,curs VI EVALUARE COGNITIVA -INTELIGENTA

- Inteligenţa = aptitudine generală

- Raven Standard Clasic nu discriminează suficient (nu este etalonat pe populaţia
românească)
-Raven măsoară componenta eductivă a inteligenţei
- ABILITATEA EDUCTIVA = abilitatea de a crea insight-uri noi, de a discerne
semnificaţia de confuzie, de a percepe şi identifica relaţii => percepţia devine un proces
conceptual
- trăsătura esenţială a abilităţii eductive este capacitatea de a genera concepte noi, în mare
măsura non-verbale, care permit o gândire clară.

g=e+r

g= inteligenţa generală
e= abilitate eductivă
r= abilitate reproductivă

- factorul motivaţional joacă un rol foarte important

- validarea se face prin semnificaţie

se aplică:

CPM de la 4 -4 ani jumatate

SPM PLUS de la 6 ani jumatate
RPM (standard) de la 8 ani

SPM CLASIC

- alcătuit din 5 serii (A,B,C,D,E) cu câte 12 probleme/itemi;

- în cadrul fiecărei serii, soluţia primei probleme este cât se poate de evidentă;
- soluţia la problemele ulterioare se bazează pe găsirea strategiilor care au dus la rezolvarea
problemelor precedente;
- pe măsură ce se înaintează, creşte gradul de dificulatate;
- ordinea itemilor oferă antrenamentul necesar pentru a înţelege metoda de lucru;
- cele 5 serii oferă oportunitatea pentru a deprinde strategia necesară rezolvării de probleme;
-pentru menţinerea interesului şi evitarea oboselii, fiecare problemă este prezentată într-o
manieră clară şi cât se poate de aspectuoasă;
- este non verbal;
- se aplică de la copii la vârstnici, fără limită de timp sau 45 minute;
- primele 2 serii (A, B) dau punctajul pentru a atinge normele la copii;
- la adulţi, seriile A, B sunt de antrenament;
- itemii de probă sunt foarte importanţi pentru persoanele care vin din medii
defavorizate.

NIVELE
I - INTELECT DE NIVEL SUPERIOR
 scorul este mai mare sau egal cu percentilul 95 pentru categoria de vârstă
a celui evaluat (se acordă I)

II - CAPACITATE INTELECTUALA PESTE MEDIE

 scorul este mai mare sau egal cu percentilul 75 ( se va acordă II+ dacă
atinge sau trece peste percentilul 90, dacă nu – va primi II)
III - CAPACITATE INTELECTUALĂ DE NIVEL MEDIU
 dacă scorul este situat între percentilul 25 şi 75 (se acordă III+ dacă
scorul atinge şi este mai mare decât percentilul 50 şi III- dacă scorul este
sub percentilul 50)
IV - CAPACITATE INTELECTUALĂ SUB MEDIE
 dacă scorul atinge sau este sub percentilul 25 (se acordă IV- dacă scorul
atinge sau este sub percentilul 10, între 11 şi 25 se acordă IV)
V – DEFICIENŢĂ INTELECTUALĂ
 dacă scorul atinge sau este sub percentilul 5

ÎMPĂRŢIRE IQ

0-19 puncte Deficienţă mintală gravă (idioţie)

20-49 puncte Deficienţă mintală medie (imbecilitate)

50-69 puncte Deficienţă mintală uşoară (debilitate mentală)

70-79 puncte Inteligenţă de limită

80-89 puncte Inteligenţă sub medie

90-99 puncte Inteligenţă de nivel mediu (slab)

100-109 puncte Inteligenţă de nivel mediu (bună)

110-119 puncte Inteligenţă peste nivelul mediu

120-139 puncte Inteligenţă superioară

Peste 140 puncte Inteligenţă extrem de ridicată, excepţională

- discrepanţă = diferenţa dintre scorul aşteptat şi scorul obţinut

- total general = totalul celor 5 coloane
- scorurile aşteptate sunt în funcţie de totalul general - vezi tabelul SPM R8
-dacă diferenţele calculate dintre scorurile obţinute şi cele aşteptate sunt mai mari decât
+/- 2, scorul este considerat inconsistent

 diferenţiere abilitatea eductivă - abilitatea cognitivă => vezi formula

- testele Raven sunt greşit folosite în practică pentru că au fost considerate un instrument de
măsurare a unei abilităţi, dar în realitate persoanele care au aceleaşi scoruri la abilitatea
eductivă sau reproductivă, obţin scoruri diferite la alte tipuri de abilităţi;
- s-a înţeles greşit ceea ce măsoară testele şi natura abilităţilor eductive într-un foarte mare
număr de cercetări;
- generalizarea excesivă a scorurilor a dus la implementarea nejustificată a multor practici
educative, sociale sau de selecţie ocupaţională;
- incapacitatea de a înţelege că abilitatea eductivă implică o varietate de procese psihologice
distincte, fundamental perceptuale şi conceptuale care se bazează unul pe celallat şi care
implică procese cognitive şi afective a dus la concluzii false;
- abilitatea eductivă nu este acelaşi lucru cu abilitatea cognitivă generală sau cu rezolvarea de
probleme;
- în timp, s-a înregistrat o creştere a scorurilor abilităţii eductive cam cu o abatere standard pe
generaţie, dar nu şi în cazul abilităţii reproductive;
- Raven dezvolta abilităţile eductive: îi înveţi să gândească, să aibă altă interpretare (dacă
pune răspunsul la nimereală întrebi cum a făcut)

FACTORI IMPLICAŢI:
- nutriţia;
- igiena;
-practicile educaţionale democratice din şcoli şi de acasă au influenţat puternic abilităţile
eductive;
-iniţial, dacă s-a crezut că există un declin al abilităţii eductive, de fapt este o creştere
intergeneraţie a scorurilor

- aplicarea testelor Raven la adictivi prin retestare cu forme paralele la 2 săptămâni se

constată că substanţele au efect de inhibitori ai SNC, influenţează inteligenţa generală şi în 5
ani se constata o deteriorare de 20%.

