ANALIZA COMPONENTELOC PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Procesul de învăţământ este o “activitate progresivă, planificată, sistematică, metodică şi

intensive de acces la cunoaştere (…) sub controlul personalului didactic. El este bazat pe
selecţionarea conţinuturilor sip e efortul personal al elevului.” (Manolescu, M., 2001)

Didacticii modernă descrie procesul de învăţământ prin trei componente importante: predarea,
învăţarea şi evaluarea.

Învăţământul cuprinde: un flux de intrare, procesul de învăţământ şi un flux de ieşire.

Componentele procesului de învăţământ sunt:

 Obiective
 Agenţii actului didactic
 Curriculum-ul
 Metodologia didactică
 Mijloace de învăţământ
 Forme de organizare
 Timpul de studiu
 Achizitiile învăţării

Obiectivele procesului de învăţământ, care asigură sensul, orientarea şi direcţiile acţiunii

de predare, reprezintă prima componentă a procesului de învăţământ.
Ele stabilesc ce se transmite elevilor, ce trebuie să poată ei face în urma primirii
informaţiei şi ce atitudini şi judecăţi este necesar ca ei să adopte.
Agenţii acţiunii educaţionale se referă la resursele umane implicate în activitate (elevii şi
profesorii, părinţii şi membrii comunităţii). Partenerii principali sunt desigur profesorul si elevul.
Interacţiunea dintre ei este o relaţie pedagogică. Elevii, sunt subiect şi obiect al educaţiei si au
anumite caracteristici de vârstă şi individuale.
A treia componentă a procesului de învăţământ, curriculum-ul reprezintă „ ansamblul
experienţelor de învăţare, oferite elevilor pe diferite trepte de şcolaritate, cicluri şi profiluri de
învăţământ. Procesul de învăţământ, având la bază finalităţile educaţionale şi obiectivele
prestabilite.” (Roman, A., 2020-2021) Cele şapte arii curriculare sunt: limbă şi comunicare,
matematică şi ştiinţă, om şi societate, arte, tehnologii, educaţie fizică şi sport, consiliere şi orientare.
Metodologia instruirii se referă la modul în care se transmit şi se asimilează cunoştinţele
şi abilităţile. Se diferenţiază metodele (Roman, A., 2020-2021):
Metode de transmitere şi însuşire a cunoştinţelor: Metode de comunicare orală expozitivă sau
conversativă şi problematizarea, metode de comunicare scrisă- lectura şi metode de comunicare
la nivelul limbajului intern- reflecţia personală, introspecţia.
Metode de cercetare a realităţii: în mod direct prin observaţie sau experiment, abordarea
euristică sau învăţarea prin descoperire. Metode de cercetare indirectă a realităţii sunt abordarea
euristică în plan mental, învăţarea prin descoperire (în plan mental), demonstraţia, modelarea.
Metode bazate pe acţiunea practică: Metode de acţiune reală sunt exerciţiul, rezolvările de
probleme, algoritmizarea, lucrările practice, studiul de caz, proiectul/tema de cercetare. Metode
de acţiune simulată sunt învăţarea pe simulatoare didactice, jocurile de simulare, jocurile
didactice.
Instruirea şi autoinstruirea asistate de calculator este de asemenea o metodă de instruire.

Mijloacele de învăţământ sunt totalitatea „resurselor materiale, naturale sau realizate

intenţionat care sprijină realizarea obiectivelor activităţii de predare – învăţare.” (Roman, A.,
2020-2021) Ele sunt instrumente, materiale, dispozitive şi alte forme de reprezentare. După
funcţia lor, diferenţiem: mijloace de investigare experimentală şi formare a abilităţilor (material
si dispozitive), de informare (texte, manual, calculator), mijloace de ilustrare si demonstrare,
mijloace de raţionalizare a eforturilor profesorilor şi elevilor (şabloane, hărţi, computer etc.),
mijloace de verificare şi evaluare a rezultatelor şcolare (fişe de lucru, teste, dispozitive,
calculatoare etc).
După natura lor avem mijloace de învăţământ obiectuale (obiecte concrete), mijloace obiectuale
naturale, mijloace obiectuale elaborate în scop didactic (tabla, truse, machete, fotografii, folii,
filme didactice etc), mijloace scrise şi reprezentări grafice (fişe de lucru, teste, manuale, cărţi,
modele figurative, planşe, scheme, desene, figuri, hărţi etc.), reprezentări simbolice (modele
ideale, formule matematice, simboluri etc.), mijloace tehnice de instruire.

Forme de organizare sunt de 3 tipuri: frontal (activitatea-lecţia, munca egală cu toţi elevii),de
grup (consultaţii, exercitii, concursuri) sau individual (studiul individual, temele de casa, lectura
suplimentara, proiecte etc.)

Achizitiile învăţării se referă la rezultatele pe care le au elevii în urma participării lor la procesul
de învăţământ.
Toate aceste componente ale procesului de învăţământ se află în interdependenţă,
modificarea uneia răsfrângându-se şi având efecte asupra celorlalte. De aceea, procesul de
învăţământ presupune o reglare continuă. (Roman, A., 2020-2021)

BIBLIOGRAFIE:

 Manolescu, M., (2001). Pedagogie. Editura Fundaţiei Culturale „Dimitrie Bolintineanu”,

Bucureşti;
 www.scritube.com
 Roman, A., (2000-2021). Suport de curs- Teoria si metodologia instruirii. UNIVERSITATEA
,,AUREL VLAICU” , Arad.