucruri care au dat
naºtere multor forþe antagoniste ce continuã sã se lupte una cu cealaltã
chiar ºi în aer, chiar ºi în forþele elementare? Pentru cã El, Domnul
Dumnezeul vostru v-a chemat pe nume, atunci când a spus: „Cel care
va bea aceastã cupã care este asemenea sângelui Meu, va fi cu adevãrat
liber.” Atunci când munciþi, lãsaþi-L pe El, cel care este autorul, cel
care terminã, care este viaþa, care este pâinea ºi sângele vieþii, lãsaþi-L
doar pe El sã vã conducã!
A.R.E. Press
.R.E Press publicã cãrþi, casete video ºi audio care au ca scop

A sã îmbunãtãþeascã viaþa cititorilor A.R.E. Press – din punct de
vedere personal, profesional ºi spiritual. Sperãm cã produsele A.R.E.
Press vã sprijinã în eforturile de a vã realiza la maxim cariera, de a vã
îmbogãþi relaþiile, de vã îmbunãtãþi sãnãtatea ºi vã încurajeazã sã faceþi
schimbãrile necesare pentru a duce o viaþã plinã de iubire, bucurie ºi
împlinire.
Pentru mai multe informaþii sau pentru a primi un catalog gratuit

sunaþi la numãrul:
1-800-723-1112
Sau scrieþi pe adresa:
A.R.E. Press
215 67th Street
Virginia Beach, VA 23451-2061
DESCOPERIÞI CUM VÃ POATE AJUTA
MATERIALUL SCRIS DE EDGAR CAYCE!
sociaþia pentru cercetare ºi Iluminare, (în englezã, Asscociation

A for Research and Enlightenment – A.R.E., nota trad.) a fost
fondatã în 1931 de cãtre Edgar Cayce. Sediile sale centrale inter-
naþionale se aflã în Virginia Beach, Virginia, unde vin anual mii de viz-
itatori. Mulþi sunt ajutaþi ºi inspiraþi de activitãþile locale ale A.R.E. din
propriile lor oraºe sau prin intermediul scrisorilor (ºi acum ºi prin
Internet).
Oameni de toate categoriile, din toatã lumea, au avut înþelegeri
profunde ºi transformatoare prin intermediul programelor ºi
materialelor A.R.E., care se concentreazã pe domenii ca spiritualitate
personalã, sãnãtate holisticã, vise, viaþa de familie, gãsirea vocaþiei
personale, reîncarnare, percepþii extrasenzoriale, meditaþie, ºi evoluþia
sufletului în grupuri mici de studiu. Sunaþi-ne astãzi la numãrul:
1-800-333-4499
sau
Exploraþi centrul nostru online:

http://www.edgarcayce.org.
Vom fi fericiþi sã vã spunem mai multe despre modul în care acti-

vitãþile A.R.E. vã pot ajuta!
A.R.E
215 67th Street
Virginia Beach,
VA 23451-2061
Note:
&
&
Alte titluri de acelaºi interes, publicate de
ADEVÃR DIVIN
Colecåia Vindecare spiritualã:
Puterea vindecãtoare a bolii: Importanþa ºi semnificaþia

simptomelor bolii
de Thorwald Dethlefsen ºi Rüdiger Dahlke
Ioan al Domnului (John of God): Brazilianul care a vindecat
milioane de oameni
de Heather Cumming ºi Karen Leffler
Iertarea: Cea mai mare putere vindecãtoare
de Gerald G. Jampolsky
Rãspunsul este simplu...
de Sonia Choquette
Medicina Sufletului, Minþii ºi Trupului: Un sistem complet de
vindecare a sufletului pentru sãnãtate deplinã ºi vitalitate optimã
de Dr. Zhi Gang Sha
Atingerea cuanticã: Puterea de a vindeca
de Richard Gordon
Calea purtãtorului de luminã: Trezirea puterii tale spirituale de a

cunoaºte ºi de a vindeca *
de Doreen Virtue
Sentimentele dãruite din inimã nu pier niciodatã... *
de Karol Kuhn Truman
Sentimentele vindecãtoare... din inima ta *
de Karol Kuhn Truman
Suflet ºi Spirit: Înþelege pe deplin viaþa ºi propria persoanã *
de Edgar Cayce
* Cãrþi în curs de publicare.
Informaþiile de mai sus sunt raportate la luna martie

aprilie 2009.