RAVEN 60 ITEMI

- perceperea matricilor se bazează pe teoria perceperii formelor şi teoria lui Spearman;

- scala de percepţie implică 3 procese psihice:
1. ATENTIA (AC + AD) care se împarte între percepere şi gândire
2. PERCEPŢIA
3. GÂNDIREA
- atenţia este factorul fundamental de percepţie şi provoacă pregătirea pentru percepţie; în
procesul rezolvării de probleme atenţia este încordată;
- clinicianul este interesat de senzaţia care ţi-a provocat-o, care conduce la percepţie (senzaţia
este interfaţa, este în loc de percepţie);
- este necesară concentrarea atenţiei asupra proporţiilor şi detaliilor;
- apar factorii volitivi (aşteptări) şi emoţionali (satisfacţie/insatisfacţie în urma rezultatelor);
- atunci când greşeşti scade pragul de concentrare a memoriei;
- EXAMINAREA PRIN MATRICILE PROGRESIVE RAVEN NU ESTE UN TEST DE
INTELIGENŢĂ GENERALĂ, ESTE O PROBĂ A OBSERVAŢIEI CONCENTRATE,
PRECISE, CARE SURPRINDE CLARITATEA GÂNDIRII.
- Raven nu e doar un test de inteligenţă, ci este vorba şi de stabilirea unor aptitudini
matematice şi metodice, nu numai de inteligenţa propriu-zisă;
- testul este o probă nonverbală, înseamnă ca verbalizarea exterioară, ca proces de gândire,
are loc în rezolvarea problemelor;
- înainte de începerea probei se verifică înţelegerea instrucţiunilor;
Instrucţiuni: la copii "covor, tablou, puzzle cu model", la cei mai mari de 14 ani "planşe cu o
anumita logică", la bătrâni "figuri cărora dumeavoastră trebuie să le găsiţi sensul, logica";
- pregătirea aperceptivă se face diferit la copii, bătrâni şi adulţi;
- rezolvarea se face printr-o linie oblică dreapta sus-stânga jos; dacă greşeşte face X;
- este necesar a fi completate toate răspunsurile;
- pentru cei cu ADHD şi disgraficii va bifa psihologul;
- dacă subiectul se corectează, evaluatorul bifează ambele răspunsuri;
- corecţiile - vezi unde are dificultăţi: pe câmp perceptiv sau pe calcul matematic; dificultăţile
sub 3 nu sunt semnificative din punct de vedere clinic;
- dacă greşeşte, dar bifează greşit din nou, verifici concentrarea atenţiei şi modul cum
lucrează într-un anumit mediu (pe construcţii , IT sau altceva) şi corelezi cu un P.A.
- fiecare item cotat cu un punct - punctele se calculează atât pe coloană, cât şi total
TIMPUL TOTAL SPM PLUS
- copii 45 minute
- adulţi 40 minute
- bătrâni 50 minute
- sau fără limită de timp

- copilul vede secvenţial şi raportat la ansamblu; dacă alegerea este random trebuie verificat
unde o face;
- dacă greşeşte la primele serii şi face bine la ultimele, vezi explicaţiile (cum a procedat) -
dacă are logica bună – cum stă emoţional – nu este motivat, intră greu în sarcină;
- cota totală este sigură dacă abaterile >2 se întâlnesc la ultimele serii; dacă abaterile sunt la
primele serii => deficienţă intelectuală, neajunsurile percepţiei, demotivare, intră greu în
sarcinâ => vezi calitativ: motivaţie/demotivaţie, intrarea în sarcină uşoară/dificilă,
descurajare.

SPM PLUS

SERIA A = principiul corelaţiilor în structura matricilor - identificare

SERIA B = analogia între perechile figurilor - relaţionare
SERIA C = principiul schimbărilor progresive în figurile matricilor - corelare
SERIA D = principiul regrupării figurilor - restructurare
SERIA E = principiul descompunerii figurilor în elemente - dezmembrare

SERIA A
- rezolvarea problemelor testului la A se bazează pe completare de lacune (părţile lacunare,
lipsă);
- figurile sunt statice
- folosim 2 procese de gândire: 1. diferenţierea şi analiza structurilor, înţelegerea
corelaţiilor între aceste elemente şi 2. identificarea părţii lacunare (lipsă) a structurii şi
compararea mediului părţii lipsă cu figura decupată.

SEMNIFICAŢIE PSIHOLOGICĂ
- răspunsul depinde de nivelul imaginaţiei statice al atenţiei, dar şi de nivelul discriminarii
vizuale:
 GREŞELILE prezente maxim 3 în PRIMA PARTE (A1 -->A3), atunci este posibil să
avem:
 retard, demenţe, AVC, TCC, epilepsie grand mal => de verificat dacă nu ai
condiţii medicale pe Axa III;
 intrare grea în sarcină;
 emotivitate ridicată (labilitate psihoemoţională crescută) => tulburări
anxioase-atac panică, agorafobie, tulburare de anxietate generalizată, fobii
specifice şi PTSD;
 depresie - tulburare de afectivitate şi dispoziţie;
 tulburare indusă de substanţă => se verifică tremorul, transpiraţia, felul cum
ţine pixul în mână şi modul în care scrie, precum şi modul cum respiră.
 GREŞELILE sunt ≥3 în MIJLOC (A4 -->A9):
 slabă concentrare (incapacitate de concentrare a atenţtiei pe timp mediu şi
lung);
 deficit de atenţie;
 
sindrom oboseală cronică, burn-out, tulburări organice în faza acută;

tulburări de personalitate de tip obsesiv-compulsiv, paranoid, schizoid si
borderline;
 în anumite situaţii şi în episod depresiv major;
 la bătrâni deteriorări cognitive semnificative datorate vârstei (2-3 la 80 ani, 4-
6 peste 80 ani vezi MMSE), demenţă, anevrisme, AVC.
 GREŞELI maxim 3 în ULTIMA PARTE (A10 -->A12):
 COPII - trăsături de temperament şi personalitate (zona de relaţie), procese
reglatorii (afectivitate - nu sunt încurajaţi), relaţionare cu alţii => lipsa
cooperării, rebeliune, opoziţionism provocator, tulburare de conduită,
supraprotecţie (răsfăţ).
 ADULŢI - trăsaturi de personalitate (psihotice, paranoice, narcisiste).
 BĂTRÂNI - oboseală datorată vârstei (zona de ticuri, transpiraţie, buze
vineţii din cauza stresului), stres, ipohondrie, elemente raportate la nişte nevoi
secundare (nevoia de atenţie, de a vorbi, de a fi ascultat), procese reglatorii -
partea afectivă => vezi grupul primar de sprijin + WM-tendinţa schizoidă
mare.

