Drumuri II

Curs 11
4.Executia lucrărilor pe timp de iarna
-pământul îngheţat opune rezistenţă la săpare
-umpluturile nu se pot realiza din teren îngheţat
-iarna se recomandă realizarea de săpături în rocă
şi umpluturi din aceleaşi materiale
-se pot executa şi săpături în pământuri uscate sau
cu umiditate normală
-debleele executate sunt pe toată adâncimea dar nu
la forma finală
-proces la care sunt supuse terasamentele datorită
greutăţii proprii, trafic şi agenţi naturali
-produce o serie de degradări ca:
-Tasări
-Prăbuşiri
-Alunecări
Tasarea
-cedare uniformă pe verticală datorită îndesării
naturale a pământului şi datorită unui proces
necorespunzător de compactare
-sunt cazuri când se produce “turtirea” plastică a
terasamentelor datorită umidităţii din
materialul de umplutură
-poate apărea şi prin tasarea terenului de fundaţie
Prevenirea tasării prin execuţia de contrabanchete
Prăbusirea
-cedează terenul datorită unor cavităţi=> ruperea
corpului drumului:
-masive de sare din subteran
-umpluturi masive cu teren îngheţat
-umpluturi în zone carstice, unde există deja goluri
Surpări
-cedarea pământurilor de pe taluz datorită unor zone
supraumezite, pungi de noroi, pământ îngheţat
Surparea terasamentelor
Curgerea terasamentelor
Alunecări
-simple sau cu dislocare
-datorită înclinării mari a terenului, umezire
excesivă a pământului din terasamente
-spălarea piciorului taluzului
 Apa rezultată în urma ploilor, a topirii zăpezilor
poate conduce la surparea şi erodarea taluzurilor.
Prin infiltrarea apei în corpul drumului se
reduce capacitatea portantă a pământului provocând
alunecarea sau curgerea acestora.
Apa trebuie colectată şi evacuată cât mai rapid
din patul drumului, rezultând o retea de şanţuri şi
rigole.
 Execuţia şanţurilor
-şanţurile şi rigolele se execută obligatoriu la
debleuri la marginea platformei;
-în cazul rambleelor mici apa de suprafaţă se
colectează prin şanţuri, rigole sau prin intermediul
camerelor de împrumut laterale;
-şanturile de gardă sunt necesare pe unele
drumuri în coastă când apa din precipitaţii colectată în
bazinul din amonte de drum supraîncarcă şanturile;
 Execuţia şanţurilor
-la deblee şantul de gardă se amplasează la
minimum 2....3 m de muchia taluzului;
-la ramblee şanţul de gardă se amplasează la
minim 2 m de piciorul taluzului;
-în ambele cazuri, şanţul de gardă se pereează;
Rigola pentru evacuarea apelor din debleu
.
Evacuarea apelor din amonte rambleu prin şanţuri
.
Şanţ de gardă de debleu:
1-şanţ de gardă, 2- rigolă, 3-şanţ;
.
Şant de gardă amonte rambleu
 Execuţia şanţurilor
-pământul rezultat din săparea şanţurilor de
gardă se depozitează în aval de acestea;
-şanţurile trebuie să asigure scurgerea întregului
debit de apă din precipitaţii şi zăpezi;
-capacitatea de scurgere depinde de forma şi
mărimea secţiunii transversale a şanţului;
-pentru debite de apă mici se prevăd rigole;
 Execuţia şanţurilor
-panta longitudinală a şanţurilor urmăreşte în general
linia roşie a drumului;
-la şanţurile de gardă se impune o pantă de minimum
0.3......0.5 %;
- dacă panta este foarte mică se produc infiltraţii în
patul drumului, rezultând o scădere a capacităţii portante a
drumului;
-pentru astfel de cazuri este necesară protejarea
şanturilor prin brăzduire sau pereere cu piatră sau beton;
Secţiuni de şanţuri:
1 – trapezoidal, 2 – triunghiular
Protejarea şanţurilor prin brăzduire
Protejarea şanţurilor cu pereu din piatră brută
 Execuţia şanţurilor
-pentru pante longitudinale de 3.....6%
şanţurile se realizează din piatră brută sau bolovani
de râu de dimensiunile 7..10cm cu rosturile bine
colmatate;
-pereea şanţurilor se mai poate face şi cu
beton turnat pe loc (monolit) sau realizat din plăci
prefabricate;
-dacă panta este şi mai mare, scurgerea se
realizează în trepte sau cascade;
Şanţ cu fundul în trepte
Dimensionarea şanţurilor

-se face astfel încât acestea să satisfacă

evacuarea întregii cantităţi de apă;
-debitul apelor de suprafaţă se stabileşte pe
baza debitului maxim dat de apele de ploaie;
-ploile sunt caracterizate prin: durată,
intensitate şi frecvenţă;
Dimensionarea şanţurilor
-Durata ploii este timpul exprimat în minute,
de la începerea până la încetarea ploii;
-Intensitatea ploii – grosimea stratului de apă
căzută în unitatea de timp:
i=h/t [mm/min];
unde, h – grosimea stratului de apă căzut în t minute;
-Frecvenţa ploii – intervalul de timp probabil
la care se repetă ploile de acceaşi durată şi
intensitate;
Dimensionarea şanţurilor
Debitul maxim de calcul se calculează cu expresia:
Qmax=m*S*ic*F [l/s]
unde:
m – coeficient de reducere. Pentru ploi cu durată de
curgere mai mare de 40 min m=0.9 şi pentru
t<40 min, m=0.8;
S – suprafaţa bazinului de recepţie în ha;
ic – intensitatea de calcul a ploii;
F – coeficient de scurgere;
Dimensionarea şanţurilor
Intensitatea de calcul a ploii ic se exprimă cu
relaţia:
ic=170 · h/t
unde:
h – grosimea stratului de apă cazută în unitatea
de timp pe suprafaţa de 1 mp;
t – durata ploii, în minute;
Dimensionarea şanţurilor
-viteza de curgere a apei trebuie să fie mai
mică decât cea la care începe erodarea pământului;
-viteza de curgere trebuie să fie mai mare
decât cea minimă la care are loc depunerea
particulelor solide antrenate de apă;
-se recomandă ca panta longitudinală a
şanţurilor sa fie mai mare decât 0.5 % în teren
natural şi de 0.2% în cazul şanţurilor pereate;
Dezavantajele şanţurilor
-inestetice;
-periculoase pentru circulaţie;
-în unele locuri adâncimea şanţurilor
depăşeşte 0,50 1,00 m, situaţii în care chiar dacă
sunt protejate cu parapeţi devin extrem de
periculose pentru vehicule;