Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
Ce este econometria ?
1.1 Scurt istoric privind aparitia si dezvoltarea econometriei
proceselor
economice.
1.2 Definitiile econometriei
a) –definitia istorica;
b) –definitia restrictiva;
c) –definitia extinsa.
- existenta prealabild a unei teorii economice privind fenomenul, procesul sau sistemul
economic cercetat, pe baza careia se construieste modelul economic, care reprezinta formalizarea
ipotezelor teoriei economice cu privire la fenomenul, procesul sau sistemul investigat;
In tara noastra, atat in literatura de specialitate, desi rareori se fac precizari exprese, cat si
prin structura planurilor de invatamant de la facultdtile economice, econometria este conceputd
si aplicatd ca metoda generald de investigare cantitativd a fenomenelor si proceselor economice
-adica, in acceptiunea larga a termenului.
Un domeniu mai putin abordat, atat teoretic, cat si practic, il constituie metodele
econometriei, in sensul restrictiv al termenului, respectiv modelele aleatoare (stochastice).
De asemenea, in studiile mult mai recente, se insista asupra faptului ca studiul seriilor de
timp privind evolutia fenomenelor economice nu poate fi independent de teoria economica. Se au
in vedere, in acest sens, nu atat determinarea si extragerea econometrica a tendintei, cat si
aspectele legate de efectul intarziat in timp, propagarea impulsului unor variabile exogene asupra
variabilei prognozate, natura oscilatiilor de diferite frecvente etc. Acestea sunt motivele care au
determinat ca modelele dinamice - bazate pe analiza evolutiei in timp a fenomenelor economice -
sa-si gaseasca locul in arsenalul modelelor econometrice prezentate in acest curs.
VARIABILELE care formeaza structura unui sistem econometric, dupa natura lor, pot fi:
a) variabile economice;
c) variabila timp, t.
Pe baza acestor premise economice se accepta ca variabila aleatoare „u" urmeaza o lege
de probabilitate L(u), in acest scop formulandu-se o serie de ipoteze statistice cu privire la natura
distributiei acestei variabile, ipoteze statistice care vor trebui testate cu teste statistice adecvate
fiecarei ipoteze.
- in al doilea rand, el reprezinta masura artificial* a acelor variabile care actioneaza asupra
variabilei Y care, fund de natura calitativa, nu pot fi cuantificate si, ca atare, nici specificate in
modelul econometric. Un exemplu cunoscut in acest sens il constituie functia de productie Cobb-
Douglas cu progres tehnic autonom:
Q =A Kα Lβ ect u (1.3.1)
K=capitalul;
L = forta de munca;
e = numarul natural;
t = timpul;
u = variabila aleatoare;
t 1 2 ... T
xt x x2 ... xT
yt y y2 ... yT
In comparatie cu aceasta, o serie de spatiu rezulta prin observarea variabilelor Y
si X intr-o anumita perioada de timp - luna, trimestru, semestru, an - la un anumit numar
de unitati socio-
1) Valori reale sau empirice, xi = (x1; x2,...xn), valori exprimate in unitati de masura
specifice naturii fenomenului X, ele fiind marimi concrete si pozitive, deci apartin
sistemului numerelor rationale. Vectorul valorilor lui X, x i= (x1; x2,...xn), poate fi definit
prin doi parametri:
De obicei, se considers
ca variabila X urmeaza o
distribute normala de medie x
si de abatere medie patratica
σx :
2) Valorile centrate :
Aceste valori sunt tot marimi concrete, dar ele apartin sistemului numerelor
reale avand atat valori pozitive cat si negative.
Se poate demonstra usor ca aceste valori centrate au media egala cu zero, iar
dispersia lor este egala cu dispersia valorilor reale:
.
Media si dispersia acestor valori este:
In plus fata de aceste doua proprietati L(x) = N(0;1)2 abaterile standard sunt
marimi abstracte (adimensionale). Aceste calitati conduc, atat la diminuarea calculelor
statistice cu aceste
valori, cat si la efectuarea de comparatii intre distributiile mai multor fenomene
economice de naturi diferite.
Un model econometric poate ft format dintr-o singurd relatie sau dintr-un sistem
de relatii statistice. Aceste relatii pot ft: relatii de identitate sau deterministe, relatii de
comportament, relatii tehnologice si relatii 'institutionale'.
Relatiile de identitate sunt de tipul ecuatiilor de balanta folosite in „Sistemul de
balante ale economiei nationale"
- eroarea relativa,
atunci cele doua valori, (0) si (T), sunt echivalente, adica diferentele dintre
ele sunt intamplatoare si nu sistematice;
sau
atunci cele doua valori, (0) si (T), difera semnificativ si nu pot fi considerate ca
echivalente, respectiv extrase din aceeasi urna sau dintr-o colectivitate omogena.
Acest test al erorii este utilizat in mod curent in domeniul analizei statistico-
economice a variatiei in timp si/sau in spatiu a unui fenomen economic, dar poate fi
aplicat si in domeniul econometriei, dar cu discernamant si nu in mod excesiv.