SERIA B
- probele se bazează pe principiul analogiei dintre 2 figuri (completarea relaţiei);
- sarcina subiectului este să descopere acelaşi principiu cu ajutorul diferenţierii treptate a
elementelor;
- ca să reuşească să rezolve aceste probe, subiectul trebuie să aibă capacitatea de a distinge
simetria dintre figuri.

SEMNIFICAŢIE PSIHOLOGICĂ
- capacitatea diferenţierii liniare şi judecarea pe baza relaţiei liniare:
 GREŞELILE prezente în PRIMA PARTE maxim 3 (B1 -->B3), atunci este posibil
să avem:
 COPII
- adaptare greoaie la sarcini noi;
- copil abuzat fizic, psihic sau sexual - refuză relaţionarea (la nivel
neconştient);
- demotivare ( lipsa de încurajare dpdv emoţional);
- aspecte emoţionale (tulburări emoţionale) : timiditate crescută, retragere
socială, mecanisme de apărare - exacerbarea lor faţă de mediu şi de adulţi;
- trebuie decelat dacă este demotivat sau nu doreşte (opoziţionism
provocator).
 ADULŢI
- controlori, rigizi, oameni care nu fac rabat;
- obsesiv compulsivi, psihotici, maniacali, paranoici;
- dacă timpul de răspuns este foarte rapid, înseamnă că a luat deja o decizie
(manie şi hipomanie);
- dacă nu reuşeşte să găsească răspunsul sunt probleme în hipocampus - TCC
( afecţiuni ale lobului frontal), şocuri posttraumatice, stres posttraumatic acut
(asocierea poate duce în zona traumatică), AVC.
 BĂTRÂNI - corelaţie cu MMSE, memorie vizuală, auditivă, verbală şi topo;
- deteriorare normală sau Alzheimer forma uşoară, demenţe mixte forma
uşoară
- oboseală (afecţiuni cardiace, hepatice, pulmonare);
- deconcentrare pe fond organic;
 - tulburare anxioasă (anxietate indusă de nou): agorafobie, tulburări induse de
substanţe (medicamente);
- acuitate vizuală deficitară (câmp vizual, lateralitate, percepţie).

 GRESELILE sunt in MIJLOC (B4 -->B9):

 COPII între 6,5-10 ani <3 greşeli => zona normalitate este raportată la
insuficienta dezvoltare a gândirii preoperatorii (încearcă să scape de sarcină,
nu verifica, “fuşereşte” - superficialitate - un anumit tip de comportament sau
deprindere)
- tulburări induse de substanţă (peste 10 ani) - capacitatea mnezică este
afectată;
- tulburări de identitate sexuală (verifici anamneza şi climatul familial);
- tulburare obsesiv-compulsivă.
 ADULŢI
- probleme pe linia personală şi a relaţionării sociale (personalitate
dependentă, evitantă, obsesiv-compulsivă) => identificarea tiparului de relaţie
din familie, corelează cu rezultatele de la P.A. şi EPQ;
- tulburare de comportament antisocial, parafilii (anxietatea ca trăsătura pe
partea de relaţie).
 BĂTRÂNI
- tulburări de anxietate în zona acută, legate de stres posttraumatic de
pierdere, singurătate, retragere socială, incapacitatea de a relaţiona
(blochează, se retrage în lumea sa), anxietate de separare, de pierdere => de
identificat relaţia cu grupul primar de sprijin;
- tulburare de tip organic (sistem excretor şi osteolocomotor);
- în anumite situaţii tulburări endocrine.

 GREŞELI în ULTIMA PARTE (B10 -->B12):

 COPII MICI (9-10 ani) - 2 greşeli considerate normale; dacă sunt 3

identificăm: - tulburări de concentrare în sarcina lungă - de anduranţă,
temperament coleric şi sau nervos;
- anumite tipare de comportament cu trimitere pe zona de alimentaţie
(bulimie, anorexie, mâncat compulsiv).
 COPII MAI MARI peste 11 ani
- tulburări de personalitate, de conduită /comportament - de identificat
tulburările cu componenta maniacală, tulburare de impuls.
 ADULŢI
- tipare organice (afecţiuni - probleme de oase, piele, ORL);
- tipar de stres ocupaţional;
- tulburări de dinamică sexuală.
 BĂTRÂNI
- oboseală la nivel psihic, conotaţii pe Axa III, tulburări de vedere şi echilibru;
-aspecte emoţionale - etilism datorat aspectelor emoţionale, singurătate, relaţii
defectuoase, comportament social afectat, consum de medicamente.

SERIA C

- probele se bazează pe schimbările din ce în ce mai grele ale figurii din matrice;
- rezolvarea de probleme se face prin poziţionarea-repoziţionarea figurii în regim
dinamic, în spaţii, atât pe verticală cât şi pe orizontală.
SEMNIFICAŢIE PSIHOLOGICĂ

- capacitatea observării dinamice şi a urmăririi schimbărilor continue - atenţia dinamică

(atenţia într-un câmp perceptiv) şi imaginaţia:

 GREŞELILE prezente în PRIMA PARTE (C1 -->C3), atunci este posibil să avem:

 COPII
- câmp perceptiv redus (distributivitate redusă şi lateralitate scăzută);
- probleme oftalmologice;
- medicaţie, substanţe psihoactive, excitanţi;
- epilepsie, pareze, tetrapareze, sindrom Down (îşi termină timpul la seria C);
- incapacitatea de adaptare (adaptarea la nou mai dificilă - răsfăţ).
 ADULŢI
- zona de afecţiuni SNC sub tratament;
- consum de substanţe;
- depresie moderată pe fond organic.
 BĂTRÂNI
- probleme de ritm, de timp de reacţie - identificare aspecte anatomo-
fiziologice;
- probleme neuropsihiatrice, epilepticii;
- probleme legate de capacitatea de integrare (aspecte de voinţă), tulburări de
voinţă.