Suflet Spirit

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suflet Spirit

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

&

În∫elege pe deplin via∫a

Traducerea din limba engleza:

Copyright © 2007 Editura ADEVĂR R DIVIN.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

I. Burlacu, Lidiana (trad.)

Editor: Cătălin PARFENE

Tipar: S.C. Gridsolo Print Company S.R.L.

Explicaþia editorului american asupra discursurilor lui Edgar Cayce

Capitolul 1 Spiritul ................................................................................1

Capitolul 2 Spiritul este viaþa .............................................................. 8

Capitolul 3 Sufletul ............................................................................ 39

Capitolul 4 Dezvoltarea sufletului ..................................................... 52

Capitolul 5 Mai întâi descoperã-te pe tine ......................................... 85

Capitolul 6 Fii de folos ...................................................................... 93

Capitolul 7 Stabilirea idealurilor ºi urmarea lor .............................. 106

Capitolul 8 Practicând fructele spiritului ......................................... 122

Capitolul 9 Spiritul Christic ............................................................. 129

Charles Thomas Cayce

- John van Auken, Editor

(R) Entitatea spirituala este desprinsã de orice legãturã pãmânteascã

Un ideal bine echilibrat

Locul sufletului ºi spiritului în trup

Nota editorului: Sistemul nervos simpatic include cele ºapte glande

Spiritul ºi Sufletul sunt în mod firesc metafizice

cãtre lumea materialã a simþului latent sau ascuns al forþelor sufleteºti

Diferenþa dintre forþele sufleteºti ºi spirit

(Î) Ce se întâmplã cu forþele minþii conºtiente ºi cu forþele fizice la moarte?

Cea mai mare bucurie

Al încãlcãrii legii divine! Astfel se poate, într-adevãr, ca dezacordul cu

Nu cum spune, nici chiar ceea ce reuºeºte sã facã! pentru cã ajungem

concrete – fie cã acestea se referã la sfera socialã, la bani, la situaþia

elementelor sau forþelor manifestate în fiecare. Pentru cã mai întâi

sãdite sau oferite. Amintiþi-vã întotdeauna legile mentalului atunci când

condiþiile fizice, ºi pe mãsurã ce se deschide perspectiva asupra aface-

tot mai armonioase odatã cu vârsta ºi armonizarea lor, ºi vor construi în

Pentru cã fãrã o cunoaºtere a aspectelor spirituale ºi mentale, fiinþa

construieºte. Acest lucru este adevãrat în planificarea vieþii, în relaþii,

activitatea universalã care este în natura lucrurilor. Deoarece scopul

modificatã, aceasta poate deveni mai degrabã o piedicã, decât o piatrã

acesta poate fi ghidat fizicul prin mental, pentru cã întotdeauna vom

orienta cãtre aproapele sãu, chiar ºi în cazul câºtigurilor materiale de pe

ar fi ascensionarea forþei Kundalini în trup, fãrã a fi urmatã de deplina

întregul sistem, astfel încât sã poatã da tuturor pãrþilor acestui corp

Din punct de vedere material, vedem cã forþele spirituale sunt viaþa,

Spiritul este voinþa; mintea construieºte; rezultatul este ceea ce se

cã ceea ce spiritul va construi, mintea va urma, pentru a materializa în

În starea sa naturalã, de dinainte, în care este permanent conºtient,

la care provine, atunci nu ar exista decât o permanentã armonie de fazã

localizate în creier, în nervi, în centrii întregului sistem. În ceea ce

În acele momente, care adesea sunt minimalizate de cei care ºi-au

contribuie la creºterea sa, tot la fel cum mâncarea contribuie la creºterea

de om – corp, minte, suflet – toate acestea sunt legate una de cealaltã. De

Spiritul este forþa impulsionantã a infinitului sau unica sursã / forþã

Evoluþia ºi destinul sufletului

spus, întreaga forþã a sufletului ºi spiritului aparþine Creatorului, ºi ea

îndeplini necesitãþile condiþiilor, locului sau sferei în care se aflã indi-

este lumina care a strãlucit în locuri întunecate, chiar ºi asupra

raport cu legile mentale, materiale ºi spirituale – entitatea s-a liniºtit ºi a

la fel cu mintea sufletului, ºi pe mãsurã ce fiinþa le permite celorlalþi sã

dezvoltarea omului interior. Entitatea a câºtigat prin aceastã expe-

pentru ca sã se poatã manifesta în fizic acele lucruri de la nivel mental ºi

niºte nevoi, decât ca niºte impulsuri, dar înclinaþiile ºi influenþele apar în