 GREŞELILE sunt în MIJLOC (C4 -->C9):

 COPII
- plicitseală, oboseală, comportament disruptiv;
- uneori tulburări de conduită, comportament, tulburări anxioase;
- tulburare de impuls => de verificat timpul (pe la mijloc-min 15).

 ADULŢI
- tulburări de impuls, adicţii;
- tulburări personalitate: histrionici, narcisişti;
- tulburări afective - maniaco-depresivi (partea de manie şi hipomanie).

 BĂTRÂNI
- Axa IV (agenţi stresori-grupul social, grup de muncă);
- tulburare de personalitate de tip dependent (singurătate, comunicare
deficitară);
- tulburări de tip organic.

 GREŞELI în ULTIMA PARTE (C10 -->C12):

COPII - nu mai au răbdare, au obosit, s-au plictisit;

- de identificat dacă există aspecte legate de patologia ORL sau cardio
-respirator, astm, bronşite, etc;
- tendinţe suicidare, comportament anomic;
- tulburări afective (abandon, probleme legate de apartenenţă şi identificare)
=> Este URGENŢĂ psihiatrică - Mai devreme de 10 ani:
 => dacă corelează cu ultimele rezolvări de la seria B => posibil ABUZ=>
detresă semnificativă=> tentativă de suicid sau abuzul continuă.
=>dacă corelează ultimele rezolvări de la C cu ultimele de la A => reacţie
disperare, mecanism de apărare inadecvat, posibil consum substanţe.

 ADULŢI
- tulburări afective;
- tulburări induse de consum de substanţe.

 BĂTRÂNI
- vârsta;
- fond organic;
- tulburări de ritm, respiraţie şi capacitate de concentrare grea.

SERIA D

- probele sunt repartizate după principiul restructurării figurii în matrice pe orizontală şi

verticală;
- răspunsul necesită urmărirea regularităţilor consecutivităţii figurilor şi alternarea
figurilor în toată structura psihologică.

SEMNIFICAŢIE PSIHOLOGICĂ

- capacitatea de a concepe schimbările în repartiţia figurilor după regulile schimbării

complexe: structură, planificare, organizare, regularizare, consecvenţă, operaţii consecutive;
- raţionament de tip deductiv şi inductiv;
- operaţionalizarea conceptelor gândirii peste medie;
- mecanismele cognitive folosite fac apel la senzaţii, percepţii, reprezentări, memorie şi
gândire;
- dpdv reglator foloseşte afectivitatea, atenţia, voinţa, motivaţia => arată adaptabilitate,
flexibilitate, consecvenţă, comunicare în sarcină, relaţionare superioară.

 GREŞELILE prezente în PRIMA PARTE (D1 -->D4), atunci este posibil să avem:

 COPII până în 11 ani
- imaturitate, plictis, incapacitate de a lucra în regim activ, focusare medie
scăzută.

 COPII 12-18 ani

- incapacitate de schimbare, adaptare dificilă la sarcina nouă şi mai grea;
- oboseală instalată;
- pattern de învăţare incorect (arată cum învaţă);
- tulburări de tip anxios: atacuri de panică cu sau fără agorafobie, anxietate cu
somatizări, fobii specifice;
- aspecte deficitare de integrare, rigiditate;
- a se verifica lateralitatea (AD, memorie topo sau memorie vizuală);
- tulburări datorate unor condiţii medicale (vezi din anamneză) sau posibil
consum de substanţe.

 ADULŢI
- reacţie tardivă faţă de stimuli complecşi, blazare;
 -tulburări anxioase: atac panică, agorafobie, fobii specifice, tulburări de
anxietate generalizate, stres posttraumatic;
- demenţe uşoare sau moderate;
- tulburări de dispoziţie, tulburări de comportament;
- fond organic - acuitate vizuală, auditivă (verificaţi analizatorii), echilibru.

 BĂTRÂNI
- deteriorări specifice vârstei, plictiseală, nerăbdare;
- început de demenţe, tulburări de comportament şi de personalitate;
-aspecte medicale directe (insomnii, pareze, lipsa apetit, tulburări limbaj în
urma AVC);
- tulburări induse de medicaţie.

 GREŞELILE sunt în MIJLOC (D5 -->D9):

 COPII => verificarea nivelului vârstei

 COPII 11-18 ANI (trebuie să facă minim 2)
- blocaje: vulnerabilitate emoţională => vezi evaluarea afectivă şi ritm de
lucru - lentoare => perfecţionism sau lipsa încrederii în sine;
- cei timizi, inhibaţi, cu probleme de adaptare, nu le place să fie în centrul
atenţiei;
- "emo" (nu se simt înţeleşi şi nici nu vor să se adapteze - refuzul apare în
sarcina mai grea, mai complexă şi dacă nu o va face, consideră ca va fi şi mai
ostracizat);
- dacă la B şi C mijlocul este afectat, dar la D este bine => mecanism de
supracompensare (nu îl interesează lucrurile uşoare) => opoziţionism
provocator, tulburare conduită, tulburare de comportament.

 ADULŢI (minim 1-2 bune)

- dacă se repetă ca la B şi C, vezi interpretarea lor;
- dacă la D nu mai răspunde bine, dar B şi C afectat pe mijloc vor să
arate superioritatea => schizofrenici, borderline;
- dacă nu face nici una => tulburări personalitate (obsesiv-compulsivi,
narcisişti, histrionici, schizoizi, schizotipali), zona afectivă şi dispoziţie.

 BĂTRÂNI - nu e cazul

 GREŞELI în ULTIMA PARTE (D10 -->D12):

 COPII - nesemnificative până la 12 ani; 12 ani => atribut al inteligenţei

superioare, supradotare;
 COPII 11-18 ani - minim 1 bună
- consideră sarcina dificilă, incapacitate de menţinere a atenţiei şi a lucrului
concentrare deficitară;
- aspecte legate de comportament, oboseală, probleme de atitudine: răsfăţaţi,
adictivi la anumite comportamente media –(facebook, twiter, instagram).

 ADULŢI
 - vezi afecţiuni B 10-12 şi C 10-12
- cei făra studii nu fac, cei cu studii medii au 1-2 bune şi cei cu studii
superioare 2-3 bune;
- burn-out, Axa IV – agenţii stresori, V – scor GAF, tulburări de
comportament (perfecţonişti, meticuloşi, vor să fie văzuţi).

 BĂTRÂNI - nu e cazul.

SERIA E

- probele se bazează pe analiza şi sinteza figurilor din elemente parţiale;

- cerinţa: să se numere şi să se facă totalul elementelor figurilor;
- partea lipsă se rezolvă cu ajutorul operaţilor algebrice raportate la ceilalţi membrii ai
structurii.

SEMNIFICAŢIE PSIHOLOGICĂ

- capacitatea de a urmări evoluţia complexă, cantitativă şi calitativă a şirurilor cinetice,

dinamice, forma superioară de abstractizare şi sinteză dinamică;
- cu cât rezolvarile la seriile D şi E sunt mai mari pentru cei cu anumite diagnostice clinice şi
nu au rezolvări coerente la seriile B şi C => posibil schizofrenici, autişti, borderline;
- la pacienţii cu rezultate foarte bune la evaluarea abilităţilor eductive şi transformarea
acestora în scoruri IQ este necesar să identificam (evaluăm) tendinţele anxioase, depresive,
psihotismul (ritualism), posibil tulburări pervazive;
- rezolvările la seriile D 4-D 9 şi E 4-E 9 => posibil autism; efect paradoxal pentru ADHD şi
Asperger.

Interpretare SCOR AŞTEPTAT / REAL

+2 la seria A: pe sarcini uşoare (A) a intrat şi a lucrat bine pe sarcină => compliabil
(înţelege şi se integrează) dar se grăbeşte.
-2 la seria A : deficit uşor de atenţie, nerăbdare, ritm rapid de execuţie, pattern inadecvat de
învăţare.
+1 la seria A: în general fără probleme, caută să facă cât mai bine rezolvarea, se forţează.
-1 la seria A : ritm mai scăzut de lucru, caută să nu greşească dar ajunge să facă erori
neforţate.
+2 la seria B: relaţionarea este ok, caută uneori să epateze – caută atenţia grupului.
-2 la seria B: singuratic, indecis, se teme să fie ales sau numit, timid.
+1 la seria B: pe relaţionare (B) este bine, nu foarte bine, dar se adaptează şi pe relaţii de
tip nou la un nivel bun.
-1 la seria B: caută să facă faţă în situaţii sociale dar are nevoie de sprijin şi susţinere,
nehotărât, temător.
+2 la seria C: rigiditate şi perfecţionism pe corelare.
-2 la seria C : influenţabil, fără încredere în sine.
+1 la seria C: pe corelare a făcut bine, caută să fie corect, onest.
-1 la seria C: vrea atenţie dar nu se va arăta în faţa grupului niciodată , vrea să fie lider
informal.
- pe seriile D şi E unde ai -2 sau -1 : a obosit, are o problemă sau nu îl mai interesează.
- raportat la 8 ani sau 80 ani unde ai +2 au +1: a depăşit calitatea;
- raportat la 18 ani -2 sau -1: imaturitate emoţională, socială (nu se încadrează, nu
restructurează, nu sintetizează)
 Criteriile de diagnostic pentru retardarea mental DSM – IV TR

A. Funcţionare intelectuală semnificativ submedie: un QI de aproximativ 70 sau sub la un test

administrat individual (pentru sugari, judecata clinică a unei funcţionări intelectuale
semnificativ submedii).
B. Deficite sau deteriorări concomitente în activitatea adaptativă prezentă (adică, eficienţa
persoanei în satisfacerea standardelor expectate la etatea sa de grupul său cultural) în cel
puţin două din următoarele domenii : comunicare, autoîngrijire, viaţă de familie, aptitudini
sociale/interpersonale, uz de resursele comunităţii, autoconducere, aptitudini şcolar
funcţionale, muncă, timp liber, sănătate şi siguranţă.
C. Debut înainte de 18 ani.

Se codifică pe baza gradului de severitate care reflectă nivelul de deteriorare intelectuală:

317 (F 70) Retardare mentală uşoară: nivel QI de la 50-55 până la aproximativ 70

318.0 ( F.71) Retardare mentală moderată: nivel QI de la 35-40 până la 50-55
318.1 (F.72) Retardare mentală severă: nivel QI de la 20-25 până la 35-40
318.2 (F.73) Retardare mentală profundă: nivel QI sub 20 sau 25
319 (F.79) Retardare mentală de severitate nespecificată: când există prezumţia fermă de
retardare mentală, dar inteligenţa persoanei nu poate fi testată prin testele standard.

Diagnostic diferenţial

Criteriile de diagnostic pentru retardarea mentală nu include excludere, şi ca atare,

diagnosticul trebuie pus ori de câte ori criteriile de diagnostic sunt satisfăcute,
indiferent de prezenţa unei alte tulburări mentale. În tulburările de învăţare ori în
tulburările de comunicare (neasociate cu retardare mentală), dezvoltarea într-un domeniu
specific (de ex., lexia, limbajul expresiv) este deteriorată, dar nu există o deteriorare
generalizată în dezvoltarea intelectuală şi în funcţionarea adaptativă. O tulburare de învăţare
ori de comunicare poate fi diagnosticată la un individ cu retardare mentală, dacă deficitul
specific este disproporţionat în comparaţie cu severitatea retardării mentale. În tulburările de
dezvoltare pervasivă, există o deteriorare calitativă în dezvoltarea interacţiunii sociale
reciproce şi în dezvoltarea aptitudinilor de comunicare socială verbală şi nonverbală.
Retardarea mentală acompaniază adesea tulburările de dezvoltare pervasivă. Unele cazuri
de retardare mentală îşi au debutul după o perioadă de funcţionare normală şi pot
îndreptăţi diagnosticul adiţional de demenţă. Diagnosticul de demenţă cere ca deteriorarea
memoriei şi alte deficite cognitive să reprezinte un declin semnificativ de la cel mai înalt
nivel de funcţionare anterior.
Deoarece este foarte dificil să se precizeze nivelul anterior de funcţionare la copiii foarte
mici, diagnosticul de demenţă nu este pus până când copilul nu este în etate de 4-6 ani. În
general, pentru indivizii sub 18 ani, diagnosticul de demenţă este pus, numai când condiţia
nu este caracterizată satisfăcător numai de diagnosticul de retardare mentală.

Funcţionarea intelectuală liminară descrie un domeniu al QI, care este mai înalt
decât cel al retardării mentale (în general 71-84). Un scor al QI poate implica o eroare
de măsurare de aproximativ 5 puncte, în funcţie de instrumentul de testare. Aşadar,
este posibil să se diagnosticheze retardarea mentală şi la indivizi cu scoruri QI între 71
şi 75, dacă ei prezintă deficite semnificative în comportamentul adaptativ care satisfac
criteriile pentru retardarea mentală. Diferenţierea retardării mentale uşoare de
funcţionarea intelectuală liminară necesită analiza atentă a oricărei informaţii
accesibile.
CPM RAVEN COLOR

- test care măsoară abilităţi eductive la copii (4-12 ani), dar şi la anumiţi adulţi (> 65-70 ani);
- este alcătuit din 36 itemi organizaţi pe 3 serii a câte 12 în fiecare serie: A, Ab şi B;
- pot fi testate şi persoane care prezintă anumite disfuncţii psihice:
- afazie
- paralizii cerebrale
- surzenie
- persoane cu intelect sub limită
- dacă consideraţi că are capacitate de analogie dezvoltată folosiţi SPM;
-testul poate fi folosit în evaluarea gândirii clare, în situaţii în care activitatea intelectuală
prezintă anumite deteriorări;
- dacă în aplicarea testului CPM se constată că seriile A, Ab şi B sunt prea uşoare, se poate
continua cu seriile C, D, E de la SPM; prin omiterea scorului Ab, scorul obţinut la seriile
A,B,C,D,E poate fi utilizat pentru determinarea percentilelor pe baza normelor standard a
testului;
- se poate folosi şi Scala de Vocabular Crichton pentru a evalua semnificaţia psihologică a
discrepanţelor observate între abilitatea eductivă (gândire clară) şi abilitatea reproductivă
(capacitatea de a îşi reaminti informaţia);
- aceste 2 teste pot fi utilizate în context clinic;
-cele 3 serii sunt aranjate (poziţionate) încât permit evaluarea proceselor cognitive ale
copiilor < 12,5 ani
- cele 3 serii oferă persoanelor testate 3 modalităţi de dezvoltare a unei teme de gândire:
- ca întreg = evaluare a dezvoltării intelectuale cu acurateţe bună;
- ne poate ajuta în a evidenţia salturile succesive în dezvoltarea intelectuală a copiilor;
- itemii testului au fost ordonaţi în aşa fel încât să permită evaluarea dezvoltării mentale până
în stadiul în care persoana e suficient de capabilă să realizeze un raţionament prin analogie şi
apoi să adopte un model de raţionament de interferenţă (întrepătrundere a noţiunilor şi
conceptelor de la concret la abstract);
- este important să se acorde o atenţie deosebită nivelului de dezvoltare pentru abilităţile
individuale pentru vârstele 6 ani jumătate, 8 ani jumătate, 10 ani jumătate => aceste vârste
corespund nivelului de dezvoltare 15 puncte, 21 puncte, 27 puncte;
- copiii mici realizează rareori un raţionament prin analogie ca adulţii;
- este necesar să reconsideram principiile cognitive ale lui Spearman şi construirea
problemelor de tipul celor folosite în a doua serie Ab, în care figurile abstracte pot fi
percepute ca părţi ale unui întreg organizat (entitate individuală) care sunt orientate
corespunzător în câmpul perceptiv al copilului;
- COPIII SUNT CAPABILI SĂ DISTINGĂ PRIMA DATĂ FIGURILE IDENTICE DE
CELE DIFERITE ŞI APOI PE CELE SIMILARE DE CELE NESIMILARE;
- după o anumită perioadă ei vor fi capabili să aprecieze orientarea figurii faţă de propria
persoană (şi/sau faţă de alte obiecte);
- mai târziu ei pot compara schimbările analoage apărute în caracteristicile percepute şi le
adoptă ca metodă logică de raţionament;
- ulterior, devin capabili să analizeze întregul pe baza părţilor lui componente sau a
caracteristicilor lui definitorii: pot şi distinge între ceea ce se dă şi ceea ce au adaugat ei;
- în final, copiii sunt capabili să perceapă două sau mai multe figuri abstracte ca formând un
întreg sau ca o entitate individualizată organizată.
- Dacă CPM a fost elaborat pentru a evalua cât mai acurat claritatea observării
persoanei şi nivelul dezvoltării intelectuale, erorile persoanelor testate pot fi utilizate
pentru evaluarea cantitativă dar şi calitativă a disfuncţiilor intelectuale; ele indică unde
a greşit persoana şi de ce.

SERIA A
A1 - A8 = completarea unui model simplu, continuu percepând
A1 = deosebire, asemănare şi identitate (întrebarea exemplu)
A2 = deosebire şi identitate
A3 = deosebire, asemănare şi identitate
A4 = deosebire, asemănare şi identitate
A5 = deosebire, asemănare şi identitate
A6 = deosebire, asemănare, orientare şi identitate
A7 = deosebire, asemănare, formarea gestaltului şi tendinţa de închidere
A8 = deosebire, asemănare, formarea gestaltului şi tendinta de închidere
A9 - A10 = completarea matricelor cu schimbări progresive într-o singură direcţie
percepând
A9 = deosebire, asemănare, orientare şi identitate
A10 = deosebire, asemănare, orientare şi identitate
A11 - A12 = completarea matricilor cu schimbări progresive în două direcţii percepând
A11 = deosebire, asemănare, formarea gestaltului şi tendinţa de închidere
A12 = asemănarea, orientarea şi educţia de corelaţie

NATURA OPŢIUNILOR

1. DEOSEBIRE
a) figura nu conţine nici un fel de model
b) figura aleasă este total inadecvată

2. IDENTIFICARE NEADECVATĂ
a) figura cuprinde elemente inadecvate şi distorsiuni
b) figura combină elemente într-un mod inadecvat
c) figura este însăşi modelul sau jumătate din el cu care se completează lacuna.

3. REPETAREA MATRICII
a) figura este identică cu partea din matrice care se găseşte deasupra şi în stânga lacunei
b) figura este identică cu partea din matrice care se găseşte deasupra lacunei
c) figura este identică cu partea din matrice care se găseşte în stânga lacunei
d) figura este deasupra şi în dreapta
e) figura este în dreapta

4. CORELAŢIE INCOMPLETĂ
a) figura este orientată greşit
b) figura se încadrează corect în matrice, dar completarea este parţială.

5. FIGURA ESTE CORECTĂ - completează modelul şi pe orizontală şi pe verticală

1. DEOSEBIRI

GRESELI A1 - A8 (>3)
 FIGURA NU CONŢINE NICI UN MODEL => senzaţii liminare (în afara valorii
de prag) şi percepţii incomplete sau deformate:
 afecţiuni oftalmologice
 retard - deficienţă medie mintală sau gravă - A1-A8 predictor pentru
imbecilitate şi idioţenie
 tulburări de conduită sau opozitionism provocator
  ADHD accentuat
 FIGURA ALEASĂ TOTAL INADECVATĂ => inatenţie, deficit de atenţie
 hemipareze, pareze
 epilepsie grand mal
 copii cu deficit maxim de atenţie (în atacuri de panică cu sau fără agorafobie,
în fobii specifice - în zona de anxietate acută, şoc posttraumatic acut).

GRESELI A9 - A10 (2)

 FIGURA NU CONŢINE NICIUN MODEL => tulburări de orientare şi identitate
=> câmp perceptiv şi lateralitate scăzute --> posibil tulburări de tip pervaziv
 FIGURA ALEASĂ ESTE TOTAL INADECVATĂ
 tulburări de conduită
 tulburări de impuls
 tulburare obsesiv-compulsivă

GRESELI A11 - A12 (2)

 FIGURA NU CONŢINE NICIUN MODEL
 zona clinică, subclinică => deficienţă mintală uşoară, inteligenţă de limită
 encefalopatii infantile (convulsii)
 ticuri (pica, rumninaţie, Tourette)
 ATENTIE la zona psihotica !!
 FIGURA ALEASĂ ESTE TOTAL INADECVATĂ
 ADHD nivel peste moderat -tendinţe
 tulburare de conduită, ripostă
 aspecte legate de zona de excitaţie - manie şi impuls
 deficit de atenţie şi hiperkinetism ADHD – îndeplineşte criteriile
 ASPECTE anxios-depresive - caracteristici anxiogene şi depresive
- situaţii incongruente: dacă are un model bun şi unul inadecvat => posibil tulburare de
conduită, comportament disruptiv, răsfăţ.

2. IDENTIFICĂRI NEADECVATE

GREŞELI A1 - A8 (>3)
 deficit de atenţie - posibil probleme la analizatorii vizual şi auditiv, probleme
de echilibru, posibile dureri de spate
 condiţie clinică generală (durere dinţi)
 medicaţie (tulburări induse de substanţe)
 stări confuzionale, febrile

GRESELI A9 - A12
 tulburări de anxietate (generalizată, de separare, pierdere)
 tulburări de dispoziţie
 tulburări de identitate sexuală (9-12 ani) - de corelat cu proiective!!

3. REPETAREA MATRICII (>3 A1-A8, 2 pentru A9-A12)

DEASUPRA ŞI STÂNGA LACUNEI A1-A12

 conflict cu autoritatea, rebeliune
 instabilitate psihoemoţională, incapacitatea de a suferi frustrări, modalitate
agresivă de a rezolva probleme
 tulburări de conduită
 tulburări obsesiv-compulsive
  tulburări de adaptare
DEASUPRA LACUNEI A1-A12
 inadaptare de tip şcolar
 refuz în sarcină şi activitate - tratament cu antibiotice tari, prelungite
 afecţiuni oculare
 episoade depresive severe - de verificat
DREAPTA SUS
 conflicte cu autoritatea
 tulburare de opoziţionism provocator
 fuga de acasă, chiulul, delicvenţa
 abordări agresive, fizice şi verbale, în rezolvarea de probleme
 trăiri paroxistice (totul e la maxim)
 tulburare de impuls
 tulburare de comportament alimentar - de verificat
STĂNGA JOS
 inhibiţie
 legătura cu trecutul
 sentimente de culpabilitate
 nervozitate accentuată raportată la mamă
 relaţii de familie - tulburări afective şi de adaptare
 tulburări de tip anxios
 tulburare în zona sexualităţii
DREAPTA JOS
 tulburări pervazive
 încăpăţânare, rigiditate
 copiii agresivi (vedeţi anamneza)
SUS - JOS => tulburare de conduită
 sus => zona maniacală (creştere, excitaţie, impulsivitate)
 jos => zona depresivă (descreştere, tristeţe)

CORELAŢIE INCOMPLETĂ A1-A12

 FIGURĂ ORIENTATĂ GREŞIT

 tulburare afectivitate
 ADHD
 tulburare de impuls
 formă de răsfăţ
 FIGURĂ CORECTĂ, DAR ORIENTARE PARŢIALĂ
 copil stresat, descurajat (poate duce la tulburare de tip schizoid, psihotic,
paranoid, depresiv)

SERIA Ab

Ab1 - Ab3 = completarea matricilor discontinue percepând

Ab1 = deosebire, asemănare şi identitate
Ab2 = deosebire, asemănare, orientare şi identitate
Ab3 = asemănare, orientare şi identitate
Ab4 - Ab12 = completarea matricilor discontinue întelegând faptul că cele 3 figuri sunt
elemente interdependente ale unui întreg, care se completează cu al patrulea element
percepând
Ab4 = deosebire, simetrie şi orientarea părţii care lipseşte
Ab5 = deosebire, simetrie si orientarea părţii care lipseşte
Ab6 = asimetria închisă şi orientarea părţii care lipseşte
Ab7 = deosebire, simetrie deschisă şi orientarea părţii care lipseşte
Ab8 = asimetria închisă, schimbarea şi orientarea părţii lipsă
Ab9 = asimetria deschisă, schimbarea şi orientarea părtii lipsă
Ab10 = simetria deschisă, orientarea părţii lipsă
Ab11 = simetria închisă, orientarea oblică a părţii lipsă
Ab12 = asimetria deschisă, schimbarea şi orientarea părţii lipsă

Se interpretează ca şi coloana A
Elemente:
Ab1 - Ab3 - toate 3 greşite:
 gradul de oboseală al copilului
 nivelul atenţiei susţinute (concentrate) în sarcină
 modul în care copilul se percepe şi cu cine se identifica (dacă se identifică cu
victima unui abuz sau este el abuzator => diferenţa se face între A1-A3 şi
Ab1-Ab3)
Ab4 - Ab12
 aspecte legate de simetrie: câmp vizual, lateralitate, traumatisme (starea de şoc
posttraumatic dă o schimbare a percepţiei simetriei)
 dpdv emoţional: adopţii, abandon, anxietate de separare
 boli organice cronice: insuficienţă renală, hepatită, diabet

SERIA B

B1 - B2 = completarea matricilor discontinue percepând

B1 = deosebire, asemănare şi identitate
B2 = deosebire, asemănare şi identitate
B3 - B5 = perceperea celor 3 figuri ca şi întreg care se completează şi se realizează
percepând
B3 = asemănare, simetrie, orientarea părţii lipsă
B4 = asemănare, simetrie, orientarea părţii lipsă
B5 = asemănare, simetrie, orientarea părţii lipsă
B6 - B9 = gândire concretă, sinteza analogiilor spaţiale percepând
B6 = schimbări asimetrice şi orientarea oblică a figurii care lipseşte
B7 = schimbări asimetrice şi orientarea oblică a figurii care lipseşte
B8 = schimbări asimetrice în figura modificată
B9 = schimbări asimetrice în figura modificată
B10 - B12 = gândire abstractă, înţelegerea analogiilor logice percepând
B10 = adăugarea unei caracteristici date la o figură modificată
B11 = scăderea unei caracteristici date la o figură modificată
B12 = duble scăderi din caracteristicile date ale figurii.

Se interpretează ca şi coloana A
Elemente:
B1 - B2 - corelaţie cu Ab1 şi Ab2:
 dacă nu corelează (B1,B2 greşite şi Ab1,Ab2 corecte) => oboseală sau timpul
consumat (răspuns random) => organizare, planificare deficitară => zona de
impuls
 lentoare => tulburări de conduită pe structura personalităţii sau tratament de
lungă durată cu medicamente (condiţie medicală)
- lentoarea da o predicţie foarte importantă
B3 - B5
  probleme pe Axa III - tulburări organice, sau tulburări afective severe
(abandon, divorţ, pierdere, separare)
B6 - B12
 gândire concretă => vezi vârsta (9 ani jumătate-12 ani gândire concretă şi
abstractă)
 predictor foarte bun pentru gradul de deteriorare la vârstnici.

OBSERVATII
- Intre 3-6 ani interesul si atentia copilului sunt prea mobile, iar rezultatul activitatii
intelectuale este prea capricios pentru ca testarea cu orice instrument sa ofere o predictie
extrem de fidela a dezvoltarii intelectuale ulterioare
- testarea cu forma intuitiva a testului => fiecare optiune de raspuns sa poata sa fie
manipulata si asezata in modelul care trebuie completat => persoanei examinate ii spui ca
fiecare raspuns are locul lui si trebuie sa vada posibilitatile

AVANTAJE forma intuitiva

- se observa modalitatea de rezolvare pein incercare si eroare = invatare
- pot inregistra si compara raspunsurile cu solutiile oferite la prima testare
- pentru a obtine rezultatele, scoti itemii care s-au folosit in explicatie
- dupa 4 ani copiii incep sa-si dea seama ca trebuie completat golul din model, dar nu pot
rezolva probleme mai complexe (cele definite de reproducerea modelului) => vor alege
figura de langa campul gol
- in jur de 5 ani copiii par multumiti daca piesa aleasa completeaza modelul numai pe o
directie
- dupa 5 ani merg pe 2 directii
- copiii isteti completeaza modelul, o"scot" si se joaca
- testul CPM se utilizeaza frecvent si la varstnici, mai ales daca prezinta probleme
neurologice sau de limbaj => corelat cu MMSE (pt a vedea deteriorarea) si TAT (aperceptie
pentru adulti)
- declinul scorurilor = 1 abatere pe o grupa de varsta
- sunt modificari care apar la varstnici: dupa o retestare la 3 ani, 15% obtin acelasi scor, 37%
scoruri mai bune si 48% scoruri mai mici => dupa 65 ani apare un declin considerat normal

Răspunsuri seria:
A CPM PARALEL Ab CPM PARALEL B CPM PARALEL
A1-4 Ab1-4 B1-4
A2-5 Ab2-5 B2-1
A3-1 Ab3-1 B3-3
A4-2 Ab4-6 B4-6
A5-6 Ab5-2 B5-5
A6-5 Ab6-5 B6-4
A7-1 Ab7-4 B7-1
A8-3 Ab8-3 B8-3
A9-4 Ab9-2 B9-2
A10-2 Ab10-3 B10-5
A11-3 Ab11-1 B11-2
A12-6 Ab12-6 B12-6

Răspunsuri seria:
A CPM CLASIC Ab CPM CLASIC B CPM CLASIC
A1-4 Ab1-4 B1-2
A2-5 Ab2-5 B2-6
A3-1 Ab3-1 B3-1
A4-2 Ab4-6 B4-2
A5-6 Ab5-2 B5-1
A6-3 Ab6-1 B6-3
A7-6 Ab7-3 B7-5
A8-2 Ab8-4 B8-6
A9-1 Ab9-6 B9-4
A10-3 Ab10-3 B10-3
A11-4 Ab11-5 B11-4
A12-5 Ab12-2 B12-5